Anul trecut, Primăria Oradea a avut 4.808 procese, dublu faţă de oraşe mari precum Clujul ori Timişoara. Chemat în instanţă în peste 1.500 de procese, primarul Ilie Bolojan este de departe cel mai aglomerat justiţiabil bihorean.
"Nu e o situaţie comodă. Pentru cineva supărat pe Primărie, motivat sau nu, este uşor să facă o plângere penală sau să dea în judecată atât instituţia, cât şi persoane din conducerea ei", spune Bolojan, care şi-a pus soarta în mâinile juriştilor săi...
Primăria la judecată
Pe listele cu cauzele afişate la intrarea în sălile de judecată, cel mai frecvent nume al unei instituţii este Primăria Oradea. Cei 16 jurişti ai acesteia au în medie cam 300 de cauze. Dacă în 2016 municipalitatea a fost citată în 4.944 dosare, în 2017 numărul a scăzut la 4.657 cauze, iar anul trecut a crescut din nou la 4.808.
În condiţiile în care primarul Ilie Bolojan adoptă decizii nepopulare - cum ar fi exproprierea de case aflate în calea unor investiţii, suprataxarea clădirilor lăsate în paragină sau disponibilizarea unor funcţionari -, numărul proceselor nu are cum să scadă. Dimpotrivă!
De altfel, liderul grupului UDMR din Consiliul Local, Kirei Melinda (foto), a cerut săptămâna trecută municipalităţii să facă publice sumele cheltuite pe avocaţi în perioada 2016-2018 şi eficienţa acestora. "Aproape tot la trei luni venea Primăria în Consiliul Local şi spunea că trebuie să angajeze avocat pentru procese privind demiterea unor persoane şi desfacerea de contracte de muncă. Totuşi, niciodată nu am mai fost informaţi după aceea ce firmă a fost angajată, cu cât a fost plătită şi cum s-a terminat procesul", s-a plâns consiliera UDMR.
Pe mâna avocaţilor
În replică, primarul Ilie Bolojan (foto) susţine că municipalitatea a apelat rar la consultanţă juridică din afara aparatului propriu. "Este o practică pe care am folosit-o inclusiv când UDMR era în coaliţia de guvernare din plan local. Acolo unde nu avem oameni specializaţi, aşa cum sunt cauzele penale, angajăm specialişti", explică edilul.
Potrivit listelor cu cheltuielile Primăriei pe anul 2018, publicate pe portalul instituţiei, anul trecut municipalitatea a angajat avocaţi în 6 procese. În total, Primăria a plătit firmei Doseanu şi Asociaţii circa 16.300 lei.
"Avem cazuri de poliţişti locali împotriva cărora contravenienţii au depus plângeri penale pentru că i-au amendat sau le-au ridicat maşinile şi chiar poliţişti care au fost agresaţi în timpul serviciului. Nu ne putem lăsa oamenii fără apărare", argumentează directorul Poliţiei Locale, Cristian Beltechi. Iar cum juriştii Primăriei pot reprezenta în instanţă doar instituţia, nu şi persoane, municipalitatea le-a angajat apărători.
300 de procese
Greul îl duc, însă, cei 16 jurişti ai Primăriei, care în medie au cam 300 de dosare pe cap. De zeci de ori mai multe decât colegii din Prefectură sau din Consiliul Judeţean, unde rareori un angajat răspunde de mai mult de 10 procese.
În ciuda numărului mare de cauze, Direcţia Juridică nu are o evidenţă clară a proceselor câştigate şi a celor pierdute. Primarul Bolojan susţine, însă, că balanţa este pozitivă. "Primăria câştigă majoritatea proceselor, deşi nu există abordări care să garanteze 100% că va avea câştig de cauză în instanţă", spune edilul.
Un exemplu este demolarea celor 385 garaje din zona Aluminei, în locul cărora municipalitatea a amenajat parcări şi spaţii verzi. "Din 16 cetăţeni care ne-au dat în judecată, la aceeaşi instanţă, în acelaşi loc şi având acelaşi contract, în 13 cazuri a câştigat Primăria, iar în 3 cazuri reclamanţii", arată Bolojan. Primăria a câştigat şi aceste procese abia după ce cauzele s-au conexat şi instanţa a avut o abordare unitară.
