Trei săptămâni se împlinesc de când fostul preşedinte al PSD Liviu Dragnea a ajuns la închisoare pentru angajarea într-o instituţie publică a două secretare care în realitate lucrau la partid. Dacă Dragnea plăteşte pentru fapta sa, nu acelaşi lucru se întâmplă în cazul şefului PSD Bihor, Ioan Mang, care de trei ani hrăneşte pesedişti din bugetul Consiliului Judeţean Bihor, folosind instituţia, la fel ca preşedintele Pasztor Sandor, ca să-şi asigure protejaţii.
Prin acest articol, BIHOREANUL cere DNA Oradea să ancheteze un caz flagrant de abuz comis de politician, arătând cum l-a angajat Mang pe trezorierul PSD Bihor, Dan Ardelean, la Fundaţia Euroregiunea Bihor - Hajdu Bihar, una dintre multele ONG-uri prin care CJ oploşeşte politruci, deşi beneficiarul lucra de fapt la sediul partidului.
"Concursul meu de angajare a fost preşedintele PSD Bihor, Ioan Mang", a dezvăluit tânărul pesedist într-un proces recent derulat la Tribunalul Bihor, determinând-o pe judecătoare să exclame că situaţia e similară speţei în care, cu doar o zi înainte, Dragnea fusese condamnat. Ce dovezi i-ar mai trebui DNA să-l ia la întrebări şi pe politicianul bihorean?
Vremea lipitorilor
La câteva luni după instalarea actualei conduceri a CJ, BIHOREANUL a deschis o serie de articole ce demascau felul în care preşedintele Pasztor Sandor şi vicele Ioan Mang burduşeau statele de plată cu clientelă UDMR şi PSD. În iunie 2017, ziarul arăta că "patronii judeţului" angajaseră până atunci mai mult de 50 de "lipitori" în diverse structuri ale CJ, fără concursuri sau prin concursuri trucate, recurgând la un tertip din "epoca Alexandru Kiss". Mai precis, deşi posturile dedicate protejaţilor politici sunt plătite din bani publici, au fost botezate ca nefiind pentru funcţionari publici, obligaţi prin lege să-şi declare veniturile şi interesle, ci pentru "personal contractual", aparent scutit de respectarea regulilor privind transparenţa.
Astfel s-au inventat sinecuri, de exemplu, la Direcţia de Dezvoltare şi Implementare Proiecte a CJ (unde s-a impus ilegal obligaţia cunoaşterii limbii maghiare pentru a propulsa o fostă jurnalistă, Diana Vereş, la şefia aşa-zisei Agenţii de Presă NewsBihor), la Agenţia de Management al Destinaţiei (al cărei director, Răzvan Dumbravă, profesionist neafiliat politic, a fost înlocuit cu UDMR-istul Banto Norbert), la Agenţia de Dezvoltare Durabilă (unde director e fostul primar UDMR al comunei Cetariu, Vitalyos Barna, iar economist fostul director al Casei de Pensii Bihor, PSD-istul Leontin Ţîrle, inculpat de DNA fiindcă primea mită de la medicii din comisia de expertiză care, la rându-le, luau şpăgi pentru fiecare pensionare) etc.
Job (de) la Partid
Cazul cel mai flagrant descoperit de BIHOREANUL îl avea ca protagonist pe tânărul Dan Ardelean, trezorier al PSD Bihor, angajat la "recomandarea" lui Ioan Mang, fără concurs, la Fundaţia Euroregiunea Bihor-Hajdu Bihar, iar apoi concediat tot din ordinul lui Mang, dar nu pentru lipsa de activitate (reală) de la serviciu, ci pentru că l-a înfruntat la partid.
În vârstă de 28 ani, membru PSD din 2007, absolvent al Facultăţii de Inginerie şi Management în Industrie Alimentară, Ardelean era trezorier al PSD Bihor din 2015, sarcina sa fiind să încaseze cotizaţiile colegilor şi donaţiile sponsorilor şi de a le elibera chitanţe.
Perspectivele de carieră i se deschiseseră, însă, cu un an înainte. În 2014, când şeful PSD Bihor era vicepreşedinte al CJ şi preşedinte al Fundaţiei înfiinţate de CJ pe vremea lui Kiss (sub pretextul "menţinerii şi dezvoltării relaţiilor de bună vecinătate între judeţele Bihor şi Hajdu Bihar", în realitate fiind "centru de plasament" pentru politruci), tânărul a fost angajat "responsabil relaţii publice", post anume inventat.
