BIHOREANUL a avut dreptate. Astă-primăvară, publicaţia noastră arăta că bilanţul pe anul 2017 prezentat de şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, era menit mai degrabă să ridice moralul subalternilor, vehement atacaţi de politicieni şi de presa controlată de aceştia, decât o oglindă obiectivă a activităţii reale a procurorilor anticorupţie.

La nici două luni după raportul lui Kovesi, la Serviciul Teritorial Oradea a descins o echipă a Inspecţiei Judiciare din cadrul CSM, raportul acesteia, recent publicat, confirmând subţierea considerabilă a palmaresului instituţiei. În plus, inspectorii au găsit nereguli în felul în care doi dintre foştii şefi, Ciprian Man şi Adrian Muntean, au permis "învechirea" unor dosare şi dau în vileag, în premieră, că în DNA Oradea există un "trădător" care a divulgat informaţii din anchete.

La relanti

În luna martie, după bilanţul prezentat de Kovesi, BIHOREANUL a realizat o analiză comparativă a rapoartelor DNA din ultimii patru ani privind activitatea Serviciului Teritorial Oradea. Concluzia nu era deloc pozitivă: rezultatele de anul trecut n-au fost nici pe departe la fel de consistente ca în cei anteriori, ba dimpotrivă, a scăzut atât numărul anchetelor, cât şi al dosarelor şi persoanelor trimise în judecată.

Dacă în perioada în care DNA Oradea era condusă de Ciprian Man, anchetele sonore erau la ordinea zilei, anul trecut, de pildă, procurorii anticorupţie locali au trimis în judecată 8 dosare, nici unul cu greutate, pentru ca în 2018 pe rolul instanţelor să se înregistreze până în prezent doar 2 dosare ale DNA Oradea, şi acelea fără mare miză, privindu-l pe patronul unui service auto din Oradea, pentru că a încercat să şpăguiască inspectori antifraudă, respectiv pe fostul manager al Solceta din Ştei şi o contabilă a societăţii, bănuiţi că ar fi decontat lucrări fictive. Spre comparaţie, în 2016, procurorii finalizaseră 14 rechizitorii cu 44 de inculpaţi.

Control după control

Tot în martie, la Oradea a fost declanşat un control al structurii centrale a DNA, al cărui rezultat n-a fost prezentat public. Pe 30 martie, însă, şeful Serviciului, Adrian Muntean (foto) (autor, între altele, al rechizitoriului în baza căruia fostul preşedinte al Consiliului Judeţean şi al UDMR Bihor, Alexandru Kiss, şi proprietarul firmei Selina, Beniamin Rus, au fost condamnaţi de Tribunal la 7 şi respectiv 4 ani de închisoare) a fost înlocuit subit cu Felicia Popovici după ce, la rându-i, îl înlocuise în februarie 2017 pe Ciprian Man, detaşat în Capitală de Kovesi, pentru a fi "extras" din conflictele în care intrase cu cei cercetaţi.

A urmat apoi un alt control, de data asta al Inspecţiei Judiciare, dispus de şeful acesteia, controversatul Lucian Netejoru, el însuşi scăpat de o condamnare pentru fals în declaraţii (ascunderea în declaraţia de interese a apartenenţei la masonerie) doar pentru că fapta s-a prescris înainte să fie judecat. Acţiunea a avut loc între 7-15 mai a.c., Raportul de control fiind publicat luna aceasta, şi a avut ca obiective verificarea modului în care şefii din perioada 2014-2018 şi-au exercitat atribuţiile de îndrumare şi control faţă de subalterni, verificarea dosarelor în lucru, calitatea actelor de urmărire penală, modul de soluţionare a plângerilor făcute de suspecţi împotriva măsurilor dispuse de anchetatori, precum şi a activităţii de grefă şi registratură.

Sarcini neîndeplinite

Inspectorii judiciari au concluzionat că atât sub conducerea lui Ciprian Man (februarie 2014 - februarie 2017), cât şi a lui Adrian Muntean (februarie 2017 - martie 2018), DNA Oradea, unde lucrează 6 procurori şi 7 ofiţeri de Poliţie judiciară, nu şi-a îndeplinit "obiectivele specifice", întrucât "există dosare mai vechi de 5 ani", iar verificările şefilor Serviciului referitoare la acest aspect "au fost ori ineficiente, ori formale". Asta, deşi erau obligaţi să pună în aplicare obiective stabilite chiar de structura centrală a DNA în urma unor controale din martie 2017 şi martie 2018.

