Luna trecută, ISU alerta populaţia din Nojorid: "Atenţie! Incendiu cu degajări mari de fum! Adăpostiţi-vă în clădiri, autovehicule! Închideţi uşile, geamurile şi sistemele de ventilaţie!". După două săptămâni, incidentul înregistrat la un depozit de deşeuri aflat la ieşirea către Leş s-a repetat, alimentând supoziţia că patronii ar fi vrut să scape de materiale periculoase aduse "de afară". Nici măcar amenda maximă anunţată de autorităţi n-a oprit speculaţiile. "100.000 lei înseamnă 20.000 euro. Cât or fi primit de «dincolo» patronii ca să-i scape de deşeuri?", zicea cineva.
BIHOREANUL a vrut să afle la ce concluzie au ajuns instituţiile implicate în anchetă şi a aflat că, până acum, singura certitudine e că deşeurile nu au ars de la sine, ipotezele cele mai probabile fiind neglijenţa sau răzbunarea.
Mobilizare la scară mare
Fumul gros ridicat pe 15 iulie se vedea, la început, din Calea Aradului, apoi până şi din Salonta. Reporterul BIHOREANULUI a ajuns la depozitul de deşeuri din Nojorid în jurul orei 18, întâmplător înaintea pompierilor. În incintă erau vreo 4-5 persoane, iar un bărbat ce părea un soi de şef se agita interesat doar ca "presa" să nu facă poze şi să nu filmeze.
În câteva minute, la faţa locului au ajuns primele 3 echipaje de pompieri din Oradea, apoi altele 4. În final au fost 10, plus o ambulanţă SMURD şi autolaboratorul CBRN, pentru evaluare chimică, biologică, radiologică şi nucleară al ISU. Li s-au adăugat apoi echipaje ale Poliţiei Rutiere, pentru a dirija traficul.
Pompierii goleau rapid autocisternele, realimentau din Nojorid şi Leş, iar apoi reintrau în dispozitiv. După vreo 2 ceasuri, aprovizionarea era deja dificilă: debitul hidranţilor scădea simţitor, iar maşinile stăteau la coadă. Era clar că operaţiunile de stingere aveau să dureze.
Autorizaţie nerespectată
Militarii au lichidat complet incendiul în jurul orei 23. Potrivit datelor ISU, mistuise deşeuri din plastic şi lemn pe circa 1.200 mp.
Reprezentanţii Gărzii de Mediu şi ai APM s-au pronunţat a doua zi. GM Bihor informa că firma care administra depozitul, Superbon SRL Oradea, era autorizată pentru a colecta deşeuri reciclabile din tot judeţul, o investigaţie urmând să stabilească dacă a respectat condiţiile impuse, iar în caz contrar să-i aplice sancţiunile legale. Purtătoarea de cuvânt Monica Crişan preciza că nici Garda, nici Agenţia nu au măsurat efectele poluării, dar şi că firma mai fusese implicată într-un incident similar în martie, la un alt depozit, pe Şoseaua Borşului, unde au ars 20-30 tone de deşeuri. De data asta, cantitatea arsă era estimată la 50-60 tone.
Pe 19 iulie, GM Bihor şi-a încheiat ancheta, concluzionând că firma a ignorat mai multe condiţii din autorizaţia de mediu: nu a amenajat spaţii delimitate pentru depozitarea fiecărui tip de deşeuri şi nu a asigurat căi de acces pentru intervenţia la incendiu, motiv pentru care risca amenda maximă - 100.000 lei.
În reluare
Pe 4 august, scenariul s-a repetat. Un nou incendiu a fost raportat aproape la aceeaşi oră, 18.30, fiind mobilizate din nou forţe masive: ISU a deplasat 9 autospeciale, inclusiv autolaboratorul CBRN, şi a alertat iarăşi localnicii. Ulterior, bilanţul arăta că a ars tot plastic şi lemn, de pe 1.000 mp.
În preajma depozitului s-au strâns şi săteni nemulţumiţi că autorităţile nu au închis "din prima" depozitul. "Felicitări tuturor instituţiilor implicate în autorizarea depozitului. De asemenea, felicitări patronului care dovedeşte că ştie cum să scape de deşeurile «fierbinţi». La mai mare!", a comentat un localnic, sugerând că focul ar fi fost provocat pentru eliminarea unor deşeuri periculoase despre care unii ziceau că ar fi fost aduse din Germania, alţii că din Italia.
La faţa locului, şeful GM Bihor, Mihai Togor, declara că fumul degajat era toxic şi, întrebat ce măsură vor lua autorităţile, a afirmat că nu excludea suspendarea activităţii firmei. Confirmând că instituţia a amendat Superbon după incendiul din iulie cu 100.000 lei, Togor a dezvăluit că în martie sancţiunea a fost aproape la fel de drastică (80.000 lei) dar şi că în 2017 şi 2018 firma a mai încasat două amenzi, de 40.000, respectiv 30.000 lei.
