Fără şefi lipiţi de scaune şi fără nepotisme! Acesta ar putea să fie următorul moto al Universităţii orădene, dacă "parlamentul" instituţiei va aproba modificarea Cartei după care funcţionează în forma pregătită de şefii forului de conducere colectivă.

Interesant e, însă, că propunerile reformatoare vin într-o perioadă în care mulţi îşi fac socoteli pentru viitoarele alegeri, cu săbiile pe masă. Preşedintele Senatului, Sorin Curilă, promotorul noii Carte, este contestat de toţi prorectorii, care îl acuză de porniri tiranice.

Pe repede înainte

Carta Universităţii orădene, în vigoare din 2013, trebuie actualizată deoarece de atunci legislaţia s-a modificat semnificativ. Marţea trecută, pe site-ul Senatului universitar a fost postată o nouă variantă realizată de preşedintele Sorin Curilă şi de şefii de comisii.

"Am demarat în noiembrie procesul de revizuire a Cartei şi, după ce am adunat propuneri şi observaţii de la toţi colegii din Universitate, în decembrie le-am dat rectorului, să le discute în Consiliul de Administraţie. La sfârşitul lunii ianuarie mi-a înaintat observaţiile, iar acum am realizat o formă finală", a explicat Curilă BIHOREANULUI despre varianta finală, care va fi supusă votului senatorilor pe 15 aprilie.

Carta trebuie actualizată cât mai repede, pentru că în octombrie va începe anul electoral în Universitate, cu alegeri pentru şefia departamentelor, urmate de cele pentru Senat şi Rectorat. Cum Legea Educaţiei impune ca modificarea Cartei să se facă cel târziu cu 6 luni înainte de alegeri, luna aprilie e termenul limită pentru revizuirea ei.

Şefi maxim 8 ani

Apropierea alegerilor face şi ca miza revizuirii Cartei să crească. Modificările aduse acesteia nu sunt foarte multe, dar aproape toate sunt de fond, iar cele mai importante îi vizează chiar pe şefii executivi ai instituţiei. Potrivit proiectului, nicio persoană care ocupă funcţii remunerate nu va exercita mai mult de două mandate, regulă care până acum se aplica doar rectorului. Întrucât se vor contabiliza şi mandatele deja consumate, mulţi dintre actualii decani şi prodecani vor fi traşi pe dreapta.

Însuşi Curilă, care, spre deosebire de colegii simpli senatori, încasează indemnizaţie de conducere, va trebui să-şi ia adio de la conducerea Senatului la primăvară, când va încheia al doilea mandat. Nu este exclus să candideze la funcţia de rector, ceea ce ar explica şi motivul pentru care a amânat modificarea Cartei. Dacă aceasta va fi adoptată în noua formă, revoluţionară, se va putea prezenta în faţa electorilor drept cel căruia i se datorează...

Fără nepotisme 

Şefii ar mai putea avea o restricţie: nu vor mai ocupa funcţii dacă au colegi cu care se înrudesc! Potrivit unei noi prevederi din Codul de Etică, parte integrantă a Cartei, va fi interzisă "ocuparea funcţiilor de conducere de director de departament, prodecan şi decan de către persoanele care au în departament şi facultate rude şi afini până la gradul III".

Dacă va fi adoptată, regula ar produce un uriaş cutremur în Universitate, pentru că mulţi "grei" nu vor mai putea candida tocmai fiindcă sunt colegi cu soţi, soţii, copii, fraţi, nepoţi. Este, de pildă, cazul decanilor Adrian Maghiar (foto) de la Medicină, Alexandru Ilieş (Geografie, Turism şi Sport), Valentin Mirişan (Drept), Mircea Gordan (Inginerie Electrică şi Tehnologia Informaţiei), Ioan Chereji (Protecţia Mediului). Şi cine ştie câţi alţi universitari mai au rude la serviciu...

Rector în vizor

Noua Cartă ar înăspri şi competiţia pentru decanate. Cea actuală prevede că decanii sunt desemnaţi de rector, ceea ce le-a şi permis candidaţilor la funcţia supremă să promită funcţii în schimbul voturilor. Pe viitor, însă, şefii facultăţilor ar urma să fie selectaţi de o comisie formată în număr egal din rector şi prorectori, respectiv senatori, iar în caz de balotaj diferenţa s-o facă o comisie de divergenţă. Prin urmare, niciun candidat la funcţia de rector nu va mai putea "rezerva" scaunele de decan nimănui.

