Fără nicio consultare, guvernanţii au dictat în vara anului trecut "naţionalizarea" administrării ariilor protejate, adică plasarea acestora, cu forţa, în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, o instituţie care la acea vreme nici nu era funcţională.

Între timp, ANANP a început să aibă activitate, dar nu în Bihor, unde nu are încă o structură judeţeană, dar cu toate acestea custozii siturilor naturale din judeţ au fost somaţi să le "evacueze". Aşa că, de fapt, astăzi ariile protejate nu mai sunt în grija nimănui.

Preluare cu forţa

Conform OUG 75/2018, administrarea ariilor protejate a devenit exclusiv obligaţia ANANP ori a altor instituţii publice, ceea ce elimină din domeniu orice asociaţie ecologistă care se îngrijea până acum de siturile naturale. În Bihor, regulile au rămas neschimbate doar în Parcul Natural Apuseni, aflat în grija Romsilva.

De ce această nouă "cooperativizare"? Pentru ca planurile politicienilor dornici de "investiţii" în ariile protejate să nu se mai "împiedice" de ONG-uri. Conform legislaţiei încă în vigoare, orice activitate într-un sit necesită o avizare din partea custodelui, iar adesea planurile nocive pentru mediu erau blocate de ecologişti. De acum, însă, decizia eliberării avizelor o vor lua funcţionarii unei instituţii publice, mai uşor de "convins".

Traşi pe dreapta 

Primul efect al OUG 75 este că de peste patru luni aproape toate ariile protejate din Bihor sunt lăsate de izbelişte. În noiembrie 2018, ANANP a notificat custozii că "preia obligaţiile şi drepturile referitoare la administrarea ariei naturale protejate", fără a lămuri ce le-ar mai rămâne de făcut custozilor, şi fără ca decizia să fi fost precedată de dezbateri în care ecologiştii să-şi exprime poziţia.

"Convenţiile de custodie, pe care fiecare custode le-a semnat cu Ministerul Mediului, există în continuare, dar au fost golite de conţinut", explică George Togor (foto), preşedintele Ecotop Oradea, care avea în grijă ariile protejate Betfia, Muntele Şes şi Săcueni.

Ecologiştii afirmă că în noile condiţii ONG-urile nu mai au nimic de făcut în situri.  De altfel, Agenţia de Management al Destinaţiei Bihor, asociaţie subordonată Consiliului Judeţean, care administra Parcul Natural Cefa, a şi desfiinţat structura care îngrijea rezervaţia.   

Actele la control! 

În aceeaşi situaţie se află şi Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă, care deţine custodia uneia dintre cele mai întinse arii protejate din judeţ, Pădurea Craiului. "Noi nu mai eliberăm niciun aviz, doar administrăm Pădurea Craiului ca destinaţie de ecoturism", spune preşedintele Paul Iacobaş (foto).

Notificarea transmisă ONG-urilor mai impunea şi ca în termen de 30 de zile să predea ANANP planurile de management şi studiile pe care le-au făcut, atât în format electronic, cât şi tipărit. Altfel spus, toată munca lor! "Noi le-am răspuns că nu dispunem de resursele necesare pentru a face asta. În plus, toate aceste documente le-am transmis, de-a lungul anilor, la Ministerul Mediului, am făcut şi rapoarte anuale. Să le obţină de acolo", spune Andrei Togor, liderul Aqua Crisius, custode al mai multor arii, între care Peţea, Valea Iadei şi defileul Crişului Negru. Şi la fel au răspuns şi ceilalţi custozi.

Fără bani 

Din cauza radicalei schimbări, asociaţiile au rămas şi fără posibilităţi de finanţare. Custozii nu erau plătiţi ori subvenţionaţi de stat, dar încasau bani pentru eliberarea de avize, iar acum nu mai au cum să primească astfel de sume. "Nu erau mulţi bani, dar totuşi, pentru că nu-i mai avem, nu am mai putut plăti salariul unei colege care lucra cu noi de şapte ani, aşa că a trebuit să-şi caute alt loc de muncă", spune Andrei Togor (foto).

