Interviu cu Felix Cozma, preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici: "E nevoie de o restartare a administraţiei" 

În ciuda a numeroase prevederi controversate şi chiar revoltătoare, preşedintele ANFP, orădeanul Felix Cozma, spune despre recent adoptatul Cod Administrativ, o "culegere" de reglementări inspirate din 11 legi - de la cea pentru organizarea Guvernului până la cele ale administraţiilor locale - că are şi o parte bună: cea referitoare la funcţionarii publici.

Extrem de criticate sunt norme precum obligarea preşedintelui României de a accepta sau refuza în maximum 10 zile numirea unui ministru, obligarea instituţiilor deconcentrate de a utiliza şi limbile minorităţilor naţionale, posibilitatea folosirii acestor limbi şi în localităţile unde ponderea minorităţilor coboară sub 20%, concesionarea unor imobile cu votul a doar 50% plus unu din consilieri (nu două treimi, ca până acum), posibilitatea transformării posturilor de personal contractual în posturi de funcţionar public şi, nu în ultimul rând, "pensiile speciale" pentru foştii primari şi şefi de consilii judeţene.

Despre toate acestea, preşedintele ANFP spune că sunt propuneri pe care nu instituţia pe care o conduce le-a făcut, nefiind de competenţa sa, ci sunt decizii ale Guvernului. Dincolo de ele, însă, afirmă Cozma, Codul Administrativ "pune în ordine" tot ce înseamnă funcţie publică în România.

- Extrem de stufos, cu 687 de articole pe 290 pagini, Codul Administrativ e o premieră. Puteţi explica felul în care a fost structurat? Şi de ce a fost adoptat prin OUG, nu prin lege?

- Premisa a fost că era nevoie de o restartare a sistemului administrativ, şi asta s-a dorit să se facă, o restartare a administraţiei din România. Se poate discuta mult, pro şi contra, despre necesitatea formei, OUG sau lege. Am fost prezent anul trecut în comisia specială din Parlament, când s-a discutat proiectul, şi toate partidele au adus modificări, avea o formă bine elaborată, dar după cum se ştie, a picat la CCR, nu pe motive de text, ci de procedură, pentru că nu a avut toate avizele pentru a intra în circuitul legislativ.

În ce priveşte structura, Codul a luat în discuţie 11 legi pentru o punere în practică mai simplificată a serviciilor pe care le dăm pentru cetăţeni. Cel puţin în ce priveşte reglementările referitoare la funcţia publică, eu aşa văd acest Cod. Cât despre adoptarea prin OUG, pot spune că e un atribut al Guvernului. Oportunitatea de a constata urgenţa aparţine Guvernului.

- Codul modifică statutul funcţionarului public, scoţând din această categorie, practic, magistraţii, cadrele didactice, pe cele din unităţile sanitare, angajaţii regiilor autonome şi ai societăţilor din sectorul public. De ce să nu aibă aceleaşi obligaţii ca orice funcţionar public?

- Aici e o interpretare, pentru că aceste categorii oricum nu au fost funcţionari. Ei sunt bugetari, dar trebuie făcută o distincţie: noi, ANFP, coordonăm şi gestionăm 137.000 funcţii publice, care din tot sistemul bugetar înseamnă aproximativ 11%, şi mai avem în sistem un milion şi ceva de persoane care nu intră în competenţa ANFP. Aici e într-adevăr o discuţie, de ce funcţionarii trebuie să respecte o anumită conduită şi alţi angajaţi din sistemul public nu. Dar ea excede atribuţiile ANFP.

"Viitoarea coloană vertebrală"

- Tot o premieră e că statul îşi propune, prin ANFP, să realizeze un "sistem electronic naţional de evidenţă a ocupării în sectorul public". Ce înseamnă asta?

- ANFP derulează un proiect-pilot cu Banca Mondială care va trebui implementat în 2020-2021, conform căruia tot ce înseamnă sistem bugetar va reveni în gestionarea ANFP. Acest sistem electronic de evidenţă al funcţiilor publice va fi viitoarea coloană vertebrală a administraţiei, o evidenţă precisă a bugetarilor, fie că vorbim de funcţionari, fie de contractuali, şi să reglementeze modul în care o persoană ajunge să lucreze la stat, printr-un concurs naţional şi apoi printr-un concurs pe post.

- Codul schimbă modul în care poţi ajunge funcţionar. Candidaţii trebuie să participe întâi la o aşa-numită "recrutare", un concurs naţional, iar apoi să câştige un concurs pentru un post anume. Încearcă statul să calmeze inflaţia de bugetari?

- Concursul naţional va avea un caracter mai general şi promovarea lui va permite intrarea în Corpul funcţionarilor publici, ulterior, într-o perioadă de 3 ani, numai membrii săi putând susţine concursuri pentru ocuparea unui anumit post într-o anumită instituţie.
În ce priveşte partea cealaltă a întrebării, pot să spun că nu există o inflaţie de bugetari. Scopul e altul. Avem o problemă cu tinerii care intră în sistem: 30% din funcţionari sunt sub 35 de ani, iar în 5-10 ani foarte mulţi funcţionari vor ajunge la pensie şi cei tineri trebuie să se perfecţioneze, deci trebuie să ştie ce cursuri de formare şi perfecţionare vor urma pentru a putea promova în alte funcţii şi grade profesionale.

"O nouă fereastră de transparenţă"

- ANFP va trebui să prezinte anual un raport despre reorganizările de instituţii şi respectarea normelor de conduită în instituţii, pe baza informaţiilor raportate de acestea. Care ar fi rostul lui?

