Libertatea înseamnă posibilitatea de a alege. În 2013, prin instituirea zonelor unitare de încălzire, în care Termoficare are poziţie de monopol, Primăria a îngrădit acest drept, dar acum se răzgândeşte.
"Majoritatea vecinilor şi-au băgat gaz. În urmă cu doi ani am încercat şi noi. Deşi ne-am plătit toate taxele şi ne-am făcut instalaţiile în casă, Primăria nu ne dă voie nici acum să ne racordăm la gaz, pe motiv că suntem în zona unitară. Parcă tot CET-ul ar sta în casa noastră!", reclamă o orădeancă din strada Buzăului. Şi în situaţia ei sunt sute de alţi orădeni...
Legaţi de CET
Familia Iulianei Abrudan nu ştie cum se va încălzi la iarnă. Oamenii, care locuiesc într-o casă pe strada Buzăului, au făcut demersuri încă din 2015 pentru a se racorda la reţeaua de gaz care le trece chiar pe sub geam. Primăria le-a respins invariabil avizul tehnic pentru că i-a vrut în continuare clienţi ai Termoficare. "Bine că n-am dărâmat toate sobele, pentru că nu ştiu ce ne făceam", povesteşte femeia. Casa adăposteşte, de fapt, două familii: la parter, bătrânii se încălzesc cu lemne, iar la etaj tinerii fac căldură cu radiatoarele, cum pot, pentru copilul lor de numai un an.
Situaţia familiei e cu atât mai încurcată cu cât Primăria promite de mai bine de un an reconfigurarea zonelor unitare de încălzire rezervate Termoficare. Deşi studiul de fezabilitate a fost licitat încă din octombrie 2016, acesta nu a fost pus nici până astăzi în dezbatere publică, pentru a putea fi adoptat. "Dacă familia Abrudan dădea Primăria în judecată şi nu stătea după birocraţie, deja avea gaz", crede un vecin. N-ar fi exclus să aibă dreptate...
Între casă şi bloc
Instituite prin HCL 517 şi 863 din 2013, actualele zone unitare de încălzire, definite conform Legii 325/2006 ca fiind arealul "în care se poate promova o singură soluţie de termoficare", au fost gândite aşa încât să menţină captivi cât mai mulţi clienţi ai CET-ului. Motivul este simplu. Primăria a invocat numărul mare de consumatori ai Termoficare (61.344 apartamente, 3.619 case, 226 instituţii şi 1.937 firme) ca atuu în atragerea celor 77 milioane euro din fonduri UE pentru construirea noului CET pe gaz şi reabilitarea a 17,5 kilometri de reţea.
De atunci, însă, priorităţile s-au schimbat. În zonele de case, reţelele încă nereabilitate pierd până la 55% din agentul termic transportat, iar Termoficare trebuie să decidă dacă acestea mai merită înlocuite sau nu. Cele 2.700 apartamente aflate în construcţie în zona străzilor Ceyrat, Oneştilor şi Piaţa Nucet oferă societăţii oportunitatea ca, făcând investiţii mai mici, să vândă mult mai multă căldură pentru noile cvartale de blocuri.
Greu de decis
În urma unei licitaţii desfăşurate în ianuarie 2017, Termoficare a atribuit sarcina reactualizării studiului de fezabilitate privind zonele unitare de încălzire firmei ATH Energ Bucureşti, pentru suma de 40.000 euro. Cu un termen de finalizare de 3 luni, predarea studiului a fost amânată pe sfârşitul lunii mai, la cererea executantului, care a invocat complexitatea lucrării. Solicitările repetate de clarificări formulate de beneficiar, care a cerut criterii obiective pentru a justifica redesenarea zonelor unitare, a prelungit predarea studiului până la sfârşitul lunii august, iar documentul a ajuns la Primărie în forma finală abia săptămâna trecută.
Analizat de Direcţia Tehnică, pentru a corela lucrările edilitare cu cele ale CET-ului, studiul va fi publicat pe portalul municipalităţii luna aceasta, va sta în dezbatere publică 45 de zile şi va intra spre aprobare în Consiliul Local în cel mai bun caz la sfârşitul anului. Ca urmare, familia Abrudan şi alţi orădeni ţinuţi agăţaţi de sistemul centralizat vor sta încă o iarnă la cheremul societăţii de termoficare..
12 din 149
De altfel, viceprimarul Mircea Mălan (foto) a anunţat încă de la sfârşitul lunii trecute că documentul furnizat de ATH Energ este perfectibil. "Acest studiu este doar o propunere care va fi supusă dezbaterii publice". Potrivit viceprimarului, noile zone unitare rezervate CET-ului au fost stabilite în funcţie de pierderile de pe reţele, de consumurile de energie termică raportate la metrul liniar de conductă, de investiţiile necesare pentru reabilitarea unui metru liniar de reţea şi de numărul consumatorilor deserviţi.
