Credeţi că dacă instituţia se numeşte Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, priorităţile ei sunt apărarea împotriva inundaţiilor şi gospodărirea apelor? Vă cam înşelaţi. Preocuparea de căpătâi este, de fapt, să asigure confortul şefilor locali, din "teritoriu" şi "de la Centru".

Că acesta poate fi obţinut gratis, din banii publici, la standarde ridicate, chiar dacă de un gust îndoielnic, o dovedeşte încă o dată BIHOREANUL, prezentându-vă "Centrul de perfecţionare" construit în Băile Felix de ABA Crişuri. În realitate, un hotel cu circuit închis pentru "protocoale" botezate cursuri, seminarii, simpozioane...

De la cabane la hotel

Cu doi ani în urmă, BIHOREANUL începea o serie de articole ce dezvăluiau apetitul mai-marilor ABA Crişuri pentru modernizarea cantoanelor de protocol din Bihor şi Arad. Operaţiunea fusese lansată deceniul trecut de directorul general Ioan Oprean, fost PNL-ist, între timp trecut la ALDE, care a construit la Moneasa o vilă de toată frumuseţea. Pe hârtie, clădirea era menită ca spaţiu de cazare pentru cantonierii caree urmau să supravegheze o acumulare pentru atenuarea viiturilor. Lucrarea hidrotehnică n-a mai fost făcută, dar cabana de lux da, de atunci servind ca hogeac pentru chefurile şefilor.

Dorel Dume, fostul şef al ABA CrişuriDupă Oprean, UDMR-istul Pásztor Sándor, devenit în 2016 preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, s-a remarcat şi el prin modernizarea la cele mai pretenţioase cerinţe a cantoanelor din Sântimreu, Şauaieu şi Parhida, iar succesorul său, fostul PDL-ist Dorel Dume (foto), trecut la PSD, i-a continuat opera. Deşi în Felix, dincolo de complexul President, a fost modernizat recent un canton de protocol cu 6 camere, Dume a dispus să se facă, la doar câteva sute de metri distanţă, un ditamai hotelul.

Mofturile da, nevoile ba

Dimensiunile sunt megalomaniace, proiectul evaluat la 3 milioane lei prevăzând la parter birouri şi o sală de conferinţe şi de mese, plus 21 de camere la cele două etaje şi la mansardă.

În acelaşi timp, ABA Crişuri şi-a mai pregătit un cadou: deşi în strada Ion Bogdan deţine un sediu de 1.500 mp construit cu mai puţin de 20 de ani în urmă, permanent modernizat de atunci, a iniţiat edificarea unuia nou pe strada Atelierelor, de 3.100 mp, pentru o structură din subordine, Sistemul de Gospodărire a Apelor, alocând în acest scop 2,5 milioane euro. Motivul? Numărul angajaţilor a tot crescut, ceea ce nici nu-i de mirare, dată fiind continua politizare a instituţiei.

Anul acesta, în februarie, BIHOREANUL a mai făcut o descoperire: tot sub conducerea lui Dume, promovat cu o lună înainte director general adjunct al Administraţiei Naţionale Apele Române, ABA Crişuri achiziţionase nu doar maşini de teren pentru şefi, Nissan, Toyota şi Mitsubishi, ci şi o barcă Happy Fisher pentru agrement şi pescuit, în valoare de 41.000 euro, inutilizabilă în intervenţii pe cursurile de apă.

În schimb, de un deceniu sunt lăsate baltă lucrări hidrotehnice cu adevărat importante, cum ar fi consolidarea barajului Leşu, golit încă în 2009, ori cele de pe Valea Bistrei, de la Dobricioneşti, Ginta, Moneasa, Brad, amenajarea Crişului Repede şi a Crişului Negru ş.a.m.d.

La betoane

Cu o lună înainte ca şefii ABA Crişuri să inaugureze ctitoria din Felix, BIHOREANUL o prezintă cititorilor care, deşi au finanţat-o indirect, nu vor avea acces niciodată în hotelul destinat exclusiv angajaţilor de la Ape. Evident, celor aleşi...

Imobilul domină zona, surclasând prin dimensiuni atât palatele orădenilor înstăriţi, cât şi pensiunile turistice. La "Centrul de perfecţionare" se ajunge din drumul spre Cordău, pe o cale de acces largă, construită temeinic, cu un strat abundent de beton curgând la vale vreo 250 metri până în poarta stabilimentului, la rându-i înfipt într-o fundaţie adâncă de 2 metri şi întărită cu un zid de sprijin gros precum al mănăstirilor medievale.

