Tânăra care a încercat să incendieze în noaptea de 29/30 decembrie steagul Ungariei, arborat la sediul UDMR din pasajul Vulturul Negru, inflamând spiritele în rândul comunităţii locale, a scăpat de acuzaţii, Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea dispunând închiderea dosarului penal.
Procuroarea de caz a analizat înregistrarea video a întâmplării, a audiat martorii şi a primit de la ISU confirmarea că incendiul nu a provocat pagube. Doar în sufletul minoritarilor maghiari, dar el nu prezintă... interes public.
Numai pentru unguri
Anunţul privind soluţionarea cazului nu a fost făcut public de Parchet sau Poliţie, cum ar fi fost normal, dat fiind interesul opiniei publice cu privire la subiect, ci de reprezentanţii uneia din formaţiunile care au cerut pedepsirea făptaşei: preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania Bihor, Csomortanyi Istvan, şi vicepreşedintele Zatyko Gyula.
Într-o conferinţă de presă, la care au fost invitaţi acum două săptămâni doar reprezentanţi ai presei maghiare, de parcă românii nu ar fi fost curioşi de temă, cei doi au prezentat ordonanţa comunicată de Parchet şi au făcut public şi numele studentei orădence de 21 de ani aflate la originea scandalului: Nicoleta M.
În paralel cu UDMR, reprezentanţii PPMT depuseseră o plângere penală pentru instigare la ură interetnică şi distrugere, cu privire la autoarea gestului, solicitându-i totodată daune morale de 42.600 lei, acesta fiind motivul pentru care au fost ţinuţi la curent cu evoluţia cazului. Suma pretinsă e una simbolică: este aceeaşi cu amenda dispusă de instanţe pe numele preşedintelui CJ Mureş, Péter Ferencz, fost primar al oraşului Sovata, pentru că a refuzat să îndepărteze steagul secuiesc de pe clădirea Primăriei.
"Urmări minime"
BIHOREANUL a intrat în posesia Ordonanţei de renunţare la urmărirea penală şi de clasare, întocmită în 27 martie de procuroroarea Gabriela Antohi, cu privire la cele două acuzaţii - instigare la ură sau discrimnare şi distrugere - şi prezintă argumentele ce au stat la baza acesteia.
Potrivit documentului, din actele administrate "nu a reieşit intenţia suspectei de a incita publicul la ură sau discriminare împotriva minorităţii maghiare", pe considerentul că în zona comiterii faptei se aflau numai "doi tineri în plus faţă de grupul suspectei, care văzând acţiunea acesteia, s-au îndepărtat de ea". În consecinţă, procuroarea a apreciat că se impune clasarea pentru acuzaţia de incitare la ură.
În ce priveşte renunţarea la urmărire pentru distrugere, aceasta e justificată prin analiza "modului şi mijloacelor de săvârşire a infracţiunii", care "nu depăşesc sfera mijloacelor comune", dar şi ţinând cont de "urmările minime produse, necauzarea vreunei pagube materiale, fără utilizarea de violenţe, disproporţia dintre cheltuielile pe care le-ar implica desfăşurarea procesului penal şi gravitatea redusă a urmărilor produse prin comitera infracţiunii, lipsa antecedentelor penale ale suspectei, vârsta fragedă a acesteia".
Drept argumente, ordonanţa mai reţine faptul că "steagul incendiat prezintă o urmă de ardere-topire pe o porţiune de aproximativ 2/1 cm", iar ISU Crişana a comunicat Parchetului că, "având în vedere modul de manifestare a incendiului şi pagubele produse, nu au fost puse în pericol persoane sau bunuri".
Interes public?
Liderul PPMT Bihor a criticat afirmaţiile din ordonanţă. "Martorii nu au plecat, ba dimpotrivă, se vede din imagini că sunt pe loc. Pe de altă parte, chiar dacă nu s-au produs pagube la clădiri, pe steag există urma tentativei de incendiere", a declarat Csomortanyi Istvan, anunţând că va ataca ordonanţa în termenul legal de 20 de zile, printr-o plângere la prim-procuror.
Adevărul e că textul ordonanţei le dă reprezentanţilor comunităţii maghiare motiv de contestare. În argumentarea renunţării la urmărirea penală, procuroarea Antohi a luat în considerare şi un element cel puţin discutabil, şi anume faptul că "nu există un interes public în cercetarea infracţiunii pentru care s-a început urmărirea penală".
Or, o fi "drapelul maghiarilor de pretutindeni", cum numesc aceştia steagul Ungariei, arborat abuziv pe sediul UDMR-ului, dar profanarea unui asemenea simbol identitar nu este, în sine, un fapt minor. Nici unul faţă de care să nu existe interes public şi nici unul care să nu lase urmări...