Conform acestor criterii, Termoficare ar putea desfiinţa 12 din cele 149 puncte termice din oraş: 809 (zona Tricotextil), 821 (strada Kogălniceanu), 825 (Dorobanţilor), 703 (lângă fostul Liceu Sanitar), 710 (Sulyok Istvan - Vladimirescu), 406 (Dacia), 206 (zona Spitalului CFR), 204 (Liceul de Artă), 410 (zona Palatului Justiţiei) 308 (strada Feleacului), 701 (Palatul Vulturul Negru) şi 808 (Sucevei).
"Ideea nu este să îi lăsăm de izbelişte pe oameni, ci să nu mai investim în aceste puncte termice, pentru că produc pierderi mari", spune Mălan. Scoşi în afara zonei unitare, consumatorii de aici vor putea opta fie să rămână clienţii CET-ului, deserviţi de module termice la nivel de apartament sau la nivel de scară, fie să se reorienteze spre încălzirea individuală pe gaz, lemne sau curent.
Numai în centrul istoric
Conform studiului, operatorul centralizat se va concentra pe cvartalele de blocuri, ţintuite fără excepţie în zona unitară de încălzire, şi va renunţa la aproximativ 1.000 de consumatori de la case. "Am analizat cam 80 de zone în funcţie de istoricul avariilor, de disconfortul consumatorilor şi de investiţiile necesare", spune directorul Termoficare, Stănel Necula (foto).
CET ar renunţa la zonele în care înlocuirea reţelelor este nerentabilă. "Vom păstra în zona unitară doar pâlcurile de case din curţile blocurilor şi imobilele din centrul istoric, pentru a proteja zona de fum şi faţadele de distrugere", zice Necula. Spre exemplu, în Rogerius vor ieşi din zona unitară străzile Lăcrămioarelor, Caraiman şi Secerei (cuprinse între bd. Ştefan cel Mare şi linia ferată), cele din fostul cartier CFR (cu străzi precum Locomotivei, Vagonului, Lalescu şi Michelangelo), dar şi arealul cuprins între bd. Dacia şi Şirul Canonicilor (străzile Păcii, Rozmarinului, Slănicului). Cel mai aproape de zona centrală se vor putea încălzi cu gaz sau lemne doar câteva pâlcuri de case din strada Pescăruşului şi Parcul Petofi.
CET-ul fără case
La fel, coborând spre malul drept al Crişului Repede, vor deveni independente de CET zone întregi de case cuprinse între străzile Menumorut şi Treboniu Laurian, respectiv de-a lungul străzilor Sf. Apostol Andrei şi Emilian Mircea Chitul. Pe malul stâng al Crişului vor ieşi din zona de termoficare imobilele cuprinse între străzile Shakespeare, Principatele Unite şi Vladimirescu, iar către Universitate cele din perimetrul delimitat de străzile Decebal, Bradului, Cuza Vodă şi Piaţa 22 Decembrie, până la pârâul Peţa.
În mod previzibil, Termoficare nu îşi propune să introducă în noua zonă unitară cartiere de case din Velenţa, Seleuş, Cantemir, Nufărul şi Ioşia veche, unde şi-a păstrat doar blocurile ridicate din străzile Cantemir, Ciheiului, Războieni sau Piaţa Devei. În Ioşia, cu excepţia condomeniilor, zona CET-ului se va opri în dreptul străzilor Oneştilor şi Căii Aradului. Astfel, deşi strada Buzăului este traversată de Magistrala II de termoficare, familia Abrudan, la fel ca alţi vecini, se va putea conecta, în sfârşit, la reţeaua de gaz care îi trece pe sub geam. Atât că, până atunci, s-ar putea ca iarna să fi trecut deja...
CU EFECT ÎNTÂRZIAT
Monopol cu scandal
În timp ce la Oradea Termoficare se pregăteşte să scoată din zonele unitare de încălzire cartierele de case, lăsând orădenilor posibilitatea de a alege între sistemul centralizat şi încălzirea individuală, la nivel central guvernanţii se pregătesc să interzică prin lege debranşarea de la CET-uri.
City managerul Capitalei, Cătălin Chiriţă, a cerut luna trecută Parlamentului modificarea Legii 325/2006 prin definirea zonelor unitare de încălzire "de aşa natură ca acolo unde există reţea de termoficare să fie aproape imposibilă debranşarea".
Tema a fost adusă în discuţie pe fondul situaţiei dezastruoase a RADET Bucureşti, care are pierderi enorme pe reţele şi datorii de circa 3,9 miliarde lei. Pe lângă reorganizarea societăţii, municipalitatea Capitalei ia abia acum în calcul măsuri precum reabilitarea reţelelor, scumpirea preţului gigacaloriei cu 30% şi instituirea zonelor unitare de termoficare. La fel ca în Oradea cu câţiva ani în urmă, ultima propunere s-a lovit de opoziţia puternică a asociaţiilor de proprietari.