Ţinta trasată de primarul Ilie Bolojan e clară: în fiecare an parcurile industriale ale oraşului trebuie să atragă măcar un mare investitor. În 2017 au venit spaniolii de la Inteva (preluaţi de Golde) cu o investiţie de 12 milioane euro, în 2018 au urmat francezii de la Sogefi cu 50 milioane euro, iar anul trecut nemţii de la Iwis Engine System, cu 14 milioane euro.
Cap la cap, de la înfiinţare, în urmă cu 11 ani, zonele industriale din Oradea au atras în total investiţii de 397 milioane euro. "Parcurile industriale sunt unul dintre principalele motoare economice ale oraşului", spune Bolojan.
Din pământ, din iarbă verde
Reţeta e simplă: municipalitatea dotează terenurile cu utilităţi şi le pune la dispoziţia investitorilor, iar firmele le concesionează pornind de la un preţ de 8 euro pe metru pătrat. Atribuirea se face prin licitaţii pentru investiţiile de până la 5 milioane euro ori prin negociere directă peste acest prag.
Companiile îşi pot cumpăra locul la finalizarea investiţiei, la un preţ "promoţional" din care municipalitatea scade chiria deja plătită. Dacă mai adăugăm că firmele sunt scutite de impozit pe clădiri şi terenuri, oferta e chiar competitivă. Dovada? Doar anul trecut parcurile industriale au atras 40,6 milioane euro, sumă de două ori mai mare decât bugetul de investiţii din venituri proprii al Oradiei!
"Existenţa unor amplasamente libere pe care se poate construi în sistem greenfield (n.r. - de la zero) la preţuri bune, cu utilităţi la limita de proprietate, constituie un avantaj competitiv. Investitorii caută mereu locuri unde să dezvolte noi activităţi", spune primarul Ilie Bolojan (foto).
Pe umplute
Atât doar că Oradea începe să nu mai aibă terenuri pentru economie. Potrivit Agenţiei de Dezvoltare Locală Oradea, care gestionează parcurile industriale, amplasamentele libere scad constant. Parcul industrial I din Calea Borşului (130 hectare) este ocupat în proporţie de 99,6%, parcul II din strada Ogorului (83 hectare) este 50% plin, iar parcul III din strada Uzinelor (15 hectare) are deja rezervată 59% din suprafaţă.
"În Parcul industrial I mai avem liberi doar 5.000 metri pătraţi. Parcela s-ar preta pentru investiţii în domeniul serviciilor ori în birouri de clasă A, de cea mai bună calitate", spune directorul ADLO, Alina Silaghi (foto).
Având în vedere cererea mare, este de aşteptat ca până la sfârşitul anului să fie ocupată şi ultima parcelă. La fel se va întâmpla şi cu parcul III. "Mai avem disponibile doar 5 hectare. Până la sfârşitul anului ar putea fi concesionate fie de o firmă mare, fie de două sau trei mai mici", afirmă directoarea.
Industrii "deştepte"
Teoretic, de anul viitor oraşul va avea terenuri doar în parcul II din strada Ogorului, lângă Piaţa 100. Tranşeele rămase în urma fostei unităţi de tancuri vor fi nivelate pe bani europeni. "Lucrăm împreună cu Direcţia Management Proiecte cu Finanţare Internaţională la proiectul unui parc tehnologic dedicat industriilor bazate pe inovaţii şi tehnologii de viitor", zice Siaghi.
De altfel, aşa au fost aleşi şi vecinii. Firmă producătoare de lavete şi mopuri ecologice, Decitex România a amenajat aici, în premieră, printr-o investiţie de 1 milion euro, o clădire pasivă aproape integral, care până la temperaturi exterioare de 5 grade se încălzeşte doar de la calculatoare şi imprimante. La rândul său, grupul Sapient şi-a asumat o investiţie de 6 milioane euro în prima fabrică de medicamente din Oradea, cu centru de cercetare-dezvoltare propriu, iar Braintronix din Cluj va băga 5 milioane euro în prima fabrică de roboţi din oraş.
Afară din oraş!
Pentru amenajarea de noi amplasamente, ADLO a obţinut anul trecut titlul de parc industrial pentru 6,5 hectare din zona adăpostului de câini Grivei, pe marginea noului drum de Sântandrei. "Parcul IV e gândit pentru companiile mici şi medii care îşi doresc suprafeţe între 2.000 şi 4.000 metri pătraţi", explică Silaghi.
