În Oradea nu este asociaţie de proprietari la care suma contoarelor din apartamente să "puşte" cu consumul de apă caldă şi rece indicat de contoarele Termoficare şi CAO. Ca un făcut, acestea înregistrează întotdeauna un consum mai mare, iar diferenţa e imputată orădenilor.
Miza este de sute de lei la nivel de bloc şi zeci de mii la nivel de oraş. "Eu zic că ne fură! Nu se poate ca toată Oradea să aibă contoarele stricate şi numai CET-ul nu!", reclamă un orădean.
Mai mult cu 30%!
Conform unei analize făcute de Termoficare, în ultimii doi ani diferenţele dintre indecşii contoarelor din apartamente şi ai contoarelor montate de CET la limita de proprietate sunt între 10% şi 30%. La un consum mediu lunar de circa 60 metri cubi de apă caldă într-un bloc, în Asociaţia de Proprietari Apateului 22 diferenţele în plus au fost de 20-30 metri cubi, în Asociaţia Ialomiţei au variat între 15-30 mc, iar în Asociaţia de Proprietari Speranţa s-au ridicat la 15-20 mc.
În bani, asta înseamnă că asociaţiile au plătit lunar pentru apa caldă cu 300-500 lei mai mult, ceea ce la un bloc cu 20 de apartamente ar veni cam 15-25 lei pe familie.
"În fiecare lună primim cam 30-40 de reclamaţii privind diferenţele dintre consumul indicat de suma contoarelor din apartamente şi cel de pe contorul de branşament, după care facturăm consumul", spune directorul comercial al Termoficare, Dan Creţu (foto).
Pe apa Sâmbetei...
La fel se întâmplă şi cu furnizorul de apă rece, chiar dacă reclamaţiile la Compania de Apă Oradea sunt mai puţine. "Primim cam 2-3 reclamaţii scrise lunar, ceea ce la 2.667 contoare montate în oraş nu e mult", spune directorul comercial al CAO, Ovidiu Mureşan (foto).
Explicaţia? În timp ce metrul cub de apă caldă costă circa 19 lei, pentru că înglobează şi costurile de încălzire a acesteia, o cantitate similară de apă rece costă doar 6 lei. Cum diferenţa lunară pe care o plăteşte o familie este cam de 5 lei, oamenii nu se mai deranjează să facă reclamaţii.
De altfel, în ciuda discuţiilor dintre vecinii de bloc, în ultimii doi ani nicio asociaţie de proprietari nu a cerut verificarea contorului CAO sau al Termoficare de la limita de proprietate. Nu de alta, dar verificarea metrologică a unui astfel de aparat de măsură costă peste 100 lei, iar suma trebuie achitată de reclamanţi...
Diferenţe de precizie
Furnizorii pun consumurile suplimentare înregistrate de contoarele lor pe seama faptului că acestea sunt mai precise decât cele din locuinţe. "Contoarele din apartamente au fost montate acum 20 ani, când s-a făcut contorizarea individuală. Majoritatea sunt aparate de măsură mecanice, cu o clasă de precizie inferioară celor de branşament, şi nu li s-a mai făcut de la montare verificarea metrologică", spune Creţu.
La fel spune şi omologul acestuia de la CAO: "Contoarele din apartamente încep să înregistreze doar de la debite mai mari de 12 litri pe oră, ceea ce înseamnă că dacă apa doar picură nu înregistrează nimic. În schimb, contoarele noastre pornesc de la 5 litri pe oră".
Diferenţele sunt considerabile. Dacă o picătură de apă scursă într-o secundă înseamnă o jumătate de metru cub pe lună, un firicel de 3 milimetri provoacă o pierdere de 26,8 metri cubi de apă pe lună. Peste consumul lunar al unui apartament în care locuiesc 4 persoane!
La furat de apă
Erorilor de măsurare li se adaugă şi alte cauze, peste care asociaţiile trec din jenă. "În majoritatea asociaţiilor nu s-au mai citit contoarele din apartamente de ani de zile. Mulţi proprietari au declarat consumuri mai mici şi merg înainte", recunoaşte un şef de scară.
În plus, există orădeni care "consumă" cu picătura. "Nu zic că e un fenomen de masă, dar încă avem bătrânei care lasă apa să picure în vană ca să aibă ce arunca în vasul WC-ului. Se chinuie cu găleţi pentru o economie de 3 lei pe lună", povesteşte un administrator.
Cele mai revoltătoare sunt, însă, cazurile în care vecinii se fură între ei. "Nu am cifre exacte, dar în asociaţiile unde s-au făcut verificări metrologice doar 30% din contoarele din locuinţe erau sigilate. În 70% din cazuri s-a umblat la ele", afirmă Dan Creţu.