- Noi şi acum prezentăm un raport anual, dar are un caracter mai mult statistic, care serveşte mai degrabă altor instituţii, ca de exemplu Institutului Naţional de Administraţie. Pe viitor, însă, vom avea o oglindă precisă a situaţiei din instituţii, de exemplu cu ce frecvenţă cer avizări pentru reorganizări, deci va fi o nouă fereastră de transparenţă publică.

- Codul defineşte "loialitatea faţă de autorităţile şi instituţiile publice", interzicând funcţionarilor să exprime "aprecieri neconforme cu politicile, strategiile şi proiectele de acte". Unii pot spune că li se închide gura...

- În codul de conduită a funcţionarilor această prevedere există din 2004, dar prin includerea ei în Cod s-a dorit întărirea acestor obligaţii.

- Funcţionarilor li se interzice "să participe la reuniuni publice cu caracter politic pe durata timpului de lucru". Păi, nu sunt obligaţi să lucreze în timpul programului? Şi de ce interdicţia e valabilă doar pentru reuniunile publice, nu şi pentru cele nepublice?

- Şi această normă exista în codul de conduită, dar s-a dorit, repet, întărirea interdicţiei. 

- Funcţionarii vor fi obligaţi să folosească resursele şi logistica instituţiilor doar pentru "activităţile aferente funcţiei publice". Nu vom mai vedea, de pildă, funcţionari la cumpărături sau la mare cu maşinile de serviciu?

- Eu nu mă exprim pe acest gen de comportament, care trebuie sancţionat de orice conducător de instituţii, dar e clar că acest lucru nu trebuie să se întâmple.

Funcţionarii nu au imunitate

- Codul rezervă un capitol distinct personalului contractual, angajat în instituţii cel mai adesea fără concurs, prin simpla transferare a clientelei politice, chiar şi de la firme private. Până la 1 ianuarie 2020, contractualii vor putea deveni funcţionari, tot fără concurs, prin transformarea posturilor pe care le ocupă în funcţii publice, prin Hotărâri de Consiliu Local sau Judeţean. Cum ne convingeţi că asta nu e o şmecherie pentru politrucii care astfel capătă "imunitate" de funcţionar public, adică stabilitate?

- Funcţionarii publici nu au imunitate, iar de personal contractual este nevoie în instituţii, pentru secretariat, administrativ, şoferi...

- Da, dar la noi nu doar şoferii şi secretarele sunt contractuali, ci contractualii îndeplinesc atribuţii de funcţionar public, în structuri tehnice, de achiziţii... De ce să fie la achiziţii personal contractual?

- Depinde de tipul de instituţii, dacă au asemenea reglementări în propriile legi de funcţionare... La AFIR (Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale - n.r.), de exemplu, aşa este în lege. E o chestiune de decizie a ordonatorului de credite.

Contractualii, obligaţi la declaraţii

- Contractualii sunt obligaţi sau nu să îşi declare averile şi interesele? Legea spune că da, dar în practică e pur şi simplu sfidată, de pildă la Consiliul Judeţean Bihor. Nu trebuia pusă în Cod o prevedere expresă şi în acest sens?

- Personalul contractual e obligat să depună aceste declaraţii, iar dacă acest lucru nu se întâmplă e o mare problemă pentru persoana respectivă şi conducătorul instituţiei.

- În Cod se anunţă o viitoare descentralizare, prin transfer de competenţe ale unor instituţii centrale la nivel local. Ce se pregăteşte?

- Ideea de bază e de a aduce serviciile mai aproape de cetăţean. De exemplu, concursurile pentru toate posturile de conducere din toate instituţiile se desfăşoară la ANFP, dar noi vrem să aibă loc la nivel local, pentru a reduce cheltuielile şi birocraţia. De altfel din 8 iulie, se şi ţin la nivel local. Pentru transparenţă, ca să nu fie suspiciuni, se pot pune şi camere de supraveghere, la urma urmei.

"O oglindă reală a administraţiei"

- Codul reglementează şi evaluarea secretarilor de UAT-uri de către comisii conduse de primari şi de şefii de consilii judeţene, practic subordonându-i acestora, iar a celorlalţi funcţionari de către şefii ierarhici. Cât de obiective vor fi evaluările?

- Evaluarea secretarilor de UAT-uri va fi făcută de comisii formate din primari, respectiv preşedinţi de consilii judeţene, plus doi consilieri, dar după criterii obiective. În privinţa celorlalţi funcţionari, evaluarea o face şeful ierarhic şi, în funcţie de rezultat, funcţionarul va putea fi sancţionat, de exemplu cu diminuarea salarială cu 10% pe un an dacă primeşte calificativul "nesatisfăcător", sau dimpotrivă, dacă are calificativ "foarte bine", va putea fi recompensat.

- În cât timp vor fi aplicate prevederile Codului, când şi cum va simţi efectele cetăţeanul, nu doar funcţionarul?

- Există mai multe legi care vor trebui modificate în concordanţă cu acest Cod, unele în 3 luni, altele în 6 luni, dar unele efecte se vor simţi imediat. Marele câştig al Codului e că aduce mai multă claritate în funcţia publică, ceea ce nu poate fi decât în avantajul atât al funcţionarului, cât şi al cetăţeanului. În câţiva ani vom avea o oglindă reală a administraţiei, vom şti de câţi funcţionari are nevoie fiecare instituţie pentru a-şi desfăşura activitatea.