Rezultatul? La data verificărilor, din 199 dosare aflate în lucru, 139 erau mai vechi de un an, iar 14 de peste 5 ani. "Nu au fost luate măsurile dispuse prin Hotărârea Secţiei pentru Procurori a CSM nici în ce priveşte monitorizarea acestor cauze, nici în ce priveşte efectuarea de controale sau includerea în programele de activitate a unor obiective specifice pentru diminuarea numărului lor", punctează inspectorii. Pe româneşte, şefii DNA Oradea nu au verificat cum progresează anchetele.

Dosare pasate

Referitor la Ciprian Man (foto), raportul subliniază că, în decursul celor 3 ani, cât a condus structura orădeană, nu a întocmit niciodată un "Program de activitate", adică un plan riguros cu obiective, persoane responsabile şi termene pentru îndeplinirea acestora. Asta deşi, spun inspectorii, este o obligaţie impusă procurorilor şefi de Regulamentul de ordine interioară, de două ori pe an. Tot lui Man i se impută că "nu a îndeplinit niciunul dintre obiectivele stabilite", neurmărind "recuperarea prejudiciilor şi instituirea măsurilor asiguratorii".

Lui Adrian Muntean i se reproşează şi faptul că şi-a redistribuit o parte din dosarele pe care le avea în lucru în perioada când a exercitat funcţia de conducere. El a "pasat" subalternilor 14 dosare, dintre care 4 mai vechi de 5 ani de la data sesizării, 4 din 2014, 2 din 2015, 2 din 2016 şi 2 din 2017. "Această măsură a dus la lăsarea în nelucrare a dosarelor redistribuite. Faţă de modul în care s-au succedat repartizările şi redistribuirile, rezultatul a fost că domnul procuror şi-a înlocuit în stocul de dosare pe unele din cele foarte vechi cu altele înregistrate relativ recent", se arată în raport.

Două dosare în doi ani

Cum a explicat Man neglijarea atribuţiilor de procuror şef? Singura justificare a venit pentru perioada 2015-2016, în care ar fi avut de lucru în două dosare complexe. După cum a aflat BIHOREANUL, este vorba despre cele în care i-a trimis în faţa instanţei pe fostul şef al Poliţiei Bihor, Liviu Popa, respectiv pe fostul prim-procuror al Parchetului Beiuş, Gligor Sabău (foto). Pe româneşte, şi-a petrecut 2 ani din carieră, cu două dosare mari şi late.

Nici Muntean nu a fost mai bun, după cum zic inspectorii, care îi reproşează că s-a arătat prea blând, că nu i-a supravegheat pe procurorii din subordine, realizând doar 3 controale tematice privind dosarele mai vechi de 1 an, dar "formale", fără "aprecieri sau concluzii" privind motivele pentru care "procedurile au fost temporizate", ci doar fixând termene pentru finalizarea anchetelor.

Cauze diverse

Inspectorii au reţinut că situaţia a avut şi cauze obiective (cum ar fi "schema redusă de personal", faptul că şefii Serviciului au avut ei înşişi de soluţionat "un număr aproximativ egal" de dosare ca acela al procurorilor din subordine, "tentativele de discreditare în special prin mass-media" ori "reducerea sesizărilor sau chiar lipsa acestora în cauze complexe"), dar şi cauze de ordin subiectiv: redistribuirea dosarelor de la un procuror la altul, neefectuarea ritmică a actelor de urmărire penală (de pildă într-un dosar "moştenit" după plecarea lui Dan Chirculescu, în 2016, nu s-a mişcat nimic până în 2018), concentrarea unor procurori pe anumite dosare în detrimentul altora (astfel învechindu-se o anchetă începută în 2013), ba chiar şi "o situaţie tensionată între procurorii din cadrul structurii" respectiv "o comunicare insuficientă între şeful serviciului şi personalul din subordine".

Un dosar cu probleme provine din Satu Mare şi, ajuns la DNA Oradea în 2012, a fost tărăgănat sub diverse forme până în ianuarie 2018, timp în care s-au dispus, pe rând, soluţii de neîncepere de urmărire penală sau clasări pentru inexistenţa faptelor şi, în final, pentru prescrierea termenului. Urmarea? Inspectorii s-au sesizat din oficiu, iar procurorul cu pricina, nenominalizat, va fi cercetat pentru "exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă", după cum scrie în raport.  

Statistica "picajului"

Potrivit Raportului, în 2016 DNA Oradea a avut în lucru 240 dosare şi a înregistrat 129 dosare noi, din acest total soluţionând 143 dosare. În 2017, Serviciul a avut "în stoc" mai puţine dosare, 226, şi a înregistrat 119 dosare noi, soluţionând 135, din care 96 prin clasare, 2 prin acorduri de recunoaştere a vinovăţiei şi 8 prin rechizitorii privind 23 inculpaţi.