Imaginaţia orădenilor e nelimitată. "Am găsit situaţii cu maşini de spălat cuplate la apa caldă înainte de contoare, apartamente în care partea aparatului care înregistra consumul era detaşabilă, iar când proprietarul făcea baie o dădea jos, şi locuinţe în care debitmetrul era bypass-at, aşa că vecinii plăteau consumul fraudulos", spune directorul comercial al Termoficare.
Pariul pe contoare noi
Intuind oportunităţile din piaţă, companiile ISTA şi Elsaco au ofertat asociaţiile de proprietari cu contoare la fel de precise precum cele ale Termoficare şi CAO. Acestea permit citirea la distanţă, (evitând astfel implicarea proprietarilor), fac posibilă înregistrarea consumurilor în aceeaşi zi cu operatorii de utilităţi (pentru eliminarea diferenţelor) şi pot semnala pierderile apărute pe reţelele interioare şi tentativele de fraudă.
Furnizorii de servicii cer între 100 şi 120 lei pe un asemenea contor, ceea ce la un apartament cu 2 camere ar însemna un cost total sub 500 lei, dar şi un tarif lunar de 5-10 lei pentru citirea lunară, ceea ce este destul de mult.
Asociaţiile de proprietari Apateului 22, Ialomiţei şi Speranţa şi-au cumpărat aparate moderne, iar rezultatele au fost spectaculoase: diferenţa dintre suma contoarelor din locuinţe şi contorul de branşament a scăzut sub un metru cub de apă pe lună!
Excepţie face Asociaţia de Proprietari Prima din Nufărul. "La apă rece avem diferenţe de zeci de metri cubi pe lună între măsurătorile contoarelor din blocuri şi contorul de branşament al CAO", acuză preşedinta Ruxandra Pop. Reprezentanţii CAO zic, însă, că este un caz aparte. "Noi avem contor la intrarea în cartier. Chiar dacă blocurile sunt contorizate, aparatele nu măsoară şi pierderile de pe reţeaua dintre ele", explică purtătorul de cuvânt al CAO, Alin Sas. Deci contorizarea mai precisă, în acest caz, nu a ajutat...
Eliminaţi pierderile!
De altfel, reprezentanţii unor asociaţii se împotrivesc înlocuirii contoarelor. "În primul rând, trebuie să îţi repari reţeaua interioară. În 2001, când CAO şi-a scos contoarele de sub blocuri la limita de proprietate, a folosit conducte de calitate proastă pe care le-au predat asociaţiilor. Majoritatea sunt fisurate, apa curge în pământ, iar la 20 de apartamente se adună într-o lună peste 10 metri cubi de apă în plus", spune Cristian Ile (foto), administrator la 12 asociaţii.
Acesta crede că noile contoare nu se justifică economic. "La apă rece diferenţele între suma contoarelor şi contorul CAO este de circa o jumătate de metru cub de apă pe apartament, ceea ce înseamnă cam 3 lei pe lună. Dacă am înlocui contoarele, pe lângă investiţia pe care o presupun, am avea de plătit în plus cam 8 lei pe lună pentru citirea lor", argumentează Ile. Altfel spus, cea mai sigură modalitate de rezolvare a problemei este eliminarea pierderilor din bloc. Iar pentru asta nu e nevoie de alte contoare...
PIERDEM ÎMPREUNĂ
Împărţirea "frăţească"
Diferenţa dintre suma contoarelor din apartamente şi contoarele CAO şi Termoficare stârneşte în asociaţiile de proprietari dezbateri cu atât mai aprinse cu cât pierderile sunt distribuite membrilor acestora. Unele asociaţii le împart raportat la consumul declarat, altele în mod egal pe apartamente, iar altele în funcţie de cota parte indiviză din proprietatea comună ce revine fiecărui proprietar.
"Cea mai corectă împărţire este pe apartament. Altfel, cine e corect şi îşi declară consumul după contor, o să plătească pentru pierderi mai mult decât cel care declară la asociaţie mai puţin sau poate chiar fură", spune administratorul Asociaţiei Constantin Brâncuşi 114, Elena Gherba.
Asociaţia a ales acest mod de distribuire a costurilor după ce, în aceeaşi scară, la un apartament cu 2 persoane, consumul declarat a fost de 6 mc de apă rece şi 5 mc de apă caldă, iar la un apartament cu 4 persoane proprietarul a declarat un consum de numai 3 mc de apă rece şi 2 mc de apă caldă.