Miza scrutinului european din 26 mai 2019 e mai importantă ca oricând. În 12 ani de la aderarea la UE,  România a câştigat 30 miliarde euro cu care oraşele şi satele s-au dezvoltat, iar de beneficii se bucură toţi, de la agricultorii care primesc subvenţii şi studenţii burse până la simplii muncitori ori specialiştii liberi să aleagă unde să muncească.

Există, însă, şi un adversar mai periculos ca niciodată: populismul. În timp ce unele partide vor mai multă integrare, altele urmăresc să schimbe regulile UE cu unele proprii, aşa că, în premieră, odată cu alegerea eurodeputaţilor, românii sunt chemaţi şi la un referendum pentru a decide în ce măsură vor sau nu legi corecte şi justiţie eficientă.

La mijlocul campaniei, BIHOREANUL a inventariat acţiunile pe care partidele le desfăşoară în judeţ, îndemnându-vă, bineînţeles, să alegeţi.

PSD, în declin

Pentru prima oară din 2016, ierarhia partidelor s-a schimbat. Dacă până nu demult PSD domina autoritar peisajul, sondajele din ultimele două luni îl poziţionează pe locul doi în preferinţele alegătorilor decişi (cu un scor de 22,86% în luna mai, potrivit IMAS), surclasat de PNL (25,89%), pe locul trei fiind Alianţa 2020, adică USR-PLUS (15,99%), urmate de ALDE (11,74%), Pro România (10,99%), PMP şi UDMR oscilând în jurul pragului de 5%.

PSD continuă retorica naţionalistă, cu atacuri anti-Occident şi apărarea "tomatei" româneşti (deşi românii sunt fruntaşi la folosirea chimicalelor), a "tradiţiilor" (ce includ şi "ciubucul") şi a mândriei că a adus "mai mulţi bani în buzunarele românilor". Totuşi, inflaţia care a înghiţit plusul din salarii şi pensii, percepţia că majorările sunt o "mită" pentru ca societatea să accepte modificarea legislaţiei aşa încât corupţii să scape de pedepse şi, mai ales, opţiunea proeuropenă a majorităţii românilor explică declinul din sondaje, pe care PSD încearcă să-l recupereze cu un slogan aproape PRM-ist: "Patrioţi în Europa, România merită mai mult".

Lista candidaţilor o deschid Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene (ce ironie, slab accesate), o jurnalistă a Antenei 3, Carmen Avram, un preot mediatizat de acelaşi post, Chris Terheş, şi soţul Olguţei Vasilescu, Claudiu Manda, în timp ce veterani ca Ioan Mircea Paşcu au fost lăsaţi la vatră, iar comisarul european Corina Creţu împinsă spre partidul fostului premier Victor Ponta, Pro România.

"Sateliţi"

Aflat în aceeaşi tabără a puterii, ALDE are o retorică identică, principalii candidaţi Călin Popescu Tăriceanu şi Norica Nicolai fluturând lozinca "România demnă în Europa". Ambele formaţiuni au aceeaşi problemă externă: Partidul Socialiştilor Europeni a îngheţat relaţiile cu PSD şi avertizează cu excluderea acestuia, la fel ca ALDE european cu cel de la Bucureşti.

Tot dificilă e şi situaţia UDMR, ajunsă la limita de jos a credibilităţii în ochii alegătorilor, care îi reproşează tovărăşia cu PSD, numindu-l, de altfel, "Magyar PSD". Contestat de tot mai mulţi etnici maghiari fiindcă a votat modificările la Codurile penale, UDMR şi-a recalibrat mesajul promiţând fonduri UE "pentru dezvoltarea comunităţilor maghiare" sub sloganul "Europa puternică, Transilvania prosperă".

