Vă amintiţi că mult trâmbiţata Autostradă Transilvania trebuia dată în funcţiune? În ciuda amăgirilor servite de politicieni, din 415 kilometri există puţin peste 50, aşa numita "centură a Clujului". Nu şi tronsonul 3C, din Bihor, între Borş şi Suplacul de Barcău, unde nu a mai fost mişcată o piatră de 7 ani.
Între timp, în Ungaria vecină, şoselele de mare viteză conectează deja oraşele, iar una urmează să se conecteze la Autostrada Transilvania. Atât doar că degeaba lucrează maghiarii la foc continuu şi mai au de făcut doar 20 de kilometri ca să ajungă la Borş, căci pe şantierul de la noi e linişte totală şi, în loc de asfalt, se întind bălării...
Ţară în şantier
Guvernul Ungariei construieşte autostrăzi în ritm alert. Până în 2020 e programată finalizarea a 943 kilometri aflaţi în lucru, astfel că rețeaua din țara vecină va avea în total peste 2.500 kilometri, surclasând-o, de pildă, pe cea din Austria, care numără 2.100 kilometri. Ca să nu mai vorbim de România, ţară de trei ori mai mare, dar rămasă codaşă a Europei cu doar 746 km.
Doar spre estul Ungariei se construiesc două autostrăzi. Prima, M4, ar elibera traficul pe Drumul Naţional 4 Budapesta-Szolnok-Püspökladány, continuat cu DN 42 Püspökladány-Berettyóújfalu-Ártánd, principala rută folosită de transportatorii internaţionali.
Împărţită în şapte tronsoane, M4 ar urma să fie finalizată în 2025, mai puţin cei 30 km dintre Berettyóújfalu-Ártánd, care vor fi gata în 2021.
În grafic spre... nicăieri
Concomitent se lucrează şi la M35 Budapesta-Ártánd (foto), care ocoleşte M4 cu o buclă de 292 km pentru a se reconecta la aceasta lângă Berettyóújfalu, pentru a îmbunătăţi accesul la Aeroportul Internaţional Debrecen.
"Dezvoltarea M35 se realizează în mai multe părţi", a explicat BIHOREANULUI Vitányi István, deputat în Parlamentul Ungariei. O parte, centura ocolitoare din sudul Debreţinului, a fost deja predată până la Mikepércs, localitate aflată la 10 kilometri de centrul oraşului. "Dacă cineva merge dinspre România spre Ungaria şi doreşte să ocolească Debreţin, poate merge spre Mikepércs, unde poate urca pe autostrada M35 şi continua pe M3 spre Budapesta, Miskolc sau chiar Nyiregyháza", spune deputatul.
Alte două etape de execuţie a M35 prevăd construirea a 18,5 km de la Mikepércs la Berettyóújfalu şi joncţiunea cu M4. "Lucrările sunt în fază avansată, şoseaua până la Berettyóújfalu va fi terminată în decembrie 2018 şi se pregăteşte şi deschiderea ultimului front de lucru, spre frontieră, care va fi predat cel mai târziu în primul trimestru din 2020", spune Vitányi.
Deschidem frontiera
Pentru că balastiera din Artand nu reuşeşte să acopere necesarul de pietriş pentru fundaţia şoselelor, iar cele din Partium sunt aproape, constructorii unguri se aprovizionează de la firmele româneşti. Zilnic, peste 100 de camioane pleacă din Bihor şi Cluj cu nisip şi pietriş pentru terasamentul autostrăzii din vecini.
Mai mult, pentru operativitate, ungurii vor să uşureze trecerea prin vamă, fără să stea la coadă, scop pentru care au cerut şi primit acceptul Bucureştiului de a deschide un punct de trecere special pentru transportarea materialelor de construcţii. "Deschiderea noului punct de trecere va însemna cel puţin dublarea cantităţii aduse zilnic", spune Vitányi István (foto). Ca urmare, din 1 august se va deschide frontiera verde la Santău Mare, exclusiv pentru camioanele care alimentează şantierul autostrăzii din Ungaria.
