Abia au anunţat primarii Clujului, Oradiei, Aradului şi Timişoarei înfiinţarea Alianţei Vestului, prin care vor ca în perioada 2021-2027 să câştige fonduri UE direct de la Bruxelles, că principalul partid de guvernământ i-a şi învinuit de secesiune. În percepţia acestuia, a încerca rezolvarea, peste capul Guvernului, a unor probleme constant ignorate a ajuns aproape trădare de ţară.
BIHOREANUL a analizat argumentele pro şi contra, concluzia fiind nu doar că sperietoarea "ruperii" Ardealului nu are temei, ci şi că modelul AVE, care a stârnit deja interesul multor altor primari, e o şansă pentru dezvoltarea întregii ţări.
Concis şi coerent
Data de 8 decembrie 2018 marchează o cotitură pentru administraţia din România, indiferent dacă Alianţa Vestului, a cărei înfiinţare a fost anunţată atunci la Timişoara, va avea sau nu succesul scontat de fondatori. Actul semnat de primarul gazdă, Nicolae Robu, împreună cu colegii din Cluj - Emil Boc, Oradea - Ilie Bolojan, şi Arad - Gheorghe Falcă, porneşte de la evidenţa că, spre deosebire de celelalte ţări estice, România a centralizat mecanismele de accesare a fondurilor UE, dar şi de la faptul că stabilitatea şi experienţa administraţiilor locale le îndreptăţeşte să vrea mai mult.
Obiectivele enunţate vizează îmbunătăţirea mobilităţii între oraşe prin urgentarea autostrăzii Transilvania, susţinerea autostrăzii Trans Carpatia şi a unei conexiuni feroviare de mare viteză, finalizarea şoselelor de centură şi legarea la reţeaua europeană TEN-T, dezvoltarea în parteneriat a aeroporturilor şi impulsionarea mobilităţii forţei de muncă.
AVE vrea să-şi accelereze dezvoltarea, deja mult peste a celorlalte regiuni, sprijinind şi colaborarea între mediile de afaceri, prin infrastructuri şi facilităţi comune, precum şi parteneriate între firme, universităţi şi primării, în ideea că dezvoltarea economică este cea mai sigură metodă de protecţie socială.
În fine, Alianţa ţinteşte construirea spitalelor de urgenţă Cluj şi Timişoara, la care cele judeţene din Oradea şi Arad să fie interconectate, promovarea unor programe pentru tineri aşa încât să nu plece din ţară, precum şi sprijin reciproc în promovarea culturală şi turistică.
Să nu se mai piardă bani
Pasul doi va fi aprobarea iniţiativei în Consiliile Locale şi înfiinţarea unei asociaţii/agenţii de dezvoltare interregională, cu sediu şi buget proprii, conducerea executivă urmând să fie asigurată prin rotaţie. Până în 2020, asociaţia trebuie să aibă o strategie în temeiul căreia să elaboreze proiectele şi să obţină banii de la Comisia Europeană.
Bănuit ca autor al ideii, primarul Oradiei argumentează necesitatea AVE arătând că problemele dintr-o zonă sunt mai bine cunoscute loco decât la nivel central, dar şi prin faptul că administraţiile locale sunt mai stabile decât cele centrale, numai în ultimii 2 ani fiind schimbate 3 guverne şi 70 de miniştri, fiecare cu alte "priorităţi" pentru care apoi nu fac nimic. "E o realitate că am pierdut, ca ţară, fonduri importante, mai ales pe infrastructură", spune Bolojan, dând exemplul autostrăzii Transilvania, pe care Guvernul n-a finalizat-o deşi putea folosi 1,5 miliarde euro de la UE "Nu vrem să se mai piardă aceşti bani".
