Bătrâna Biserică Ortodoxă Română apelează, în premieră, la o instanţă internaţională. Miza e nu doar o afacere de milioane de euro pe an, bani rezultaţi din vânzarea icoanelor şi suvenirurilor cu numele şi imaginea celui mai popular călugăr român, Arsenie Boca, pe care s-au "împroprietărit" doi orădeni, ci însăşi autoritatea sa instituţională.

BIHOREANUL vă prezintă detaliile unui litigiu fără precedent, în care BOR se luptă cu orădenii Andor Alexandru şi Diana Talpoş pentru "monopolul" asupra propriilor sfinţi, trecuţi şi viitori, angajând una din cele mai reputate case de avocatură specializate în drepturi intelectuale. Invocând, deci, nu doar dreptul divin, ci legislaţia europeană, cât se poate de pământeană...

Arsenie, făcătorul de bani

Un ungur din Kecskemet s-a înstăpânit pe Arsenie Boca, titra în toamna lui 2017 mass-media din România, zgândărind patriotismul ortodox. Conform relatărilor, un anume Andor Sandor, domiciliat în ţara vecină, şi-a făcut o firmă în Marea Britanie, Additional Worldwide Care Services SLT, în numele căreia a înregistrat la Oficiul European de Proprietate Intelectuală (EUIPO) toate drepturile comerciale asupra numelui şi imaginii Părintelui Arsenie Boca.

Cunoscut drept Sfântul Ardealului (1910-1989), Arsenie Boca a fost teolog şi pictor de biserici, arestat de comunişti între anii 1945-1965 din cauza popularităţii, dar şi a sprijinirii partizanilor legionari pe când era călugăr la Mănăstirea Sâmbăta de Sus (Braşov). Retras după eliberare la Mănăstirea Sinaia, a trăit până în noiembrie 1989, când a prorocit căderea regimului, fiind îngropat la Mănăstirea Prislop (Hunedoara), unde vin în pelerinaj an de an zeci de mii de credincioşi, cu toţii cumpărând icoane şi suveniruri cu imaginea sa.

Facsimil Bihoreanul articol Arsenie BocaBIHOREANUL (facsimil) descoperea, însă, că "ungurul" Andor Sandor era, de fapt, orădeanul Alexandru Andor, cu birou închiriat pe strada Roman Ciorogariu, la doi paşi de sediul Episcopiei Ortodoxe. Încă din 2016, bărbatul contactase specialişti în proprietate intelectuală pentru a înregistra "marca" Arsenie Boca, profitând că acesta nu avusese urmaşi, iar BOR nu îl canonizase. Conform bazei de date a EUIPO, Andor pusese brandul "Boca părintele" pe numele soţiei, Diana Talpoş, iar pe al său marca "Arsenie", declanşând totodată demersuri pentru a înregistra şi marca "Pâinea noastră cea de toate zilele Pr. Pâine Arsenie", ba făcând şi un site cu acest logo. "E o coincidenţă de nume", declara atunci BIHOREANULUI Diana Talpoş, susţinând că ea şi soţul său nu aveau nicio legătură cu vreun plan de a scoate bani din exploatarea imaginii călugărului.

"Activităţi recreative şi distractive"

Lucian Buzlea, avocat OradeaÎn realitate, Andor l-a mandatat pe avocatul orădean Lucian Buzlea (foto) să notifice pe oricine vindea orice fel de obiecte având numele şi chipul călugărului, cerându-le să "închirieze" acest drept de la firma sa, în baza autorizaţiei de la EUIPO. "Aceste bunuri intră sub incidenţa şi protecţia oferită atât de legislaţia internă privind combaterea concurenţei neloiale şi a Legii 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, cât şi a legislaţiei europene şi, deci, pentru a intra în legalitate aveţi posibilitatea să cumpăraţi o licenţă", le scria avocatul comercianţilor de iconiţe, cărţi şi fotografii de pe lângă Mănăstirea Prislop, avertizându-i că în caz contrar "vom formula în justiţie atât acţiuni civile, cât şi penale, pentru ocrotirea dreptului nostru legitim".

Până anul trecut, niciun comerciant nu s-a arătat interesat de ofertă. În mai 2018, însă, un tânăr arădean, Daniel Gheorghe (24 ani), a descins la Prislop şi în mai multe magazine din Hunedoara şi Arad, arătând un act cum că era singurul deţinător de "licenţă" de la Additional Worldwide Care Services SLT, pentru comercializarea, timp de un an, a imaginii şi numelui părintelui Arsenie Boca. În această calitate, a pretins diverse sume de bani şi a ameninţat, ba chiar a şi reuşit, asistat de poliţişti, să confişte produse de la cei care nu i-au dat.

Cum căpătase licenţa? Gratuit, a susţinut arădeanul, în numele propriei firme, SC Pulse Escape SRL, autorizată pentru domeniul "Alte activităţi recreative şi distractive". "Până acum am transmis înştiinţări la sute de firme care fac contrabandă", se lăuda tânărul, care nu s-a sfiit să someze chiar Mănăstirea Prislop, cerându-i taxă de folosire a mărcii şi anunţând că va lua la rând şi magazinele bisericeşti din Oradea.

