Câte bordeie, atâtea obiceie! Zicala se potriveşte şi administraţiilor locale din Bihor care impun condiţii diferite celor care le cer autorizaţii de construire în zone fără drumuri publice.
Aşa cum deja se ştie, în Oradea Primăria aşteaptă ca solicitanţii să-i doneze terenuri pentru a le face drumuri, ceea ce a dus la procese din partea acestora, dar şi la un război politic declanşat de opoziţia PSD-UDMR din Consiliul Local. La Sânmartin şi Oşorhei aberaţiile se manifestă pe dos faţă de municipiu. În cele două comune sunt oameni care oferă terenuri de zeci de mii de euro pentru a le fi amenajate ca drumuri, dar o fac degeaba, căci edilii se împotrivesc donaţiilor...
Nicio autorizaţie fără donaţie
BIHOREANUL prezenta cu două săptămâni în urmă verdictul unui proces intentat în 2015 de fostul prefect Aurel Tărău după ce Primăria Oradea a refuzat să-i autorizeze construirea unei staţii de carburanţi la capătul cartierului Nufărul, fără să cedeze o bucată din teren municipalităţii, pentru extinderea şoselei.
"Din nicio dispoziţie legală nu rezultă că eliberarea unei autorizaţii de construire, în anumite cazuri, ar putea fi condiţionată de trecerea prin donaţie a unui imobil din proprietate privată, în proprietatea emitentului autorizaţiei solicitate. Neavând un suport legal într-un act normativ, o astfel de condiţionare apare ca fiind nelegală", se arată în decizia pronunţată pe 25 ianuarie de Curtea de Apel Oradea.
Deşi sentinţa dovedea practic că trocurile "donaţii pentru autorizaţii", des utilizate de municipalitate, sunt abuzive, viceprimarul Mircea Mălan declara că această practică va continua, în ciuda faptului că aleşii PSD şi UDMR din Consiliul Local refuză să mai voteze astfel de proiecte.
Să fie cum vrem noi
În Sânmartin, însă, oamenilor li se pun beţe în roate chiar şi dacă acceptă să renunţe la părţi valoroase din proprietăţi pentru a li se face drumuri de acces spre ele. Au păţit-o doi orădeni, Andrei Deac şi Septimiu Ţibuleac, care nu pot porni şantierul pentru că forma prin care au cedat terenurile de peste 50.000 euro nu a fost un act de donaţie, ci unul de renunţare la proprietate.
Situaţia este ciudată în condiţiile în care diferenţa între cele două forme juridice de cedare a proprietăţii este, practic, doar taxa notarială: 100 lei pentru o declaraţie de renunţare, respectiv de peste 1.000 lei pentru donaţie.
Soluţia mai ieftină, cea a renunţării, nu a fost pe placul consilierilor locali din Sânmartin (majoritatea PSD), care au pretins ca oamenii să facă donaţii dacă vor autorizaţii de construcţie. "Nu ajunge că dăm un teren amenajat, pietruit, cu canalizare şi curent. Te mai şi rogi de ei să ţi-l accepte şi să cheltuieşti bani ca să ţi-l ia", se plânge Septimiu Ţibuleac.
Primarul PSD-ist al comunei Sânmartin, Cristian Laza (foto) ridică din umeri şi le recomandă celor doi orădeni să apeleze nu la administraţia locală, ci la... justiţie. "Consiliul Local a cerut să depună ofertă de donaţie, nu declaraţii de renunţare. Eu n-am nicio vină. Eu trebuie să respect şi să pun în aplicare hotărârile Consiliului. Dacă nu le convine, să atace hotărârile în instanţă", zice edilul, ca şi cum el nu ar avea nicio legătură cu colegii consilieri.
Stradă privată
Şi mai bizară e situaţia unui sătean din Cheriu, comuna Oşorhei. Proprietar al unui teren situat la intrarea în sat dinspre Oradea, în 2007 Ioan Ciarnău l-a parcelat şi l-a vândut sub forma unor locuri de casă, pentru care a şi amenajat un drum de acces lung de 200 metri şi lat de 6 metri, aşa cum cerea legea atunci. Suprafaţa, a cărei valoare de piaţă depăşeşte 25.000 euro, a vrut s-o doneze Primăriei Oşorhei, decizia fiind acceptată în principiu de Consiliul Local.
Problema bărbatului e că n-a apucat să finalizeze procedurile, iar după câţiva ani titularii caselor construite între timp s-au trezit că nu se pot racorda la reţeaua de apă şi canalizare pe motiv că strada lor nu este proprietate publică. "În 2015 Consiliul Local nu a mai vrut să preia drumul, pentru că nu e lat de 9 metri, aşa cum zice legea acuma. Sunt curios câte străzi aşa de late are Oşorheiul", se plânge Ciarnău.
"Să-şi ţină drumul!"
În acelaşi an cazul a ajuns în judecată, iar magistraţii au dat dreptate Primăriei, arătând printr-o hotărâre încă nedefinitivă că, la fel cum nimeni nu poate fi obligat să doneze, nici beneficiarii nu pot fi forţaţi să accepte o donaţie. "Normal!", spune Ioan Pop (foto), primarul comunei, care ar prelua strada doar dacă proprietarii de case ar mai lăsa o "halcă" din faţa acestora, ca s-o poată lărgi. "Dacă nu vor, să-şi ţină drumul", spune edilul, deloc impresionat că oamenii rămân astfel fără utilităţi.
Aşa că, de nevoie, proprietarii caselor de pe strada privată şi-au săpat fose septice şi beau apă din fântâni, sperând că verdictul final al judecătorilor le va fi, totuşi, favorabil. Decizia e aşteptată şi de proprietarul drumului, obligat să plătească în continuare impozit pe un teren ajuns, practic, de utilitate publică. Atât doar că, dacă nu va avea câştig de cauză, nu exclude să pună barieră şi să ceară taxă de trecere...