În plus, prin AVE s-ar simplifica birocraţia. În prezent, pentru fiecare proiect, primăriile trebuie să demonstreze că deţin terenurile, dar nu sunt suficiente actele de Carte Funciară şi Hotărârile de Consiliu Local, ci ele trebuie "întărite" şi prin Hotărâri de Guvern ce întârzie cu lunile. Or, dacă proiectele sunt trimise direct la CE, banii vin mai repede şi mai mulţi.
Atac contra României
Deşi Guvernul s-a ferit să se opună făţiş iniţiativei provocate tocmai de lipsa propriilor rezultate şi, mai nou, chiar a interesului pentru banii UE, primele reacţii le-au exprimat, ca de obicei, reprezentanţi din eşalonul secund al PSD. Eurodeputatul Emilian Pavel a catalogat AVE ca "populistă", întrucât nu primarii, ci Guvernul are "atribuţii" în rezolvarea problemelor, şi i-a acuzat că mesajul lor "nu este unul de unitate". Mai pe româneşte, că nu stau cuminţi la cheremul Guvernului. După el, un consilier judeţean din Moldova a cerut Guvernului chiar să pedepsească "atacul la adresa României", iar şeful PSD Bihor, Ioan Mang (foto), a opinat că AVE este "o utopie", proiectele fiind "cuprinse, toate, în programul de guvernare".
Cel mai consistent răspuns l-a dat Liviu Dragnea, anunţând înfiinţarea unui Fond pentru Investiţii Locale, alimentat cu 10 miliarde euro "din România", în fapt un PNDL "paralel" celui existent. Atât doar că acesta finanţează doar investiţii mici, mai ales în mediul rural, şi mai are de decontat 32 miliarde lei pentru lucrări neplătite în ultimii 5 ani.
Iniţiativă lăudabilă
Ca să minimalizeze iniţiativa, PSD-iştii au distribuit pe Facebook o declaraţie a comisarului european pentru Dezvoltare Regională, Corina Creţu, cea pe care o critică pentru declaraţiile privind incapacitatea şi dezinteresul Guvernului în privinţa fondurilor UE. Au reluat, însă, doar o jumătate din spusele ei, şi anume că în actualul exerciţiu financiar 2014-2020 AVE nu poate accesa direct fonduri structurale, fără a adăuga că acest lucru va fi posibil în următorul exerciţiu, 2021-2027.
Deşi conduce o structură care, la fel ca Autorităţile de Management ale ministerelor, "filtrează" proiectele europene pentru 6 judeţe, directorul Agenţiei de Dezvoltare Nord-Vest, Marcel Boloş (foto), nu vede o problemă în concurenţa viitoarei asociaţii a AVE, confirmând că aceasta ar putea accesa direct fonduri UE în cel puţin două forme, fie prin instrumente de tip CEF (Connection European Facility), fie ca ITI (Investiţii Teritoriale Integrate). În prima formulă, structura nu trebuie aprobată de Guvern, ci doar proiectele pe care le trimite Comisiei Europene. În a doua, ITI se "naşte" cu aprobarea Guvernului, dar apoi are libertate în relaţia cu CE.
În plus, spune Boloş, "în viitoarea perioadă de programare, CE poate aproba noi instrumente de accesare directă a fondurilor", singura condiţie fiind ca Guvernul "să permită diversificarea mecanismelor de accesare". Ca urmare, "ţinând cont că scopul fondurilor e să rezolve problemele comunităţilor, iniţiativa AVE nu poate fi decât lăudabilă".
Precedente existente
Chiar dacă reprezentanţii PSD atacă Alianţa Vestului, în România există deja două asemenea structuri interregionale pentru atragerea fondurilor UE.
Una e Axa BBC înfiinţată în septembrie de primarii din Braşov, Bucureşti şi Constanţa pentru a colabora în transporturi, turism şi energie, fiecare având obiective atât locale, cât şi comune. Cel mai important şi cunoscut este autostrada Comarnic - Braşov, dar vizează şi facilitarea transportului prin realizarea unei reţele de staţii de încărcare a maşinilor electrice, extinderea reţelei de autobuze turistice şi crearea unui centru de energie "inteligentă" care să deservească cele trei oraşe.