Mai grav este însă că asociaţiile, care până acum puteau accesa fonduri europene pentru proiecte care să vizeze conservarea acestor zone, nu vor mai avea nici această resursă. "Acum nu mai suntem eligibili, pur şi simplu", spune şi Iacobaş.

Într-o situaţie de-a dreptul incertă este Ecotop, care are în derulare un proiect cu fonduri UE început înainte de OUG 75. "Am semnat contractul de finanţare în calitate de custozi, dar nu ştim dacă vom şi finaliza proiectul, anul viitor. Deocamdată, noi îl continuăm", spune George Togor.

Instituţie pe hârtie 

Dincolo de viitorul incert al asociaţiilor ecologiste, cel mai nefast efect al OUG 75 este că a lăsat în aer ariile protejate, deoarece, deşi toate ONG-urile au fost notificate să le predea ANANP, Agenţia nu are încă o structură judeţeană funcţională.

În urma unor concursuri, ANANP Bihor are trei angajaţi, dar nu are sediu! "S-a pus carul înaintea cailor", recunoaşte prefectul Ioan Mihaiu (foto), care spune că de săptămâni întregi încearcă să găsească un spaţiu pentru ANANP Bihor, dar fără succes. Instituţia nu are buget din care să plătească chirii,  astfel că trebuie găzduită gratuit.

"Temporar, pentru că sunt doar trei angajaţi, probabil că îi vom ţine într-o sală a Prefecturii", zice Mihaiu. Lesne de înţeles că ANANP Bihor nu are nici mobilier ori calculatoare pe care angajaţii să lucreze, iar de maşini cu care să se deplaseze în ariile protejate nici nu poate fi vorba.

Opinii contrare 

Interesant este, însă, că noii funcţionari susţin că merg la muncă! "Nu putem spune că ANANP Bihor nu funcţionează. Suntem forţaţi să lucrăm şi evaluăm patrimoniul din ariile protejate", afirmă Ladislau Selyem (foto), un inginer geolog venit din mediul privat şi desemnat acum coordonator al structurii teritoriale a noii Agenţii.

Dincolo de faptul că ANANP Bihor nu funcţionează în parametri normali, e cert că ariile protejate din judeţ pot fi distruse fără ca nimeni să ia vreo măsură. Dar, în timp ce ONG-urile spun că nu mai au obligaţia să supravegheze siturile, Selyem le contrazice. "Atribuţiile noastre sunt de monitorizare şi de evaluare a planurilor de management. Custozii rămân responsabili", zice coordonatorul.

Cum ar veni, organizaţiile ecologiste au fost lăsate fără custodie, dar au rămas cu obligaţii, în vreme ce statul nu-şi vede de treabă, iar de pierdut, pierd ecologiştii şi natura...

ATACATĂ
Cu natura, la CCR

Federaţia Coaliţia Natura2000, care reuneşte asociaţii de mediu din toată ţara, a reclamat OUG 75/2018 la Avocatul Poporului, dar degeaba, deoarece acesta nu a făcut nimic pentru a sesiza Curtea Constituţională a României, aşa cum doreau organizaţiile ecologiste. Acestea au acuzat că Ordonanţa nu a fost dezbătută public, că eliminarea lor din administrarea ariilor încalcă egalitatea de şanse şi că actul legislativ este neconstituţional, dar obiecţiile le-au fost respinse.

De asemenea, un grup de senatori PNL şi USR au sesizat la CCR neconstituţionalitatea Ordonanţei, argumentând, printre altele, că preluarea directă a administrării ariilor protejate de către ANANP trebuia să se facă "în condiţii previzibile" şi cu asigurarea continuităţii derulării contractelor în vigoare. CCR va dezbate sesizarea pe 9 aprilie.