La fel ca PSD şi ALDE, şi formaţiunea maghiară are probleme cu propria familie europeană. După ce Fidesz-ul lui Viktor Orban a fost suspendat de Partidul Popular European, iar UDMR a dat semnale că nu-şi va "trăda" patronul de la Budapesta, formaţiunea lui Kelemen Hunor nu a mai fost invitată, de pildă, la reuniunea PPE de la Sibiu, săptămâna trecută. Pe de altă parte, în plan intern UDMR beneficiază de lipsa concurenţei, PPMT criticându-i politica, dar lăsându-i totuşi cale liberă.

Reviriment în opoziţie

După ani întregi în care a suferit de "sindromul USL" şi părea abonat la  înfrângeri, PNL a început să creadă în steaua proprie odată cu achiziţia unei alte vedete TV, Rareş Bogdan, personaj radical anti-PSD, care a întors pe dos discursul naţionalist al acestuia, punctând constant: cu ce îndreptăţire cere PSD votul românilor pentru Europa când contestă tocmai valorile şi regulile europene?

Sub deviza "România în primul rând", lista PNL conţine atât eurodeputaţi experimentaţi (Siegfried Mureşan, Daniel Buda, Marian Jean Marinescu), cât şi primari cu bună absorbţie a fondurilor UE (de pildă Mircea Hava, Alba Iulia), dar şi un "greu" controversat din epoca PDL (Vasile Blaga), recent achitat într-un proces de corupţie.

Alianţa 2020 continuă campania "Fără penali" cu sloganul "Fără hoţie ajungem departe!", transmiţând alegătorilor că, dacă vor bloca accesul corupţilor în funcţii publice, România va avea bani pentru infrastructura de care are nevoie. USR-PLUS are o garnitură deasupra oricăror bănuieli, cu fostul premier tehnocrat Dacian Cioloş şi alţi profesionişti, însă necunoscuţi, cum ar fi Nicolae Ştefănuţ, şcolit la Washington şi Viena, vorbitor a cinci limbi străine şi expert în diverse organisme internaţionale.

Pariu pe "foşti"

Alte două partide de opoziţie, PMP şi Pro România, se luptă unul pentru supravieţuire, celălalt pentru afirmare. Formaţiunea fostului preşedinte Traian Băsescu se bazează exclusiv pe gloria acestuia, aflată în amurg mai ales după sprijinul discret dat în Parlament PSD-ului la votarea unei noi legislaţii penale şi recenta reiterare a acuzaţiilor că ar fi colaborat cu Securitatea comunistă. Candidaţi mai notorii sunt doar fostul teleast Robert Turcescu, autodeconspirat şi el ca "acoperit", şi preşedintele formal al partidului, Eugen Tomac. Sub deviza "Uniţi în Europa" obiectivul real al PMP este simpla trecere a pragului electoral, altfel partidul e condamnat la dispariţie după alegerile locale şi parlamentare de anul viitor.

Pro România a întors şi el retorica PSD, adoptând stindardul "Mândri că suntem români. Mândri că suntem europeni". Pe lângă Victor Ponta, vârfuri de lance mai sunt foştii prim-miniştri Mihai Tudose şi Iurie Leancă (de la Chişinău). Miza partidului e să obţină un scor cât mai bun, pentru ca apoi să recruteze cât mai mulţi "disidenţi" din PSD.

Între online...

Spre deosebire de campaniile precedente (când au dat vina pentru eşecuri pe Facebook), PSD-iştii fac propagandă acum şi pe internet. Partidul a creat zeci de site-uri pentru a-şi ataca rivalii (unele, ce ironie, blocate tot de Facebook), iar activiştii postează mesaje neobosiţi. În Bihor, de pildă, se declară pe net "Mândru că sunt român şi PSD-ist" inclusiv deputaţi din mediul rural precum Ioan Roman şi Gheorghe Bogdan, iar liderul judeţean, Ioan Mang, postează "realizări" de la centru (mărirea salariilor) şi locale (aflate, însă, la stadiu de promisiuni).