Victorie de etapă

Obrăznicia a umplut paharul răbdării Bisericii. După o lună, în iunie 2018, mitropolitul Ardealului, Laurenţiu Streza, anunţa că a cerut canonizarea grabnică a Părintelui Arsenie Boca, pentru a rezolva scandalul cu deţinătorii mărcii, "oameni care nu au nicio legătură cu Biserica şi cu moştenirea spirituală a părintelui".

Tot atunci, Mănăstirea Prislop şi Episcopia Devei şi Hunedoarei au deschis la Tribunalul Bucureşti un proces pentru anularea drepturilor firmei arădene, dar şi împotriva celor doi orădeni. "Ne pare rău că nimeni nu înţelege lucrurile elementare legate de proprietatea intelectuală şi de mărcile de comerţ. Este o practică comercială legală, acceptată la nivel mondial, nicidecum nu se poate vorbi despre rea intenţie sau rea credinţă", au ripostat Andor şi  Talpoş, printr-un comunicat.

Cum un proces pentru anularea drepturilor de proprietate intelectuală durează cu anii, Episcopia şi Mănăstirea au solicitat ca, până la finalizarea lui, instanţa să emită o Ordonanţă Preşedinţială. În vară Tribunalul a respins-o, dar în septembrie Curtea de Apel Bucureşti le-a dat dreptate. "Episcopia şi Mănăstirea sunt îndreptăţite să folosească numele şi imaginea părintelui Arsenie Boca (...) în cadrul săvârşirii actelor comerciale cu produse (cărţi, pandantive, amulete, obiecte de cult, icoane etc) ce poartă numele şi imaginea în discuţie", au hotărât magistraţii.

Pentru a obţine această victorie de etapă, Biserica a invocat acte normative din Dreptul Civil Român şi reglementări interne, cum ar fi Statutul BOR (aprobat prin Hotărâre de Guvern) şi Regulamentul vieţii monahale, ce atesta succesiunea Bisericii asupra persoanei şi operei unui monah.

Proces european

În condiţiile în care drepturile asupra mărcilor Arsenie Boca au fost arogate de orădeni nu la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), ci direct la Oficiul European, Mănăstirea şi Episcopia au angajat una din cele mai prestigioase case de avocatură, Turcu & Turcu, iar în decembrie au deschis un proces care să tranşeze definitiv disputa, cerând anularea drepturilor acestora de către EUIPO, la sediul din Alicante, Spania.

preotul Gabriel MiricescuPurtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei, preotul Gabriel Miricescu (foto), a declarat BIHOREANULUI că Biserica va folosi la EUIPO inclusiv reglementările europene. "Ne-am întemeiat şi pe Regulamentul 1.101 al Uniunii Europene, care se referă la protecţia mărcilor. Acesta prevede clar că folosinţa nominală a unei personalităţi nu face obiectul drepturilor de marcă. Este aberant să revendici drepturi de marcă asupra unei personalităţi", a explicat preotul, concluzionând: "Aceşti indivizi s-au rezervat netemeinic pe un drept de marcă asupra numelui şi imaginii profitând că autoritatea europeană nu ştia cine a fost Arsenie Boca".

Cum EUIPO a respins în trecut altor pretendenţi înregistrarea mărcilor pe personalităţi - e adevărat că mult mai cunoscute, precum Elvis Presley, Prinţesa Diana ori Picasso -, există toate şansele să anuleze şi drepturile asupra călugărului român, după ce va afla cine a fost. Un om al Bisericii, şi în sens juridic, nu doar teologic...


ŢEPAR DE TALIE
Grup infracţional organizat

BIHOREANUL a încercat să afle şi argumentele cu care Andor Alexandru îşi va apăra "marca" Arsenie Boca la EUIPO, însă acesta şi-a închis biroul din strada Roman Ciorogariu şi a dispărut fără urme. N-a răspuns, de altfel, nici el, nici soţia sa, nici apelurilor telefonice, nici sms-urilor reporterului, dar acest lucru nu e de mirare...

Împreună cu un amic al său, tot orădean, Ovidiu Pop, patronul unei firmei de transporturi, Andor a fost trimis în judecată de DIICOT pentru o fraudă de 34 milioane lei începută încă din 2010. Prin intermediul a zeci de firme cu diverse obiecte de activitate, de la comerţ până la arhitectură, cei doi acţionau prin metoda suveică, realizând serii de operaţiuni comerciale între aceste firme, cumpărări şi vânzări, pentru a pierde urma acelora care trebuiau să achite TVA statului. ANAF s-a constituit parte civilă, solicitând şi penalităţi de 8 milioane lei.

Dosarul vizând constituirea unui grup infracţional organizat se judecă la Tribunalul Bihor, unde sunt pe rol şi alte procese civile ale firmelor controlate de Andor şi Pop.