Surprizele sunt, însă, în interiorul remarcabil prin risipă şi kitsch. Clădirea are două intrări, cu holuri mobilate cu canapele. Pereţii sunt în combinaţii de galben şi cărămiziu, iar pardoseala acoperită cu parchet de calitate, în culori naturale, crem-maro, dar mărginită cu plinte de culori diferite, ca din resturi. În plus, deşi montat inclusiv pe treptele spre nivelurile superioare, parchetul a fost acoperit cu mochetă căcănie.

Proiectată fără cap

Adevăratul dezastru se vede în sala multifuncţională, pentru conferinţe şi servirea meselor: încăperea a fost ticsită cu 200 de scaune, alte 100 fiind încă nedespachetate, dar nu mai există loc şi pentru mese. "Dacă la ora 13.00 se încheie o conferinţă şi la 14.00 trebuie servit prânzul, trebuie scoase cel puţin 150 de scaune ca să fie aduse mese. Baiul nu e doar că tot personalul ar trebui să scoată scaune şi să bage mese, iar apoi invers, ci şi că nu există nicio magazie de depozitare", spune o sursă din instituţie. Cauza e de râsul curcilor: "Şefii au comandat firmei producătoare mai multe canapele din piele, dar au cerut să fie facturate ca scaune. Cei de la firmă au făcut însă 300 de scaune, cum scria în hârtii".

Ca şi cum n-ar fi destul, spaţiul bucătăriei este şi el subdimensionat, astfel că nu încap şi liniile de gătit, şi frigiderele (care trebuie să fie separate pentru lactate, verdeţuri şi cărnuri de porc şi vită, de pui şi de peşte), şi instrumentarul, şi vesela. "Direcţia Sanitar-Veterinară nu are cum să autorizeze aşa ceva. Conducerea se gândeşte deja să achiziţioneze şi servicii de catering, iar aici mâncarea să fie doar încălzită", afirmă sursa, convinsă că la proiectare n-a fost consultat niciun specialist în turism şi alimentaţie publică.

Segregare pe funcţii

La cele două etaje şi la mansardă, hotelul are câte 7 camere, din care câte două pe fiecare nivel sunt "premium", atât ca suprafaţă, cât şi ca dotări, cu paturi matrimoniale imense, birouri, dulapuri încăpătoare şi băi cu duşuri-jacuzzi, personalizate în culori diferite. Celelalte 5 camere de pe fiecare nivel sunt mai mici, cu piese de mobilier pe măsură, ba unele au nu doar două, ci chiar şi trei paturi single, fiind destinate, probabil, şoferilor care vor aduce lectorii pentru a preda cursuri şi seminarii.

Proasta proiectare este evidentă şi la etajele superioare, toate cele 21 camere fiind deservite de o singură anexă-debara pentru depozitarea lenjeriei şi a materialelor de curăţenie. E clar că proiectanţii nu s-au gândit decât la facilităţile pentru musafiri, nu şi la felul în care va trebui întreţinută clădirea. Semn că, de fapt, au ascultat doar de cel care a comandat clădirea, iar acesta nu şi-a pus niciodată decât problema propriului confort, nu şi a felului în care subalternii vor trebui să-l asigure. Un veritabil baron, pe bani publici...


RĂSPUNS CU DELAY
"Săptămâna viitoare"

BIHOREANUL a cerut ABA Crişuri, în scris, în prima zi a săptămânii trecute, informaţii despre "Centrul de perfecţionare" din Felix, între altele cine şi de ce a propus construirea hotelului, ce sume au fost cheltuite, cine îl va administra, câţi angajaţi îl vor deservi şi cât va costa întreţinerea, dar şi câte scaune şi câte mese au fost comandate şi la ce preţuri, precum şi dacă s-a constatat nefuncţionalitatea clădirii în scopul propus. Directorul Sorin Guler a promis un răspuns, dar numai pe săptămâna viitoare, întrucât purtătoarea de cuvânt a avut "probleme personale" şi i-a aprobat o săptămână de concediu, iar responsabilul de proiect se afla într-o delegaţie... la Constanţa.