Buni de plată
Potrivit evidenţelor municipalităţii, pentru cele mai scumpe 10 procese Direcţia Juridică a cheltuit anul trecut 300.800 lei, reprezentând taxe de timbru, onorarii pentru executori judecătoreşti sau despăgubiri.
Cea mai mare sumă, 105.660 lei, a fost achitată ca taxă de timbru în procesul intentat escroacei Viorica Luca, patroana Eurobeton, condamnată la închisoare după ce s-a împroprietărit în fals pe 4,4 hectare de teren aparţinând oraşului. Următoarea sumă ca mărime este de 38.300 lei şi a fost plătită tot ca taxă de timbru în procesul intentat Aconalex şi câştigat de Primărie pentru recuperarea unor impozite neachitate.
"Taxele de timbru, chiar dacă figurează drept cheltuială în evidenţele Direcţiei Economice, nu sunt o pierdere. Aceşti bani se plătesc de către Primărie, dar se fac venit tot la bugetul local", precizează şefa Serviciului Juridic Contencios, Oltea Marc (foto).
La sigur
Potrivit juristei, despăgubirile pe care oraşul a fost obligat să le plătească sunt mult mai mici şi rare. Spre exemplu, anul trecut, bugetul local a achitat despăgubiri de câte 31.000 lei către doi şoferi care s-au ales cu maşinile distruse de copaci prăbuşiţi.
"Aceste procese sunt pierdute din start. Oamenii au chemat Poliţia să constate, au poze, acte doveditoare... Ar fi mai simplu să-i despăgubim evitând tot felul de cheltuieli suplimentare, dar Curtea de Conturi ne obligă să utilizăm toate căile de atac", explică un jurist al municipalităţii.
De altfel, din cele câteva zeci de procese înregistrate pe această temă, municipalitatea a câştigat unul singur. Şi acela pentru că şoferul care parcase sub copac o făcuse neregulamentar!
Venituri din instanţă
Pentru comparaţie, anul trecut Primăria a câştigat 1,5 milioane lei doar de pe urma a trei procese. Bugetul local are de încasat 617.000 lei pe marginea unui litigiu deschis în 2010 împotriva firmei Impact Developer&Contractor, constructorul cartierului Europa, 549.000 lei după un proces privind taxe neachitate de Cooperativa Lemnul şi 359.000 lei ca urmare a unui proces deschis firmei Emsil Techtrans, care îşi diminuase impozitele datorate pentru o hală.
"Din păcate, Direcţia Economică nu ţine o evidenţă a sumelor pe care oraşul le plăteşte şi le încasează în urma proceselor, dar diferenţa s-ar vedea şi mai clar", spune şefa Direcţiei Juridice, Eugenia Borbei (foto).
Juriştii municipalităţii au câştigat anul trecut în instanţă chiar şi imobile în valoare mult mai mare decât sumele încasate efectiv. Printre acestea se numără clădirea Colegiului Naţional Mihai Eminescu, cea a Şcolii Szacsvay Imre din strada Mihai Eminescu şi 4 hectare de teren dinspre Băile Felix pe care clanul Maghiar se împroprietărise în fals la jumătatea anilor ’90. Iar dacă este să ne luăm după butada conform căreia, dată fiind complexitatea legislaţiei, câştigarea unui proces e ca o loterie, juriştii municipalităţii, dacă nu sunt pricepuţi, măcar sunt băftoşi...
ORADEA, CAMPIOANA PROCESELOR
Mai mult decât trei oraşe la un loc!
Cele 4.808 de procese derulate anul trecut aşază Primăria Oradea în topul administraţiilor locale cu cele mai multe chemări în instanţă. De fapt, municipalitatea orădeană are mai multe procese decât cele din Braşov, Cluj şi Timişoara la un loc!
Astfel, dacă Primăria Braşov are în medie cam 670 procese anual, cea din Cluj numără cam 1.200 dosare, iar Timişoara are circa 1.900 cauze pe an.
Primăria Bucureşti este între puţinele care întrec Oradea din punct de vedere al numărului de procese, juriştii Capitalei având în derulare o medie anuală de 12.000 dosare.