De asemenea, anul trecut au fost 4 sentinţe definitive de achitare pentru 7 inculpaţi, "ceea ce reprezintă un procentaj de 30,43% din totalul inculpaţilor trimişi în judecată". Deşi precizează că acestea "nu sunt imputabile procurorilor", inspectorii semnalează că în 2016 procentajul achitărilor a fost de doar 4,54%.

În ce priveşte primul trimestru din 2018, după ce la şefia Serviciului a fost delegată Felicia Popovici (foto), stocul s-a împuţinat la 210 dosare şi s-au înregistrat doar 16 dosare noi, semn că activitatea a ajuns la cote de avarie, pe fondul intensificării atacurilor asupra DNA. Din totalul de 226 dosare s-au soluţionat 25 (prin clasare, declinare ori conexare cu altele) şi n-a fost dată nicio sentinţă definitivă de achitare.

Despre calitatea actelor de urmărire penală, inspectorii judiciari au concluzionat, totuşi, că este bună: în 2016 au fost soluţionate 29 plângeri ale suspecţilor împotriva modului în care au fost anchetaţi, toate fiind respinse, în 2017 au existat 27 plângeri, într-un singur caz judecătorii dispunând infirmarea urmăririi penale, iar în primul trimestru din 2018 au existat 6 plângeri, toate respinse. Pe de altă parte, raportul arată că procurorii au respectat toate obligaţiile de comunicări ale actelor de urmărire penală, de regulă acestea fiind făcute după soluţionarea cauzelor, amânându-le doar în situaţiile în care ar fi fost afectată "buna desfăşurare a urmăririi penale".  

Pericol de "sifonare"

Verificând activitatea de grefă şi registratură, inspectorii au consemnat şi "o lipsă de încredere între procurori şi personalul auxiliar". Concret, au descoperit că la înregistrarea unui dosar în 2016 n-a fost completată rubrica "numele făptuitorului/învinuitului", ci s-a scris cu un creion doar că acesta este "magistrat". Pusă să dea explicaţii, grefiera şefă le-a spus că a procedat aşa după un denunţ primit de şeful Serviciului, Ciprian Man, "care i-a dictat ce să completeze în registru (...) fără a-i permite să citească denunţul", adică n-a lăsat-o să vadă numele magistratului denunţat.

Chestionat la rându-i, Man a motivat că urma ca numele magistratului denunţat să fie scris în registru "la expirarea actelor de autorizare emise în cauză", pentru a evita "o posibilă divulgare a cauzei, de natură să compromită urmărirea penală". Tot el a spus că această precauţie era o excepţie, utilizată doar în "dosare sensibile", dar şi că au fost situaţii în care "măsurile de supraveghere tehnică au fost deconspirate, fără a se putea indica autorul scurgerilor de informaţii". De altfel, şi noua şefă a Serviciului, Felicia Popovici, a confirmat că "este o măsură pentru securitatea dosarului până la momentul dispunerii efectuării în continuare a urmăririi penale faţă de suspect".

De parcă nu era de ajuns că politicienii acuză procurorii anticorupţie de lipsă de "transparenţă" şi de presupuse abuzuri, numai asta mai lipsea: ca în rândurile DNA să existe şi "turnători"!


ŢINTA PE DNA
Pârâţi de suspecţi

Potrivit surselor BIHOREANULUI,  verificările Inspecţiei Judiciare la DNA Oradea au fost justificate prin faptul că Serviciul Teritorial n-a făcut niciodată obiectul unui control de fond, dar şi de faptul că în ultimii ani aceasta a înregistrat un număr mare de sesizări împotriva procurorilor.

Potrivit datelor Inspecţiei Judiciare, din 2016 până în martie 2018 s-au înregistrat 27 de sesizări cu privire la activitatea şi/sau conduita procurorilor anticorupţie din Oradea, privind posibile încălcări ale normelor de procedură şi modul de instrumentare şi soluţionare a cauzelor.

În 2016, împotriva procurorului-şef Ciprian Man s-au făcut 4 sesizări, a procurorului Cristian Ardelean 2 reclamaţii,  iar a lui Adrian Muntean una. În 2017, pe numele lui Man s-au înregistrat 15 sesizări, 2 l-au vizat pe Muntean şi una pe Ardelean, iar în primul trimestru din anul acesta, 3 sesizări, toate împotriva lui Ciprian Man. 

Toate sesizările, atât cele din 2016, cât şi cele din 2017 şi din 2018, au fost clasate.

Citiţi pe aceeaşi temă: DNA la control! Ruptă de SRI şi fără denunţători, DNA Oradea trimite în judecată tot mai puţini corupţi