Pârâul Peţa, care traversează jumătatea sudică a Oradiei, din Nufărul până în Ioşia, nu e murdărit doar cu PET-uri. Uneori apa e de-a dreptul otrăvită, aşa cum s-a întâmplat în urmă cu şase săptămâni, când sute de peşti morţi au plutit pe suprafaţa pârâului.
Ca să depisteze cauza, comisarii Gărzii de Mediu Bihor au declanşat un amplu control, care a scos la iveală probleme mari la două dintre societăţile municipalităţii: OTL şi Compania de Apă. Cea dintâi a deversat apele rămase după spălarea tramvaielor, extrem de nocive pentru peşti, iar CAO are infiltraţii de resturi menajere în ţevile care ar trebui să canalizeze doar ape de ploaie.
Acum, ambele companii sunt obligate de comisari să ia măsuri de remediere, altfel vor fi puse la plată.
Poluare masivă
Una dintre cele mai grave poluări de pe Peţa în ultimul deceniu a fost depistată în dimineaţa de 11 aprilie de către angajaţi ai Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri responsabili cu curăţarea malurilor pârâului. Lângă depoul OTL, la confluenţa cu Adona, care curge dinspre Cihei, muncitorii au observat mai mulţi peşti morţi pe suprafaţa apei. În câteva ore, au cules din pârâu 50 de kilograme de peşte mort!
Fiind evident că poluarea era una gravă, la faţa locului au descins laboranţii ABA Crişuri şi comisarii Gărzii de Mediu. Primii au prelevat probe de ape din mai multe puncte, iar cei din urmă au declanşat un control, pentru a afla cine a provocat-o.
Răspunsul l-au găsit rapid. "De la depoul OTL a fost depistată o deversare prin care au ajuns în pârâu apele uzate de la spălătoria de tramvaie. Am cerut blindarea acestei deversări, iar OTL s-a conformat rapid", spune comisarul şef al Gărzii, Mihai Togor (foto).
Practic, printr-o ţeavă care trebuia să ducă în pârâu numai ape pluviale, societatea a vărsat şi apele contaminate cu detergentul folosit la curăţarea vagoanelor. Pe eticheta acestuia scria că produsul este toxic pentru mediul acvatic, aşadar angajaţii OTL ştiau - sau ar fi trebuit să ştie - că pun în pericol viaţa peştilor.
OTL cumpără peşti!
De cât timp deversa OTL apele uzate în reţeaua pluvială rămâne un mister, mai ales că directorul Viorel Pop (foto) neagă vehement că subordonaţii săi ar fi făcut aşa ceva. "E o prostie, nu OTL a poluat, peştii morţi au venit de pe Adona, nu de la noi. Acea deversare era exclusiv de ape pluviale", a declarat Pop BIHOREANULUI. De ce, dacă e aşa, a blindat de îndată canalul? "Aşa am vrut", a răspuns, în doi peri, directorul, contrazis chiar de actele comisarilor Gărzii de Mediu, care la finalul controlului au trasat ca sarcină blindarea de urgenţă a deversării.
Mai mult, aplicând principiul conform căruia poluatorul plăteşte, comisarii au impus OTL şi o măsură inedită, obligând-o să populeze Peţa cu 50 de kilograme de puiet, la alegere din speciile roşioară, lin sau clean. "La maturitate, aceştia vor cântări mai mult decât cele 50 de kilograme de peşte mort. Considerăm că este o măsură echitabilă, iar reprezentanţii OTL nu au ripostat", zice Togor.
Versiunea lui Pop este, însă, diferită. "Nicio instituţie nu mă poate obliga să fac achiziţie de peşti. Îi cumpăr pentru că aşa vreau eu", pretinde directorul OTL. De ce, dacă nu se simte vinovat, cheltuie banii societăţii pentru puieţii de peşte, Pop nu lămureşte.
Tocmai pentru că responsabilii OTL s-au arătat cooperanţi în faţa lor, comisarii de mediu nu au scris nicio amendă. "Important e că am oprit poluarea. Noi avem termen 6 luni să stabilim sancţiunea, aşa că aşteptăm să vedem cum se achită de măsura populării cu puieţi", zice Togor.
Canale mizerabile
Analizele de apă au scos la iveală încă un lucru ruşinos: atât în Adona, cât şi în Peţa există o concentraţie ridicată de substanţe fecaloido-menajere. Pe româneşte, sunt pline de rahaţi şi urină!
Pentru a afla cum ajung reziduurile în ape, comisarii de mediu au luat la pas malurile Peţei pe tot tronsonul orădean, din strada Ogorului până la Ovid Densuşianu.