De altfel, Fundaţia era deja înţesată cu pesedişti şi udemerişti: Bogdan Hossu (director), Lakatos Reka, nora fostului deputat Lakatos Peter (director adjunct), Somogyi Orsolya (secretară), Ana Maria Tiron (specialist proiecte, concomitent secretar executiv PSD Bihor şi patroana unor firme de consultanţă pentru primari) etc.
"Scuipat ca o gumă de mestecat"
Povestea angajării ilegale ar fi rămas un secret de partid dacă nu era urmată de o concediere la fel de nelegală, după ce Ardelean a căzut în dizgraţia lui Mang şi a favoritei de atunci a acestuia, Ana Maria Tiron (foto). Pricina? Banii colectaţi la partid şi cheltuiţi de cei doi fără să-i predea documente justificative pentru a le deconta conform legii.
Mai grav, tânărul a vorbit şi despre alte mişmaşuri ale şefului PSD Bihor. În 2016, de exemplu, înaintea stabilirii candidaţilor la funcţiile de primar şi de consilieri, Mang a impus colectarea de la fiecare pretendent a câte 1.000 lei pentru poze, deşi au costat doar 300 lei, diferenţa însuşită fiind estimată la circa 1 milion de lei. La fel, a livrat candidaţilor tipărituri pentru alegători, realizate la propria imprimerie, GraphX, la preţuri piperate.
Când tânărul a deconspirat altor colegi manevrele, şi-a semnat condamnarea, căci unii l-au turnat. "În final, a fost scuipat ca o gumă de mestecat după ce îi trece gustul", descria situaţia, plastic, un pesedist.
Autodenunţ la ITM
Execuţia lui Ardelean a decurs în două faze, prima oară fiind concediat de la Fundaţie, apoi şi de la partid. Aşa cum în 2014 fusese angajat în baza "recomandării" lui Mang, în toamna lui 2016 acesta a dispus directorului Fundaţiei, Bogdan Hossu (foto) să-l "zboare" sub pretextul reducerii de posturi. Procedura legală a fost ignorată complet, tânărul nefiind înştiinţat în prealabil, neprimind niciun aviz despre desfiinţarea postului de "responsabil relaţii publice" şi nicio ofertă, conform legii, pentru alt post.
Ardelean a reacţionat surprinzător, sesizând Inspectoratul Teritorial de Muncă că a aflat despre decizia de concediere, luată scriptic în 29 noiembrie 2016, abia în ianuarie 2017, când nu şi-a mai primit salariul, ca de obicei, pe card. Mai mult, a explicat şi cum a fost posibil acest lucru: pentru că, pur şi simplu, lucra la sediul PSD, nu la Fundaţie, unde trecea ocazional, să semneze condica şi statele de plată, pe mai multe săptămâni în urmă.
"Deşi am primit contract individual de muncă la Fundaţia Euroregiunea Bihor - Hajdu Bihar (...) am prestat activităţi conform sarcinilor primite de la dl Hossu Bogdan şi în special de la dl Mang Ioan, preşedintele PSD Bihor, organizaţie din care fac parte", scria Ardelean în plângerea la ITM, indicând, practic, că mergea la serviciu numai când nu-i dădea politicianul altceva de lucru la partid.
"Măsuri de remediere"
În loc să ia act de gravitatea celor semnalate, mai ales că Ardelean a şi explicat inspectoarelor ITM că doi ani n-a fost prezent la locul de muncă, acestea s-au limitat să-i recomande deschiderea unui proces civil, pentru anularea concedierii, în paralel "îndrumându-l" pe directorul Bogdan Hossu cum să "remedieze" lucrurile, prin repetarea procedurii de concediere. Drept urmare, a doua oară acesta i-a expediat lui Ardelean prin poştă, cu confirmare de primire, o notificare privind desfiinţarea postului şi desfacerea contractului de muncă din 1 martie 2017.