Patru amenzi
Ce a declanşat incendiile? De ce nu au fost prevenite? Cine e responsabil? Ascunde firma ceva? Au acţionat corect autorităţile? Care a fost impactul poluării? Pentru a afla răspunsurile, BIHOREANUL a chestionat pe rând reprezentanţii GM, APM şi ISU.
Superbon, spune Mihai Togor (foto), deţine din 2010 o autorizaţie de mediu eliberată de APM pentru colectarea şi revalorificarea materialelor reciclabile din plastic, lemn, carton şi hârtie, asigurând trasabilitatea lor, adică dovedind de unde le achiziţionează, cum le procesează, cui le revinde şi depunând la Eco Bihor resturile imposibil de reciclat. Primul punct de lucru deschis a fost la Inand, apoi cel din Oradea, iar ultimul cel din Nojorid, dar în niciun caz, subliniază Togor, firma nu importă deşeuri, cu atât mai puţin periculoase.
În urma incendiului din 15 iulie, Superbon a fost inspectată de un echipaj format din comisari orădeni şi de la Bucureşti, care au constatat nereguli: spre deosebire de punctul din Oradea, care respectă condiţiile din autorizaţie, la Nojorid nu s-au amenajat spaţii distincte pentru diversele tipuri de deşeuri, căile de acces nu erau menţinute libere şi, mai mult, "nu a existat un plan de prevenire a poluărilor accidentale, iar personalul nu era pregătit pentru prevenirea şi stingerea incendiilor".
În consecinţă, pe lângă amendă, Garda a impus firmei să remedieze deficienţele de la Nojorid în cel mult 60 de zile, iar punctul din Inand l-a închis. În plus, GM a obligat Superbon la revizuirea autorizaţiei de mediu, în caz contrar activitatea urmând să-i fie suspendată şi, dacă nici atunci nu se va conforma, anulată. Concret, firma va trebui să împrejmuiască depozitul cu gard din beton (nu din plasă de sârmă) şi să amenajeze inclusiv un bazin cu apă pentru stingerea incendiilor.
Nu putem, nu avem, nu facem
Nimeni nu poate spune, însă, cât de gravă a fost poluarea produsă. "Garda de Mediu nu are atribuţia de a măsura calitatea factorilor de mediu (apă, aer, sol), ci doar de a lua măsuri în baza buletinelor de analiză eliberate de o instituţie autorizată", spune Togor.
APM este autorizată, dar, afirmă şefa instituţiei, Sanda Mercea (foto), are doar trei staţii de măsurare a calităţii aerului, două în Oradea şi una la Chistag, toate fixe. "După incendiul de la Nojorid se discută demararea unui program naţional pentru dotarea cu autolaboratoare, măcar una la trei judeţe. În regiunea noastră, cea mai apropiată autostaţie este la Baia Mare, dar până ajungea la Oradea era tardiv", explică Mercea.
Culmea, nici ISU, chiar dacă a mobilizat autolaboratorul CBRN, nu a măsurat decât poluarea cu monoxid de carbon, nu şi pe cea cu dioxină şi cu furan, gaze mult mai toxice rezultate din arderea plasticului. "S-au înregistrat valori crescute de monoxid de carbon în imediata proximitate a focarelor de incendiu, dar nu s-a măsurat nivelul altor substanţe", a comunicat purtătorul de cuvânt, maiorul Camelia Roşca. De ce anume, n-a putut preciza, transmiţând, în schimb, că şi ISU a amendat firma cu 14.500 lei.
Concluzia? Toate instituţiile subţiază profitul societăţii, dar nu sunt capabile nici să determine cum a afectat sănătatea oamenilor, nici să prevină asemenea incidente prin controale făcute înainte ca ele să aibă loc.
ÎN ANCHETĂ
Neglijenţă sau răzbunare?
Dacă în martie, când la depozitul Superbon din Oradea a izbucnit primul incendiu, ISU a stabilit drept cauză o ţigară nestinsă care a aprins deşeurile, în ce priveşte incendiile de la Nojorid, ancheta este încă în desfăşurare, implicând inclusiv Poliţia şi Parchetul.
O sursă apropiată anchetei a dezvăluit BIHOREANULUI că, în condiţiile în care pe 15 iulie şi 4 august nu s-au înregistrat temperaturi caniculare, singura ipoteză exclusă este autoaprinderea materialelor, fiind cercetate alte două piste: fie neglijenţa, fie dorinţa de răzbunare a unui angajat sau vecin. Înregistrările camerelor de supraveghere ar putea lămuri dacă focul a fost pus intenţionat, de un angajat supărat sau de vreun vecin nemulţumit că pe terenul său ajung, purtate de vânt, cartoane şi PET-uri din depozit.
Deocamdată, reprezentanţii Superbon au refuzat să facă orice declaraţii publice.