Dacă toate construcţiile, extinderile şi mansardările neautorizate ar putea fi adunate la un loc, Oradea s-ar alege cu un nou cartier. Conform evidenţelor municipalităţii, peste 500 din cele circa 4.800 procese ale Primăriei au ca obiect construcţii ilegale.

"Încercăm să determinăm limitarea construcţiilor ilegale. Nu spun eliminarea lor, pentru că oameni care fac lucruri nelalocul lor vor exista întotdeauna", zice primarul Ilie Bolojan. Edilul susţine, însă, că acestea trebuie fie legalizate, fie demolate...

Timp şi bani!

Un orădean care vrea să fie cu toate actele în regulă când ridică o casă aşteaptă şi 6 luni. Legea 50/1991 este riguroasă. "Întâi durează până îţi faci proiectul, apoi mergi cu el la avizare la Inspectoratul în Construcţii, iar pe urmă la Primărie, după certificat de urbanism. De aici afli că ai nevoie de avize de coexistenţă de la furnizorii de utilităţi, ca să nu le rupi reţelele, de la Poliţia Rutieră, să nu încurci circulaţia, de la Ministerul Culturii dacă eşti în zonă istorică sau Ministerul Mediului dacă e ceva zonă protejată, şi câte şi mai câte. După ce le ai pe toate, până la autorizaţia de construire poate trece o jumătate de an", zice un orădean.

Cum totul se plăteşte, viitorul proprietar toacă bani înainte să bage târnăcopul în fundaţie. "Cu studiu geo, topograf, proiectant, taxe, avize şi altele, ajungi să dai şi 15.000 lei fără să fi bătut măcar un cui la casă", spune bărbatul.

O mie de cazuri

Există însă şi orădeni care nu au astfel de bătăi de cap. Fac şi gata! În oraş, construcţiile ilegale răsar precum ciupercile după ploaie. "Primăria are pe rolul instanţelor peste 500 de dosare pentru «obligaţia de a face», în sensul intrării în legalitate a construcţiilor neautorizate. Mai avem cam 300 dosare de depus şi 150 în diferite faze de implementare la executorii judecătoreşti", spune directorul juridic al municipalităţii, Eugenia Borbei (foto). Iar acestea sunt doar construcţiile ilegale descoperite!

Spre exemplu, dacă anul trecut Poliţia Locală a aplicat 146 de amenzi în cuantum de 182.000 lei, anul acesta numărul lor s-ar putea dubla. "Suntem în august şi deja s-au aplicat peste 150 sancţiuni! Se fac garduri, terase, extinderi, construcţii, te miri ce...", spune directorul Poliţiei Locale, Cristian Beltechi.

Oradea ilegală

Nu există cartier fără construcţii ilegale. Spre exemplu, în curtea unei case din Calea Aradului 32 un orădean şi-a ridicat trei clădiri la limita cu vecinii. A fost amendat, a primit termen să intre în legalitate, dar nu l-a respectat, aşa că dosarul va ajunge în instanţă anul viitor.

"Acţiunea în constatare se prescrie în 3 ani, aşa că îi dăm contravenientului un răgaz să intre în legalitate. Au fost cazuri în care proprietarul a reuşit să obţină toate actele când executorul judecătoresc pregătea punerea în aplicare a sentinţei de demolare", explică un jurist.

Săptămâna trecută, angajaţii Direcţiei Juridice verificau dacă proprietarul unei vile din strada Digului 14, cu magazin la parter, care avea deja sentinţă de demolare, a obţinut autorizaţie de construire. Proprietarul îşi scosese certificat de urbanism din 2015, semn că măcar încercase. "Dacă săptămâna viitoare nu are actele, trimitem dosarul la executor", spune funcţionarul care se ocupă de el.

De la prima amendă până la demolarea construcţiei e cale lungă. "Contravenientul poate ataca procesul verbal al Poliţiei Locale, după ce câştigăm procesul noi îl dăm în judecată pentru obligaţia de a face, odată obţinută sentinţa îi dăm un răgaz să se conformeze, după care ducem dosarul la executorul judecătoresc, fază în care iarăşi poate contesta executarea, şi tot aşa. Am avut proces pe o mansardă ilegală care a durat 10 ani", povesteşte juristul.

Recordul absolut, ca timp şi amploare, sunt 13 case ridicate ilegal de familia Rostaş în strada Apateului 72. În 2008 prima avea deja sentinţă de demolare!