După două luni, pe 25 mai, tânărul avea să fie zburat şi din funcţia de trezorier de la partid, propunerea iniţiată de Mang fiind votată în unanimitate în CEx-ul PSD Bihor. Ca dovadă că, de fapt, concedierea de la Fundaţie fusese doar o răzbunare fiindcă Ardelean vorbise ce nu trebuia, în aceeaşi perioadă ONG-ul CJ-ului a angajat alţi cinci tineri PSD-işti, inclusiv pe Lucian Costa, fiul fostului consilier judeţean Traian Costa. Tot fără concurs, prin "transfer" de la cabinetul eurodeputatului PSD Emilian Pavel.
Cine a ordonat?
Când BIHOREANUL a cerut explicaţii despre angajare şi concediere, directorul Fundaţiei şi-a asumat singur ambele decizii. "I-am propus (n.r. - lui Ardelean) angajarea fiindcă îl cunoşteam şi am făcut-o pe baza CV-ului şi a unui interviu", pretindea Bogdan Hossu, susţinând s-a "consultat cu juridicul de la CJ", de unde ar fi primit asigurări că nu încălca legea neorganizând un concurs, fiindcă "suntem organizaţie de drept privat". Asta deşi, trebuie repetat, Fundaţia toacă bani publici, de la CJ!
După ce a evitat să explice cum îi făcea evaluările anuale lui Ardelean şi de ce acesta semna condicile şi statele de plată retroactiv, Hossu a afirmat că el a avut ideea să-i desfiinţeze postul, iar Consiliul Director, prezidat de Ioan Mang, doar i-a aprobat propunerea.
La rându-i, şeful PSD a repetat aceeaşi poveste. "N-am nicio treabă cu asta", a zis Mang, adăugând că "nu tolera" absenţele lui Ardelean de la serviciu. O minciună sfruntată, căci era primul care ştia că trezorierul lucra la partid.
În atenţia DNA
Povestea nu s-a oprit în 2017, când BIHOREANUL semnala că fapta lui Mang era identică celei pentru care preşedintele PSD Liviu Dragnea era judecat pentru angajarea la DGASPC Teleorman a două secretare care lucrau în realitate pentru PSD Teleorman.
Încă de atunci procurorii DNA Oradea puteau să îl audieze pe Ardelean şi să deschidă o anchetă privindu-i pe Mang şi pe Hossu. De altfel, nici nu au mult de lucru: probele se află la îndemâna lor, fiind deja produse într-un proces civil, prin care tânărul PSD-ist a atacat decizia de concediere, cerând anularea ei, reîncadrarea sa pe post şi plata salariilor la zi.
În acest proces, soldat deja cu o primă sentinţă la Tribunalul Bihor, fostul trezorier al filialei PSD a recunoscut, pur şi simplu, că n-a parcurs nicio procedură legală de angajare, aceasta datorându-i-se exclusiv şefului de partid, precizând totodată că din ordinul lui Mang lucra la sediul partidului, nu la Fundaţia CJ care îi vira leafa pe card.
O judecătoare ostilă
Procesul lui Ardelean contra Fundaţiei a început în septembrie 2017, când judecătoarea Lorelei Mirea a impus ca Fundaţia să depună la dosarul cauzei atât actele care au stat la baza angajării, cât şi pe cele prin care a fost modificată organigrama.
De la al doilea termen, însă, procesul a luat o turnură ciudată. Judecătoarea Mirea, promovată la Curtea de Apel, a fost înlocuită cu o alta, Oana Brumă, care, potrivit lui Ardelean, a avut o conduită ostilă faţă de el, părând preocupată nu să afle adevărul şi să judece obiectiv, ci să-l "pună la punct" pe reclamant şi să evite ca acesta să facă declaraţii incriminatoare faţă de şeful PSD Bihor, motiv pentru care în această primăvară a şi recuzat-o, cerând înlocuirea ei cu un alt magistrat.
"Există serioase semne de întrebare asupra imparţialităţii", şi-a argumentat Ardelean solicitarea, arătând că anterior, în 2018, judecătoarea suspendase nejustificat procesul, imputându-i absenţa de la o înfăţişare, deşi la respectivul termen oricum era un viciu de procedură, Fundaţia fiind citată la o adresă de unde se mutase.
