Banii şi maşinile vin şi pleacă, terenurile şi casele dau măsura averii unei familii!

O evidenţă clară a bunurilor imobiliare înseamnă o imagine corectă a avuţiei unei comunităţi, o proiecţie corectă a veniturilor localităţii din impozitul pe proprietăţi şi, implicit, dezvoltarea economică a acesteia.

Şi, totuşi, la 23 de ani de la lansarea Programului Naţional de cadastrare gratuită a caselor şi terenurilor, doar 2% dintre localităţile ţării au proprietăţile întăbulate. În Bihor, 15 localităţi, în frunte cu Oradea, nici măcar nu l-au început!

După 23 de ani

Baza legală a cadastrării gratuite există de aproape un sfert de veac. Legea 7/1996 instituia Programul Naţional de cadastru şi carte funciară, care prevede înregistrarea gratuită a tuturor imobilelor în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, realizarea planului cadastral al imobilelor şi deschiderea cărţilor funciare la nivelul tuturor primăriilor din ţară.

Legea a devenit operaţională abia în 2015. După ani de incertitudine, românii urmau să îşi vadă proprietăţile măsurate şi întăbulate pe bani europeni, fără să scoată din buzunare niciun leu. La rândul lor, primăriile urmau să primească gratuit o evidenţă a tuturor bunurilor imobile de pe urma cărora pot încasa impozite.

"Au trebuit să treacă nu mai puţin de 19 ani până când, prin Hotărârea 294, Guvernul să aprobe Programul Naţional de cadastru şi carte funciară 2015-2023, dar până la realizarea unui inventar complet al tuturor  proprietăţilor imobiliare, finalizarea înregistrării terenurilor agricole şi deschiderea gratuită a cărţilor funciare pentru toate proprietăţile mai este cale lungă", acuza la sfârşitul lunii martie a acestui an deputatul Gavrilă Ghilea (foto).

Doar 4%! 

Potrivit evidenţelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, la începutul lui martie, din totalul de 3.181 unităţi administrativ-teritoriale din ţară, doar 61, adică sub 2%, au reuşit finalizarea întăbulării proprietăţilor. 2.386 primării aveau lucrările cadastrale în diferite stadii de implementare, iar 734 nici măcar nu le începuseră!

BIHOREANUL a solicitat ANCPI o evidenţă a lucrărilor de cadastrare din Bihor, constatând că acestea urmează trendul naţional. Până luna trecută, din cele 101 UAT-uri din judeţ şi-au finalizat măsurătorile şi întăbularea doar 4: Borod, Borş, Sântandrei şi Tulca.

"În Sântandrei, fiecare bucăţică de teren s-a întăbulat. Am finalizat în septembrie 2017", spune primarul Ioan Mărcuş (foto). Comuna a fost prinsă într-un program guvernamental pilot care a adus locuitorilor doar avantaje. "Am pus la dispoziţia firmei de cadastrare un spaţiu în care să îşi desfăşoare activitatea şi am discutat cu oamenii să ajute topografii cu informaţii. Astăzi, cine are nevoie de un CF poate să-l ceară de la Primărie", povesteşte Mărcuş.

Doar cu implicarea Primăriei – 10_Purge

Potrivit normativelor, cadastrarea se poate face în două feluri. În cazurile, mai rare, în care lucrările se derulează simultan la nivelul întregii localităţi, acestea sunt coordonate direct de ANCPI, iar localnicii nu au nicio bătaie de cap. În varianta, mult mai uzuală, în care se lucrează etapizat, pe sectoare de circa 100 hectare, implicarea administraţiilor locale e determinantă.

"Înainte de toate trebuie să depui o cerere de finanţare a lucrărilor la OCPI Bihor. Apoi, când ştii că ai banii, faci licitaţie să desemnezi un topograf. După aceea, ca să îl ajuţi cu documente, aduni titlurile de proprietate de la oameni, vorbeşti cu ei să îi dea lămuriri dacă e cazul, iar topograful face măsurătorile în teren şi schiţele", explică primarul Ioan Purge (foto) din Gepiu, între primele comune care au înmânat locuitorilor, încă din 2017, titluri de proprietate şi derulează în continuare lucrări de cadastrare.

O procedură greoaie

Operaţiunile pot dura cu lunile. La câmpie, cum e zona Salonta, cadastrarea avansează mai repede, dar în zona de deal şi de munte, cum e dincolo de Beiuş, se derulează mai greu.

Oricum, odată făcute măsurătorile, schiţele obţinute în baza lor se afişează la Primărie, unde proprietarii au la dispoziţie 60 de zile să le conteste. Eventualele neconcordanţe trebuie lămurite în 15 zile şi apoi OCPI verifică din nou documentele şi le trimite la tipărit.