Din această perspectivă, opoziţia e în avantaj. PNL-iştii bihoreni se laudă cu filmuleţe ce prezintă rezultatele concrete ale administraţiilor liberale, cu Bolojan în frunte, şi totodată reacţionează prompt la evenimentele zilei taxând PSD. Chiar dacă deocamdată nu au primari, deci nici reuşite administrative, cei de la Alianţa 2020 sunt şi ei activi, mediatizând figurile şi calificările profesionale ale candidaţilor USR-PLUS şi, totodată, alăturându-se atacurilor la adresa PSD.

... şi offline

Impactul cel mai mare continuă să-l aibă, totuşi, metodele clasice de campanie, de la tipăriturile electorale până la întâlnirile cu alegătorii.

La acest capitol, între partide nu există mari deosebiri. Preşedintele PSD Bihor, Ioan Mang (foto), afirmă că activiştii "discută cu oamenii la târguri şi din poartă-n poartă", bifând până acum acţiuni în Oradea, Cordău, Beiuş, Bratca, Borod, dar şi Tinca, Cefa, Salonta. "Cel mai mult ne întreabă de ce nu terminăm odată cu legile justiţiei, că s-au săturat să fie ca pe vremea lui Stalin, nu mai vor abuzuri", susţine Mang că îi cer bihorenii.

La fel, şeful ALDE Bihor, Ciprian Blejan, recunoaşte: "Facem ce fac toţi: lipim afişe, împărţim fluturaşi, vorbim cu reprezentanţii noştri în secţiile de votare şi cu alegătorii". Potrivit lui Blejan, până acum conducerea filialei a vizitat 29 de localităţi din judeţ.

Singuri în Oradea

Liderul USR Bihor, Silviu Dehelean, afirmă că după vizitele lui Dan Barna şi Dacian Cioloş, militanţii Alianţei 2020 vizează mai ales electoratul rural, inclusiv cel din nordul judeţului, considerat al UDMR, reuşind să deschidă noi organizaţii locale (implicit să-şi extindă baza electorală) la Săcueni, Nojorid şi în zona Beiuşului. "Explicăm oamenilor ce departe am ajunge fără hoţie şi le prezentăm candidaţii", spune Dehelean, precizând că spre finalul campaniei colegii săi au pregătit o acţiune inedită în Oradea: un tur ciclist al oraşului, pentru promovarea Alianţei.

Singurul partid care va organiza un miting în Oradea este (nici nu se putea altfel) PNL-ul primarului Ilie Bolojan (foto). După două săptămâni în care a condus personal întâlniri electorale în judeţ, spunând că "vrem să acoperim tot Bihorul, de la Valea lui Mihai la Avram Iancu şi de la Marghita până la Criştior", Bolojan anunţă pentru joia aceasta o adunare publică la Sala Sporturilor. Singura din oraş, căci cea promisă de PSD în urmă cu mai bine de cinci ani este încă abia la stadiul de săpături...  


DA SAU NU?
La Referendum

În condiţiile în care PSD, ALDE şi UDMR încearcă de peste doi ani să modifice legislaţia penală aşa încât să fie favorabilă persoanelor acuzate şi chiar celor condamnate pentru corupţie, pe 26 mai, odată cu scrutinul european, românii au fost chemaţi şi la un referendum iniţiat de preşedintele Klaus Iohannis, cu două întrebări:

1 - Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?

2 - Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a Ordonanţelor de Urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi organizării judiciare, şi cu extinderea dreptului de a ataca Ordonanţele direct la Curtea Constituţională?

Deşi Autoritatea Electorală Permanentă a propus un proiect de OUG prin care urma ca "autorităţile publice", deci inclusiv preşedintele, să nu aibă voie să se pronunţe asupra temelor referendumului şi cvorumul de prezenţă pentru validarea acestuia să fie majorat, în final Guvernul nu a adoptat cele două modificări. Ca urmare, pentru ca referendumul să fie validat trebuie să voteze cel puţin 30% din cetăţenii cu drept de vot, din care majoritatea să voteze DA.