Mai mult, din 2014 există şi o structură înfiinţată de Consiliile Judeţene şi de 36 primării din judeţele Tulcea şi Constanţa, ITI Delta Dunării, aprobată prin HG pentru a accesa direct fonduri de 1,2 miliarde euro. Atât doar că fondatorii nu s-au mai preocupat de elaborarea proiectelor, mulţumindu-se cu ce "pică" de la Guvern.
Sabotaj înseamnă ruptură
În ciuda rateului, care ţine de calitatea mai scăzută a administraţiilor locale din Sud, economiştii susţin că structurile interregionale trebuie încurajate. De altfel, un raport al Băncii Mondiale prezentat la conferinţa Urbanize Hub din Timişoara arăta că, pentru ca România să se dezvolte, cetăţenii şi mărfurile trebuie să se poată mişca în propria ţară. În cazul AVE populaţia este de 1,5 milioane persoane, iar zona ar putea atrage "migraţie" internă dacă ar exista autostradă, şosea şi trenuri expres.
"Dacă suntem sinceri, vom recunoaşte că ne dorim să trăim şi să ne creştem copiii în oraşe care se dezvoltă pe direcţia în care o fac Oradea sau Timişoara, nu Alexandria sau Turnu Măgurele", a comentat şi fostul premier Victor Ponta, afirmând că Guvernul trebuie să încurajeze "dezvoltarea acestor oraşe dinamice" şi să le multiplice exemplul.
Sociologii pledează şi ei în acelaşi sens. "Dacă va pune piedici Alianţei Vestului, Guvernul va justifica şi mai mult apariţia unor asemenea iniţiative şi va accentua ostilitatea periferiei faţă de centru", spune universitarul Adrian Hatos (foto), iar în acest caz fractura între vestul şi restul ţării se va accentua. "Pentru unii primari, accesul mai facil la resursele guvernamentale va însemna diminuarea capacităţii administrative, tocmai pentru că stau după bani de la Guvern. În schimb, oraşele care nu primesc bani de la centru se vor ambiţiona şi mai mult să caute fonduri europene", explică sociologul.
Altfel spus, se va înâmpla ca în natură: "organul" administrativ neexersat al oraşelor dependente de Guvern se va atrofia, în timp ce pentru oraşele ambiţioase nevoia va întări "organul" necesar dezvoltării.
ADEVĂRATUL RISC
Emulaţie şi refuz
De modelul Alianţei Vestului s-au arătat interesaţi, rapid, mai mulţi edili din ţară. Primarul din Iaşi, Mihai Chirica, sa spus că vrea să coopereze cu AVE pentru a deveni "o voce mult mai uşor de auzit la Bruxelles", fiindcă Bucureştiul are "timpanele înfundate". Nicolae Robu a dezvăluit că a fost contactat de mai mulţi PSD-işti "care vor să intre în Alianţa Vestului", la fel cum vor şi cei din Reşiţa, Sibiu şi Alba Iulia. De asemenea, edilul din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, spune că va face o Alianţă a Nordului, cu Satu Mare, Zalău şi Bistriţa.
Pericolul real pentru România nu stă în aceste iniţiative, ci vine de la Bucureşti, din cauza politicii tot mai anti-europene a Guvernului. Atât comisarul UE pentru Justiţie, Vera Jurova, cât şi Corina Creţu a avertizat că la Bruxelles se ia în calcul condiţionarea alocărilor de fonduri, în următorul exerciţiu financiar, de respectarea statului de drept. Concret, Comisia Europeană va putea propune Consiliului European alocarea, reducerea şi suspendarea fondurilor către statele membre în funcţie de felul în care acestea respectă independenţa justiţiei şi combat corupţia, primele afectate putând fi România, Ungaria şi Polonia, unde aceste valori sunt atacate de partidele la putere.