Ardelean a contestat decizia judecătoarei la Curtea de Apel, care i-a dat dreptate, iar magistrata "şi-a exprimat în şedinţă publică nemulţumirea", fapt care, a concluzionat el, "mă face să consider că nu mai poate fi vorba de o imparţialitate a judecătorului în ce priveşte soluţionarea prezentului dosar".
"Aveţi grijă ce declaraţi"
Că judecătoarea nu a mai fost imparţială s-a văzut din însăşi continuarea procesului. Ardelean acuză că magistrata nu i-a luat în considerare probele prin care ar fi dovedit că fusese victima unei concedieri "din pix", de vreme ce prin aşa-zisa modificare a organigramei postul său de "responsabil relaţii publice" a fost transformat în cinci posturi de responsabili "relaţii internaţionale". A fost "moftul cuiva care a confundat un ONG plătit de bani publici cu moşia personală", a spus Ardelean, făcând trimitere clară la şeful PSD Bihor.
Cel mai mult l-a scandalizat, însă, comportamentul judecătoarei la interogatoriul pe care i l-a luat la ultima înfăţişare, pe 28 mai. Potrivit relatării sale, la început, magistrata l-a întrebat "ce probe de concurs" a susţinut pentru angajare, răspunzând fără echivoc: "Concursul meu a fost preşedintele PSD Bihor, Ioan Mang". De asemenea, când judecătoarea l-a întrebat cât de des mergea la serviciu, tânărul a relatat că se prezenta la Fundaţie chiar şi o dată la două săptămâni, "pentru că primeam ordine şi de la şeful PSD Bihor, Ioan Mang, în primul rând, şi de la directorul Fundaţiei".
"Doamna judecătoare a rămas interzisă când am spus despre Mang. A zis să am grijă ce declar, că este un sfat pe care mi-l dă, pentru că, aşa s-a şi exprimat, «s-ar putea să cădem în...». Nu şi-a terminat propoziţia, dar sensul era uşor de intuit: să «cădem» din civil în penal", spune Ardelean. Mai pe româneşte, în loc ca procesul să rămână strict la pretenţia reclamantului de a fi reangajat ori de a primi daune pentru concedierea abuzivă, "aluneca" spre abuzurile comise de cel căruia i-a datorat şi angajarea, şi concedierea.
"Eu am spus că am venit în instanţă să spun adevărul şi judecătoarea mi-a zis că adevărul are mai multe faţete. Nu-mi venea să cred! Apoi, a pus capac avertizându-mă: «Aveţi grijă ce declaraţi, că aţi văzut ce s-a întâmplat ieri în ţară, şi ce susţineţi dvs este similar...». Ce se întâmplase cu o zi înainte «în ţară» şi cu ce caz era similară speţa? Exact cu a lui Dragnea, care cu o zi înainte a fost condamnat pentru angajările la DGASPC Teleorman", a relatat Dan Ardelean BIHOREANULUI desfăşurarea ultimei şedinţe de judecată.
Apel la Inspecţia Judiciară
Pe 6 iunie, judecătoarea a dat sentinţa, respingând pretenţiile lui Ardelean, care susţine că nici nu se aştepta altfel, având în vedere ostilitatea sa deja dovedită. "Oricum, voi ataca soluţia la Curtea de Apel Oradea, unde sper ca judecătorii să-şi facă datoria imparţial", zice tânărul.
Grave sunt, însă, acuzaţiile că judecătoarea de la Tribunal i-a cenzurat declaraţiile şi l-a îndemnat să nu intre în detalii despre rolul şefului PSD în angajarea sa. Mai mult, bănuind că încheierea, adică "procesul-verbal" al şedinţei de judecată din 28 mai, în posesia căreia n-a reuşit să intre nici după două săptămâni, nu va reda fidel întrebările judecătoarei şi răspunsurile sale, săptămâna trecută Ardelean a cerut Tribunalului să-i pună la dispoziţie inclusiv înregistrarea audio făcută în sala de judecată.
Următorul pas, spune el, este să sesizeze Inspecţia Judiciară. Dacă "procesul-verbal" va reda fidel modul în care şi-a formulat magistratul întrebările şi i-a sugerat să nu intre în detalii despre influenţa politicianului, acest lucru ar dovedi că a fost părtinitoare. Dacă nu, atunci e şi mai grav, căci ar însemna că, ascunzându-şi părtinirea, Brumă a acţionat premeditat.