Autostrada uitată
Aceasta se va opri, însă, la Borş, fără conectare cu tronsonul din Bihor al Autostrăzii Transilvania, A3, la care nu s-a mai lucrat din 2011.
De altfel, din întreaga întindere de 415 kilometri până la Braşov, în 14 ani s-au făcut doar cei 50 km între Gilău şi Turda, aşa-numita centură a Clujului, şi asta în timp ce cheltuielile statului român au depăşit în urmă cu trei ani un plafon record: 1,6 miliarde euro!
În 2013, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), rebotezată acum Compania de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a semnat un contract cu asocierea a două firme spaniole pentru continuarea lucrărilor din Bihor, documentul fiind reziliat după doi ani în care nu a fost mişcată nici măcar o roabă de pământ.
Licitaţia a fost reluată abia în februarie 2018, de astă dată cu cei 60 km ai tronsonului împărţiţi în 3 loturi: Borş-Biharia (circa 4 km), Biharia-Chiribiş (33 km) şi Chiribiş-Suplacu de Barcău (24 km), primele două fiind câştigate de o asociere între Trameco, Drumuri Bihor şi firme din Slovacia.
Cum rezultatul licitaţiei poate fi contestat, autorităţile nu pot oferi deocamdată niciun termen cert pentru începerea lucrărilor. După 14 ani de poticneli, oricum nici nu mai contează, aşa că poate ar trebui să lase treaba tot pe seama vecinilor...
PLANURI
Una zicem, alta facem
România are doar 746 km de autostrăzi, în ultimii 28 de ani fiind construiţi mai puţin de 600 km, pe când Ungaria are peste 1.400 km, Bulgaria peste 800, iar Polonia aproape 3.500. Ţara europeană campioană este Spania, cu 16.204 km, urmată de Germania cu 12.845 km şi de Franţa cu 11.882 km.
Master Planul General de Transport (MPGT) adoptat de Guvernul României în 2016, document strategic pentru investiţiile în infrastructura de profil, prevede ca în 2030 să avem 11 autostrăzi şi 19 drumuri expres, plus zeci de modernizări ale drumurilor existente şi noi şosele pentru ocolirea oraşelor. În cei 14 ani sectorul rutier ar avea nevoie de investiţii în valoare de circa 27 miliarde euro, din care 13,3 miliarde pentru autostrăzi, obiectivul fiind realizarea a 1.300 km de autostradă şi a 1.900 km de drum expres.
În practică, însă, lucrurile merg cu viteza melcului, în 2017 fiind inauguraţi 15 km de autostradă, nedaţi în funcţiune!
PENTRU ALŢII
Aici sunt banii dumneavoastră!
În timp ce şantierul Borş-Suplac a fost lăsat "paralizat" în 2011, Guvernul a aprobat în 2014 efectuarea de studii pentru proiecte de autostrăzi mai mult sau mai puţin fantasmagorice, precum Alexandria-Bucureşti, Calafat-Craiova-Piteşti, Piteşti-Râmnicu Vâlcea, Ploieşti-Galaţi, Braşov-Iaşi-Ungheni, Piatra Neamţ-Roman.
Tot în 2014, erau programate şantiere şi între Nădlac-Arad, Timişoara-Lugoj şi Gilău-Nădăşelu, dar au fost finanţate lucrări doar pe trei loturi ale A1 între Lugoj-Deva, şi pe patru loturi ale A10 Sebeş-Turda, pentru Autostrada Transilvania, A3, fiind alocate fonduri doar unui lot de 8,7 km între Gilău-Nădăşelu.
În 2015, Guvernul a plătit exproprieri pe secţiunea 1C a Autostrăzii Transilvania între Ogra-Târgu Mureş şi a deschis încă un şantier, între Câmpia Turzii-Ogra.
Pentru bihoreni, singura veste bună a fost includerea în Master Planul General de Transport a proiectului inelului de centură metropolitan al Oradiei, cu două benzi pe sens, din apropierea giraţiei de pe Calea Sântandreiului până în Biharia, unde ar urma să fie nodul de acces la tronsonul 3C al autostrăzii. Numai să fie la ce...