"Rostaş resort"

Familia Rostaş s-a tras la Oradea acum o jumătate de secol, din Vadu Crişului. Bătrânul Augustin (75 ani) a fost căruţaş la "colectiv", fapt pentru care s-a aşezat pe parcela pe care o primise în grijă. Cu timpul, şi-a ridicat o casă cu etaj, mare cât un bloc, cu turnuleţe şi terasă peste curte.

Imobilul cu antenă satelit pe perete nu are, însă, apă sau toaletă. "Nu ţinem noi de-alea în casă", zice bătrânul. Ulterior, în aceeaşi bătătură şi-au ridicat case, tot ilegal, cei 8 fii ai săi, fiecare cu câte 5-8 copii. În prezent, formează o comunitate în care 65 de persoane stau în 13 case, toate cu turnuleţe şi lei auriţi, în diferite faze de construire. "Le-am făcut cu mâna noastră, să fie faine, cum am văzut la oamenii cu bani", zice Pardalian Rostaş, unul din fiii lui Augustin.

Cu bani din cerşit...

Rostaşii au făcut banii în străinătate. "Am strâns 20 de ani în Franţa. De ce să mint? Am mai muncit, am mai cerşit...", mărturisteşte Pardalian. Bărbatul nu înţelege de ce vrea Primăria să-i dărâme casa. "Pe vremea Ceauşescului, dacă lucrai, primeai apartament. Degeaba am fost de o mie de ori, nouă nu ne-a dat Primăria nici măcar loc de casă, aşa că ne-am făcut noi case!".

Bolojan i-a anunţat personal că au greşit rău de tot. "Acum câţiva ani a fost la noi în curte. Ne-a spus că vom fi demolaţi". Evident, Pardalian nu pricepe îndârjirea edilului. "Celălalt primar (n.r. - Petru Filip) a fost domn, zicea: «Îmi pare bine că lucraţi, că vă faceţi colibă»...".

Greu de ales

Situaţia imobilelor ilegale este încă încurcată. Primele două case nu mai pot fi atinse pentru că, deşi aveau sentinţă de demolare în 2008, Primăria nu a pus-o în aplicare în termen de 3 ani. Celelalte 13 construcţii ridicate ulterior sunt încă în proces.

Rostaşii încearcă să legalizeze fără succes construcţiile înghesuite pe un teren care nu era al lor, iar primarul nu se lasă. "O construcţie ridicată fără autorizaţie pe domeniul public nu poate fi legalizată. Nimănui nu i-ar conveni să vină cineva să-i ocupe terenul familiei. Iar aici vorbim de terenurile oraşului!", spune, ferm, Ilie Bolojan (foto).

Oricum, oraşul este între ciocan şi nicovală. Dacă dărâmă locuinţele ridicate ilegal, va trebui să le caute cazare Rostaşilor puşi în stradă. Dacă nu demolează imobilele, va trebui să le pună în legalitate, dar fără să aştepte mari taxe şi impozite de pe urma lor, deoarece oficial stăpânii nu au venituri. Pentru ca situaţia să fie şi mai încurcată, casa bătrânului Rostaş, singura ridicată legal, a adunat restanţe la impozite de 8.800 lei.

Primăria tocmai l-a somat luna trecută să şi le achite. Ironic, dacă omul nu plăteşte, i se scoate casa la vânzare!

MISIUNE IMPOSIBILĂ
Ilegal non-stop

Războiul împotriva construcţiilor ilegale este unul de uzură, din cauza unor scăpări ale legii. Potrivit Legii 50/1991, dacă intervenţia ilegală are loc în centrul istoric al oraşului, în loc să amendeze contravenientul cu sume între 1.000 şi 10.000 lei şi să dispună intrarea în legalitate, Poliţia Locală este obligată să îi facă plângere penală.

Majoritatea celor 120 plângeri transmise anul trecut parchetelor au fost, însă, soluţionate cu neînceperea urmăririi penale. "Au fost şi cazuri în care s-a pus în mişcare acţiunea penală, dar în general procurorii evită să ceară închisoare pentru cineva care şi-a găurit peretele casei ca să-şi monteze o hotă sau să facă un geam", explică un poliţist local. Demersul se blochează aici, pentru că proprietarul scapă, automat, şi de obligaţia readucerii imobilului la starea iniţială.