ADLO încearcă să răspundă astfel reproşurilor patronilor bihoreni care au acuzat municipalitatea că ar favoriza marii investitori străini în detrimentul micilor firme locale. "Anumite zone de servicii, cum sunt atelierele service auto, vor fi scoase treptat din cartiere. Nimănui nu-i convine să îi ciocănească cineva toată ziua în cap. Avem nevoie de amplasamente libere pentru astfel de firme", spune primarul Ilie Bolojan.
Mutarea fabricilor din zonele rezidenţiale a început în urmă cu 10 ani, când producătorul de perii Perind din strada Louis Pasteur şi cel de materiale de construcţii Congips din strada Seleuşului s-au mutat în Şoseaua Borşului. Şi continuă.
Mall de fabrici
Concurenţa dintre oraşe în atragerea de investiţii obligă ADLO să înfiinţeze noi amplasamente, dar şi să le îmbunătăţească pe cele existente. Agenţia vrea să amenajeze în Parcul industrial I un centru social cu hotel, restaurant, sală de conferinţe, sală de fitness, magazin, cabinet medical, centru de coletărie ş.a. Deocamdată, primele două licitaţii nu au atras niciun dezvoltator imobiliar. "E destul de greu să găseşti chiriaşi din toate domeniile", recunoaşte şefa ADLO.
Până la identificarea unui investitor, parcul va avea propria creşă şi grădiniţă pentru copiii angajaţilor din Şoseaua Borşului. "Investiţia în valoare de 5 milioane lei este realizată în proporţie de 40%. Clădirea cu 120 de locuri ar putea fi dată în folosinţă în toamnă", spune şeful Direcţiei Patrimoniu Imobiliar, Lucian Popa, care coordonează investiţia.
În paralel, ADLO face demersuri şi pentru construirea unui bloc cu 120 apartamente care vor fi închiriate firmelor din parcul I pentru a fi atribuite angajaţilor. Proiectarea lucrării va fi licitată în primăvară, urmând ca Agenţia să aibă un constructor înainte de sfârşitul anului.
Şocul viitorului
Planurile ambiţioase sună bine, doar că în trendul mondial parcurile industriale sunt pe final de carieră. "În 10 ani, actualele industrii dominante vor dispărea. Nu va mai fi nevoie de atâtea spaţii şi cu atât mai puţin de atâta forţă de muncă", avertizează directorul Asociaţiei Firmelor Bihorene, Octavian Dan. Spre exemplu, industria maşinilor electrice, mult mai simple, va lăsa fără comenzi producătorii componentelor auto, iar roboţii vor înlocui treptat muncitorii.
"Eberspacher, Plexus şi Faist îşi formează deja angajaţii prin programe interne. Companiile sunt obligate să se automatizeze pentru a-şi creşte randamentul şi au nevoie de oameni tot mai specializaţi. În 5 ani, munca, în toată lumea, va trebui să se adapteze. Nu doar operatorii, dar şi inginerii sau directorii financiari", spune şi directoarea ADLO.
Pentru a face faţă schimbărilor, Agenţia încurajează învăţământul dual mult mai adaptabil realităţilor, pregăteşte cu Universitatea un centru de transfer tehnologic unde studenţii să facă cercetare pentru companii şi încearcă să atragă în Oradea firme din industriile creative, de la IT şi software la roboţi. Poate că acum efortul pare că vine prea devreme, dar mai târziu poate însemna prea târziu...
MODEL PENTRU BIHOR
În judeţ, pariu pe industrie
Modelul de business al parcurilor industriale orădene a fost urmat de Consiliul Judeţean prin compania Parcuri Industriale Bihor. Înfiinţată în 2012, aceasta a obţinut în 2016 titlul de parc industrial pentru 9,3 hectare din Tileagd, iar în 2018 pentru 5 hectare din Săcueni.
Amenajarea parcului industrial Tileagd, executată de firma Costavoc pentru 5 milioane lei, este finalizată în proporţie de 90%, acesta urmând să fie dat în folosinţă în martie. Început mai târziu, parcul industrial din Săcueni (3 milioane lei), amenajat de Drumuri Orăşeneşti, are termen de finalizare la sfârşitul acestui an. Niciunul dintre parcurile industriale ale CJ Bihor nu vor fi racordate, însă, la magistralele de gaz, ceea ce va limita popularea lor cu firme mai degrabă non-industriale.
Dacă parcurile industriale din Oradea se pregătesc de industrii revoluţionare, cele din judeţ caută muncitori şi industrie "clasică". "Aceste două parcuri au fost înfiinţate ca să nu mai plece oamenii din Bihor. Căutăm nu atât firme care angajează cinci IT-işti, cât companii care au nevoie de 50 de muncitori", spune directorul Parcurilor Industriale Bihor, Adrian Simon (foto).