De asemenea, noua Cartă l-ar afecta şi pe rector, întrucât Senatul va putea să-l revoce în cazurile în care "rata execuţiei bugetare înregistrează valori negative doi ani consecutivi, rezervele financiare sunt în descreştere, indicatorii lichidităţii şi ai solvabilităţii patrimoniale precum şi echilibrul financiar relevă o situaţie financiară precară". Dacă regula s-ar aplica acum, rectorul Bungău ar putea fi deja demis, întrucât de doi ani Universitatea merge în deficit.

Totodată, o altă propunere prevede că îşi va pierde locul de muncă orice universitar care a săvârşit acte de corupţie, confirmate printr-o sentinţă judecătorească definitivă. O regulă care se cerea de mult...

Preşedinte reclamat

Actualizarea Cartei se face într-un context agitat, cele două puteri ale Universităţii, executivă şi legislativă, fiind în conflict deschis. BIHOREANUL a aflat că la finalul lunii februarie toţi cei cinci prorectori - Marcela Prada, Ligia Burtă, Eugen Macocian, Marcel Roşca şi Gabriel Bendea - au transmis rectorului şi senatorilor o petiţie împotriva preşedintelui Curilă, acuzat că nu-i respectă, că strigă la ei în şedinţele Consiliului de Administraţie, unde participă ca invitat, că are un comportament dictatorial şi că şi-a catalogat colegii senatori ca fiind "cozi de topor", solicitând ca împricinatul să-şi ceară scuze public.

Scandalul începuse de fapt în decembrie, după ce în două şedinţe consecutive Curilă a refuzat să supună votului Senatului parteneriatul dintre Universitate şi Primărie, pentru construirea unor cămine pe banii municipalităţii. Ulterior, preşedintele ar fi fost criticat în Consiliul de Administraţie şi, în replică, i-ar fi acuzat pe rector şi pe prorectori că pun pe masa Senatului materiale incomplete şi ilegale.

În urma petiţiei, Curilă s-a retras din CA şi a reacţionat printr-o scrisoare în care a admis că a ridicat tonul în şedinţe, negând însă că a avut exprimări "imorale sau vulgare" şi garantând că singura sa miză e binele Universităţii...

Prorectori daţi afară!

Lunea trecută, cele două părţi s-au ciocnit din nou. Pe ordinea de zi a şedinţei de Senat era raportul anual al rectorului şi, la fel ca în alţi ani, Bungău a vrut să-l prezinte alături de prorectori. Marcela Prada şi Ligia Burtă au ajuns primele la şedinţă, dar Curilă le-a dat afară, spunând că nu au ce căuta acolo.

Cele două tocmai ieşeau furtunos din Aula Magna când în sală au ajuns Bungău şi ceilalţi trei prorectori, iar Curilă a repetat că doar rectorul este binevenit. Simţindu-se jignit, prorectorul Roşca a părăsit şi el şedinţa. "A fost un moment jenant, departe de ceea ce ar trebui să se întâmple într-o comunitate academică", a declarat Ligia Burtă (foto) BIHOREANULUI.

Curilă susţine, totuşi, că n-a făcut decât să arate că prorectorii încălcau regulamentul Senatului. "Şedinţele de Senat nu sunt publice, dar pot avea invitaţi. Rectorul m-a sunat anterior şedinţei, mi-a spus că vrea să vină să prezinte raportul, i-am spus că e în regulă. Dar nu mi-a zis nimic de prorectori", zice preşedintele. Este lesne de înţeles, însă, că a vrut să le dea o lecţie petiţionarilor.

Cum se va încheia conflictul, rămâne de văzut. Declarativ, atât prorectorii, cât şi preşedintele Senatului susţin că nu-şi doresc ca neînţelegerile să afecteze dezbaterea noii Carte. Depinde, însă, cât de tare vor continua să se împungă unii pe alţii...

VOT "LA BUCATĂ"
La mâna senatorilor

Proiectul noii Carte a Universităţii conţine şi modificări cu impact mai mic, dar tot importante. De pildă, un departament va trebui să aibă minim 15 titulari, iar funcţiile de conducere vor putea fi ocupate doar de persoane care nu ajung la vârsta de pensionare pe durata mandatului.

Dacă senatorii vor agrea sau nu proiectul se va vedea pe 15 aprilie, când preşedintele Sorin Curilă vrea să supună votului fiecare articol în parte. "Îmi doresc ca măcar o parte din propuneri să rămână, să nu avem o respingere în bloc", spune el. După ce va fi aprobată de Senat, Carta va trebui să primească şi avizul Ministerului Educaţiei.