Pentru beneficiarul final sunt doar avantaje. Dacă OCPI descoperă din acte că proprietarul unei parcele a decedat, de pildă, anunţă Camera Notarilor să demareze procedura de succesiune, care se derulează tot gratuit.

Pentru executant, problema este mai complicată. Odată lucrarea încheiată, cadastristul înaintează o factură Primăriei, care o trimite OCPI Bihor, care la rându-i o transmite ANCPI pentru plată. Lanţul lung de comandă a făcut ca topografii să îşi vadă banii şi la trei luni de la terminarea lucrărilor. Iar aceasta este cea mai mică problemă...

"Preţul este prea mic" 

Primarii găsesc tot mai greu topografi dispuşi să muncească pe bani puţini, deoarece statul plăteşte pentru cadastrarea unui sector care poate avea zeci de hectare o sumă de numai 60 lei plus TVA. "Majoritatea topografilor cu care am vorbit se plâng că preţul este prea mic", recunoaşte primarul din Gepiu.

Din cei peste 300 de topografi bihoreni, prea puţini acceptă să presteze pe astfel de tarife. "Cei mai mulţi aleg să lucreze cu preţuri mari, dar mai rar, decât la preţuri mici şi mai des. Unii chiar mi-au cerut un tarif de 250 lei pe sector, urmând ca diferenţa să fie suportată de la bugetul local. N-am acceptat", spune primarul comunei Ineu, Dumitru Togor (foto).

"Există lucrări mai scumpe"

Cum piaţa imobiliară musteşte de tranzacţii, specialiştii au de unde alege. "Există lucrări mai scumpe decât cadastrarea pentru stat. Mai faci o întăbulare în intravilan, mai măsori o casă, şi poţi câştiga mult mai repede între 800 şi 1.600 lei. Dacă ai două-trei lucrări pe lună, e bine", explică un topograf.

Cadastriştii nu sunt încântaţi nici de colaborarea cu administraţiile locale. "Degeaba ai tu acces la CF-uri şi la titluri de proprietate dacă atunci când ai nevoie să discuţi cu proprietarii de parcele problemele de care te loveşti vezi că nu vine nimeni, pentru că primarul e mai delăsător sau mai puţin autoritar", explică specialistul.

În plus, aglomerările urbane presupun cele mai neatractive lucrări. "Oraşele sunt dificil de făcut, măsurătorile merg greu şi apar tot timpul probleme de proprietate", zice topograful.

Dezavantajele oraşului 

De altfel, aşa s-a şi ajuns ca Oradea să figureze pe lista celor 15 localităţi din judeţ care nici măcar nu au intrat în program, alături de Valea lui Mihai, Bratca sau Ştei. "Topografii sunt reticenţi. În oraş problemele sunt mult mai multe. Ai suprafeţe mari, număr mare de proprietari şi mai multe probleme moştenite. Regimul comunist a construit blocurile pe foste terenuri private şi nu se ştie cum s-au făcut actele", explică primarul Ilie Bolojan (foto).

Complexitatea lucrărilor a făcut ca municipalitatea să amâne cadastrarea. "Primăria nu a avut până acum o politică proprie privind cadastrarea, ci a urmărit-o pe cea a proiectelor europene. Am eliberat de sarcini terenuri pentru a construi drumuri, parcări sau linii de tramvai, n-am aşteptat după programul naţional", spune edilul.

Bolojan susţine că în 2-3 luni, după ce oraşul va avea lămurit portofoliul de proiecte europene, municipalitatea se va putea concentra şi pe iniţierea unui program de cadastrare a oraşului. Pentru ca orădenii să ştie clar ce deţin, iar municipalitatea pe ce îi poate impozita...

CONDIŢIE PENTRU SUBVENŢIE
Întăbularea sau nimic!

Cadastrarea terenurilor agricole este în interesul proprietarilor, mai ales dacă aceştia beneficiază de subvenţii din fonduri europene. "Cadastrarea este o operaţiune prevăzută în regulamentele şi angajamentele asumate faţă de UE şi se constituie într-o condiţionalitate pentru acordarea subvenţiilor pentru terenurile agricole începând din anul 2018", avertiza anul trecut europarlamentarul Daniel Buda (foto).

Programul Naţional de cadastru şi carte Funciară 2015-2023 vizează înregistrarea în Sistemul Integrat a tuturor proprietăţilor din cele 3.181 de unităţi administrativ teritoriale din România. Valoarea totală a programului este de 1,2 miliarde euro, din care 900 milioane euro din bugetul ANCPI, iar 312,7 milioane euro din fonduri UE.