Fără urmă de îndoială rămâne, totuşi, faptul că declaraţiile pesedistului despre angajarea sa de către şeful PSD Bihor la o structură a CJ plătită din bani publici deşi lucra la partid, se află la Tribunalul Bihor, cel puţin în varianta audio. Iar procurorii DNA, dacă nu au dezertat de la datorie, sunt obligaţi să deschidă o anchetă penală serioasă, extinsă inclusiv la toate celelalte angajări făcute în CJ în ultimii trei ani. În fond, prejudiciile totale sunt de ordinul multor milioane de lei...
CONTROVERSĂ JURIDICĂ
Obligaţie de magistrat
Jurişti consultaţi de BIHOREANUL opinează că judecătoarea de la Tribunalul Bihor care a soluţionat procesul civil dintre Dan Ardelean şi Fundaţia Euroregiunea Bihor - Hajdu Bihar era obligată să sesizeze de îndată DNA, pentru că din declaraţia acestuia a luat la cunoştinţă indicii de săvârşire a unor infracţiuni de corupţie.
"Se poate interpreta că magistratul, nefăcând acest lucru, se face responsabil de săvârşirea infracţiunii de omisiune a sesizării", consideră un avocat, făcând referire la articolul 267 din Codul penal, care reglementează că "fapta funcţionarului public care, luând cunoştinţă de săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă".
De asemenea, judecătoarea poate fi acuzată şi de infracţiunea de influenţare a declaraţiilor, descrisă astfel de articolul 272 al Codului penal: "Încercarea de a determina sau determinarea unei persoane, indiferent de calitatea acesteia, prin corupere, prin constrângere ori prin altă faptă cu efect intimidant (...) să nu dea declaraţii, să îşi retragă declaraţiile, să dea declaraţii mincinoase ori să nu prezinte probe într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură judiciară". Fapta se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani.
Un alt specialist opinează că judecătoarea ar putea fi cercetată şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, descrisă ca "fapta funcţionarului public care în exercitarea atribuţiilor de serviciu nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane", sancţiunea fiind închisoarea între 2 şi 7 ani de închisoare.
MODEL DE PARTID
Mang şi "prietenul" Dragnea
Cazul angajării trezorierului PSD Bihor la Fundaţia Euroregiunea Bihor - Hajdu Bihar în 2014 şi faptul că acesta a activat în realitate la sediul partidului este identic celui atât de faimos pentru care fostul preşedinte al formaţiunii, Liviu Dragnea, se află în închisoare.
Pentru că tot în 2014 a aranjat angajarea la DGASPC Teleorman a două secretare care de fapt lucrau la sediul PSD Teleorman, Dragnea a fost trimis în judecată, sub acuza de instigare la abuz în serviciu, împreună cu fosta sa soţie, Bombonica Prodana, şefă de serviciu la DGASPC Teleorman, cu foşti directori ai instituţiei şi cu cele două secretare. În 2017, un complet de trei judecători al Înaltei Curţi l-a condamnat pe politician la 3 ani şi jumătate de închisoare, iar în 28 mai decizia a fost menţinută, ca definitivă şi executorie, de un complet de cinci judecători.
În acest caz, DGASPC Teleorman a fost prejudiciată cu 108.612 lei, contravaloarea salariilor achitate celor două secretare de la PSD Teleorman în mod necuvenit. De altfel, atât acestea, cât şi trei foşti directori ai instituţiei au recunoscut caracterul fictiv al angajărilor, dar şi falsificarea statelor de plată, prin semnarea lor retroactiv, şi a evaluărilor profesionale anuale.
Dragnea a încercat constant să scape de răspundere imediat ce PSD a ajuns la putere, în ianuarie 2017 Guvernul Grindeanu adoptând celebra OUG 13/2017, prin care urma să fie pedepsit penal abuzul în serviciu doar de la pragul de 200.000 lei în sus. Întrucât la presiunea publică şi internaţională Ordonanţa a fost abrogată, ulterior Parlamentul dominat de PSD-ALDE a adoptat, şi cu ajutorul UDMR, mai multe acte normative pentru modificarea Codului penal şi a celui de procedură penală aşa încât numeroase fapte de corupţie să nu mai fie pedepsite, iar DNA să fie lipsită de instrumente pentru anchetarea lor.