În plin scandal iscat de privilegiile financiare ale magistraţilor, care susţin că de mărimea pensiilor speciale le atârnă independenţa, unul dintre "corifeii" Justiţiei bihorene alimentează percepţia potrivit căreia judecătorii se consideră deasupra concetăţenilor şi a legii.

După ce BIHOREANUL a aflat că anul trecut a lipsit des şi mult de la instanţă, solicitându-i să prezinte motivele profesionale, scopul, durata şi costurile deplasărilor făcute în interes de serviciu, preşedintele Tribunalului Bihor, Carmen Domocoş, a refuzat să furnizeze datele, pretinzând, contrar legii, că modul în care a cheltuit banii publici nu ar fi de interes public.

Produs nou, defecte vechi

Absolventă a Facultăţii de Drept din Oradea în 1998, despre şefa Tribunalului Bihor s-ar fi zis că nu e tarată de metehne comuniste şi apucături dictatoriale. Din nefericire, judecătoarea Carmen Domocoş înlătură orice prezumţie pozitivă prin propria conduită.

Preşedinte al Tribunalului din 2013, în 2017 a picat ruşinos, cu nota 4, examenul pentru un nou mandat. În 2018, însă, a revenit în funcţie, evidenţiindu-se prin decizii şi poziţii controversate. În 2016, DNA Oradea i-a clasat un dosar după ce comandase canapele şi fotolii din piele în valoare de 49.000 lei, dar a şi atribuit nelegal spaţii comerciale în incinta Tribunalului. Tot atunci, la inaugurarea clădirii după reabilitarea executată de Selina, a acceptat ca patronul Beniamin Rus să facă o sindrofie cu magistraţi, deşi era judecat tocmai la Tribunal, pentru corupţie, împreună cu fostul şef al CJ, Alexandru Kiss.

Tot în 2017, BIHOREANUL a prins-o chiulind de la orele pe care trebuia să le ţină la Facultatea de Drept, unde e lector, iar în 2018, reînscăunată la şefia instanţei, a cerut CSM sancţionarea colegilor care protestau contra ciopârţirii legislaţiei penale, acuzându-i că provoacă "suspendarea activităţii fireşti a instanţelor". Acum două săptămâni, aceeaşi Domocoş a patronat, în schimb, Adunarea Generală a Tribunalului, care a decis suspendarea activităţii ca protest faţă de abrogarea pensiilor speciale ale magistraţilor.

Abuzivă, dar consecventă

În ambele mandate, Domocoş s-a mai remarcat prin ceva: opacitatea la orice încercare a presei de a obţine acces la dosare şi sentinţe, respingând furnizarea acestor informaţii chiar dacă, potrivit legii, procesele şi actele sunt publice, semn că nu se mulţumeşte ca Justiţia să aibă ochii acoperiţi, ci şi căluş la gură.

Preşedinta şi-a păstrat conduita abuzivă şi la începutul acestui an, când BIHOREANUL, aflând că la finele celui precedent a lipsit masiv de la locul de muncă, uneori sub motivul unor deplasări în interes de serviciu, i-a cerut, pe 8 ianuarie, în baza Legii privind liberul acces la informaţiile de interes public, să comunice câte deplasări a făcut în 2019, cu ce scop, ce cheltuieli a făcut cu transportul, cazarea şi diurna, şi cui i-a delegat atribuţiile în lipsa sa.

Răspunsul primit pe 16 ianuarie sub semnătura judecătoarei Veronica Ioniţă, şefa Biroului de informare publică, a fost unul "pauşal". Potrivit acestuia, în 2019 preşedinta a făcut 17 deplasări de serviciu, "cu avionul sau cu autoturismul instituţiei", cheltuielile fiind trecute sub tăcere. Domocoş s-ar fi deplasat la Ministerul Justiţiei, ca să obţină "avize şi aprobări" pentru achiziţia unui corp al clădirii în care funcţionează Judecătoria Aleşd, pentru suplimentarea personalului, dar şi pentru "acordarea unor drepturi salariale restante angajaţilor şi foştilor angajaţi ai Tribunalului", ceea ce mai degrabă e interes personal al celor în cauză decât interes de serviciu. În fine, în 2019 a făcut deplasări şi la instanţe din judeţ, fără a se preciza dacă şi pentru ele a încasat diurne.

Doamna Niet

Pe 22 ianuarie, BIHOREANUL a revenit cu o nouă solicitare, subliniind că şefa Tribunalului n-a răspuns nici măcar câţi bani a cheltuit pe deplasări, cerând expres acest lucru şi insistând ca pentru fiecare delegaţie să se precizeze scopul, durata şi costurile de transport, cazare şi diurnă.

Noul răspuns trimis redacţiei e tot un non-răspuns, el repetând doar că preşedinta a făcut 17 deplasări, singura noutate fiind că, per total, a decontat aferent lor 25.035 lei. Mai revoltător, însă, e că în al doilea răspuns, Veronica Ioniţă a scris negru pe alb că "scopul şi durata delegaţiilor nu fac obiectul informaţiilor de interes public". Un verdict în flagrantă opoziţie nu doar cu bunul simţ, care cere socoteală pentru orice leu cheltuit din fonduri publice, ci şi cu legea însăşi.

Dar, cum se vede, unii judecători nu "împart", ci fac legea după bunul plac...

UPDATE: 16 deplasări la București, una la Hunedoara

Publicarea articolului a suscitat o reacţie neobişnuit de rapidă a conducerii Tribunalului Bihor, care în cursul zilei de miercuri, 5 februarie, a trimis BIHOREANULUI un „drept la replică” în preambulul căruia acuză, fără temei, că acesta „conţine elemente de dezinformare menite să inducă în conştiinţa publică faptul că activitatea managerială a Tribunalului Bihor ar fi exercitată în mod discreţionar şi că banii publici ar fi cheltuiţi în mod nejustificat”.

Faţă de răspunsurile date celor două solicitări ale BIHOREANULUI, formulate în 7 şi în 21 ianuarie, replica semnată de aceeaşi şefă a Biroului de Informare şi Relaţii Publice al instanţei, Veronica Ioniţă, arată, în plus, doar că preşedinta Tribunalului, Carmen Domocoş, a făcut în 2019 „un număr de 17 deplasări în interes de serviciu”, dintre care 16 „s-au realizat la Bucureşti, la Ministerul Justiţiei”, şi una la Hunedoara, pentru „Întâlnirea profesională anuală a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii cu preşedinţii tribunalelor”.

Nici de această dată, însă, la fel cum nu a făcut nici în răspunsurile date iniţial BIHOREANULUI pe 16 şi pe 28 ianuarie, Tribunalul Bihor nu lămureşte durata deplasărilor făcute de preşedinta Carmen Domocoş, după cum nu informează nici cu privire la costurile de transport, cazare şi diurnă pentru deplasările acestei, care au presupus, în medie, cheltuieli de peste 300 euro fiecare.

Replica integrală a Tribunalului Bihor poate fi citită integral în galeria de documente.