"Am avut de la Compania de Apă Oradea datele oficiale cu evacuările de ape pluviale, 46 la număr, dar în teren am găsit 73. În plus, din cele 46, cinci erau cu probleme, se vede cu ochiul liber evacuarea fecaloid-menajeră", zice Togor.
Pe Peţa există nu mai puţin de 35 canale sau ţevi prin care ajung în pârâu resturi menajere. Pe Adona, fiind întubat într-o casetă de beton, nu se văd de pe mal deversările ilegale, însă în mod cert există, pentru că înainte de secţiunea întubată apa e curată, iar după acest tronson este contaminată. Cel mai probabil, şi aici resturile menajere ajung prin reţeaua pluvială.
Pe lângă faptul că provoacă disconfort vizual şi olfactiv, deversările de fecale şi urină sunt un pericol pentru fauna din Peţa, putând purta viruşi ori bacterii devastatoare pentru peştii, reptilele sau păsările care trăiesc în apă sau pe maluri.
Poluare cu capac
Cum au ajuns resturile menajere în reţeaua pluvială a oraşului? Fie reţelele Companiei de Apă sunt deteriorate şi, ca urmare, se amestecă cu apa de ploaie, fie cetăţeni sau firme s-au "legat" clandestin la conductele pluviale. Comisarii de mediu au făcut controale la mai multe firme din apropierea celor două pârâuri, dar deocamdată toate s-au dovedit "curate". Totuşi, controalele vor continua, promite Mihai Togor.
Pentru că şi această poluare trebuie oprită, Garda de Mediu a trasat sarcini şi CAO: până la sfârşitul lunii iunie, trebuie să blindeze canalele pluviale care aduc în ape şi resturi menajere sau să rezolve problema de la rădăcină, identificând cetăţenii care s-au racordat ilegal la reţeaua de canalizare pluvială.
"Cam greu să depistăm cine sunt cei care deversează ilegal. Cel mai probabil o să blindăm toate ieşirile, cu riscul de a refula canalizarea la cetăţeni sau agenţi economici. Când se va întâmpla asta, vom şti cine sunt vinovaţii", spune directorul CAO, Ovidiu Gavra (foto).
Din lene...
Culmea e că cei care s-au racordat ilegal n-au făcut-o ca să scape de factura CAO. "În zonă nu avem cetăţeni sau firme care să nu aibă contract de canalizare, deci plătesc pentru acest serviciu. Dar probabil sunt cetăţeni cărora instalatorii le-au zis că, în loc să le sape şapte sau zece metri până la reţeaua de canalizare, mai bine sapă numai trei sau patru metri până la reţeaua de pluvial", spune Gavra.
Ce se va întâmpla cu cei prinşi că deversează rahaţi în Peţa sau Adona, este greu de spus. "Garda de Mediu sau Poliţia Locală ar trebui să-i sancţioneze", zice şeful CAO.
Până una alta, la fel ca OTL, şi CAO a scăpat deocamdată de amendă. Comisarii de mediu nu au sancţionat compania, aşteptând să vadă dacă se va achita de obligaţii. "Scopul nostru nu e să amendăm, ci să rezolvăm problemele", explică Togor. În schimb, dacă nu va opri poluarea, CAO riscă o sancţiune între 50.000 şi 100.000 de lei. Preţul scump al apelor murdare...
PEŢA OTRĂVITĂ!
Dezastru anunţat
Poluarea masivă de pe Peţa putea fi diminuată dacă autorităţile ar fi băgat de seamă reclamaţiile pe care o orădeancă le-a făcut încă din luna martie. Brînduşa Doca, bibliotecar la Universitatea din Oradea, a reclamat Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri în mai multe rânduri că a observat peşti morţi pe cursul pârâului, dar de fiecare dată i s-a răspuns că echipele deplasate în teren nu au găsit "probe".
Convinsă că nu se doreşte rezolvarea problemei, Doca a intrat în legătură cu un cercetător de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Silviu Gurlui (foto), care s-a oferit să facă gratuit analize pe probe de apă din pârâu, iar concluzia sa a fost şocantă. "Analizele preliminare arată că sunt depăşiri foarte mari, importante, peste limita admisă pentru supravieţuirea peştilor. A fost depăşită de 20 de ori concentraţia NO2 (n.r. dioxid de azot), de patru ori de PO4 (n.r. fosfat) şi de două ori de NH4 (n.r. amoniu), iar duritatea apei este foarte mare (21°d). Analizele arată, de asemenea, prezenţa în apă a cianurilor", a arătat Gurlui.
Reprezentanţii ABA Crişuri au ignorat însă semnalul, spunând că nu sunt convinşi că probele de apă au fost prelevate corect.