Milioanele lui Bolojan: Primarul Oradiei anunţă noi investiţii de 300 milioane euro din fonduri europene

Primăria Oradea a planificat în actualul ciclu bugetar european investiţii de 300 milioane euro, lucrări în valoare de 39 milioane euro fiind deja finalizate.

„Priorităţile în anul 2019 vor fi: accesarea fondurilor europene, susţinerea proiectelor strategice ale oraşului, achiziţia de aparatură performantă şi condiţii mai bune în spitale, revigorarea zonei centrale şi creşterea economică a oraşului”, a anunţat săptămâna trecută primarul  Ilie Bolojan.

Tot înainte!

Atragerea fondurilor UE rămâne şi în 2019 principala ţintă a administraţiei orădene. „Am depus proiecte pe aproape toate axele pe care le-am avut la dispoziţie. O parte le-am finalizat, altele sunt câştigate şi urmează să le derulăm, o parte sunt depuse pentru verificare şi există posibilitatea să depunem alte noi proiecte”, spune primarul Ilie Bolojan. „În acest exerciţiu financiar, Primăria derulează proiecte europene în valoare de 300 milioane euro. Peste 174 milioane euro reprezintă valoarea totală a proiectelor depuse şi care au contract de finanţare semnat, restul de peste 126 milioane euro fiind acele proiecte depuse spre finanţare”, completează viceprimarul Mircea Mălan (foto), coordonatorul Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Europeană.

Lista proiectelor este deschisă de cele din etapa a treia de reabilitare a reţelelor de termoficare (25 km) şi trecerea cartierului Nufărul I pe încălzire cu apă geotermală. Printre proiectele deja câştigate se mai numără prelungirea liniei de tramvai din Calea Aradului, achiziţia a 20 de tramvaie noi, a 10 autobuze hibrid şi a 7 autobuze Euro 6. „Se vor face investiţii importante în reabilitarea zonei centrale. În primăvară vor intra în execuţie lucrările de reabilitare a Pieţei Ferdinand, a malului stâng al Crişului în zona Podului Sfântul Ladislau, şi a străzii Aurel Lazăr. În vară vor urma străzile Libertăţii, Nicolae Grigorescu şi Iosif Vulcan”, spune Mălan.

De asemenea, lista cuprinde reabilitarea liceelor Onisifor Ghibu şi Roman Ciorogariu, a colegiilor tehnice Traian Vuia şi Mihai Viteazul, a şcolii Dacia şi a Grădiniţei 20, pentru care contractele de finanţare au fost semnate, construirea creşei şi a grădiniţei din Parcul Industrial I.

După reguli

Investiţiile punctuale vor fi dublate de proiecte strategice. „Există reguli ale dezvoltării pe care, dacă le respectă, oraşul se va dezvolta. Dacă nu, va rămâne în urmă faţă de alte localităţi", spune primarul Ilie Bolojan (foto). Cum prima condiţie ca o comunitate să se dezvolte este să fie conectată la centrele de dezvoltare, municipalitatea va insista pentru amenajarea drumului de legătură dintre Oradea şi Autostrada Transilvania.

Bolojan n-a renunţat la ideea implicării oraşului în relansarea Aeroportului. „Gestionarea unor zboruri externe de pe Aeroportul Oradea rămâne o prioritate, chiar dacă el nu este în administrarea oraşului. Ne arătăm disponibilitatea de a intra în acţionariatul Aeroportului, pentru a asigura subvenţii şi acoperirea unor costuri de operare în aşa fel încât să se poată dezvolta curse externe”, zice edilul.

Concomitent, municipalitatea pariază pe învăţământ. „Nu există oraşe dezvoltate fără oameni pregătiţi şi fără tineri. Clujul este un model de bună practică”, argumentează Bolojan. Ca atare, Primăria va continua proiectul construirii de cămine şi laboratoare pentru Universitatea, în ciuda opoziţiei conducerii Consiliului Judeţean. Un alt obiectiv strategic este întărirea parteneriatelor cu marile oraşe din Alianţa Vestului şi nu numai. „Ne gândim la axa de circulaţie rutieră Polonia - Grecia, care ar urma să treacă şi prin Oradea, pe relaţia Oradea - Arad - Timişoara, şi care ar genera o legătură rutieră foarte bună”. Legătura rutieră ar putea fi dublată de electrificarea liniei ferate Oradea - Arad, care ar asigura o conectare mult mai bună între Timişoara şi Cluj.

Sănătatea şi mersul pe jos

În domeniul sanitar, municipalitatea vizează reabilitarea spitalelor Municipal şi Judeţean, extinderea UPU, modernizarea şi relocarea blocului operator al Maternităţii, achiziţia unui aparat RMN, a unui CT, a unui laborator automatizat şi multor altor echipamente.

În paralel, va continua reabilitarea imobilelor din zona centrală. „Anul acesta vor fi zeci de clădiri cu schelele pe ele”, prevede Bolojan. Primăria vrea să revigoreze centrul prin extinderea spaţiilor pietonale, desfiinţarea parcărilor la sol şi amenajarea de parcări supraetajate. Teoretic, anul acesta se va finaliza parcarea din strada Independenţei şi va începe construirea celor supraetajate de la fosta bază sportivă Voinţa şi de la magazinul Crişul.

Pe lista lucrărilor se mai număra reabilitarea Palatului Episcopal Greco-Catolic, a clădirii Primăriei, a casei Darvas La Roche, amenajarea Muzeului Masoneriei şi altele.

Meserii, IT, locuinţe...

Asta nu înseamnă că Bolojan îşi face iluzii. „Există o încetinire a creşterii economice la nivel de ţară şi la nivel european. Oradea nu are cum face excepţie”, constată edilul. Cu toate astea, municipalitatea va încerca să menţină creşterea din ultimii ani prin încurajarea învăţământului profesional, sectorului IT şi construcţiei de locuinţe. „În vară se va finaliza internatul liceului Traian Vuia, iar din toamnă vom pune în practică programul pentru acordarea de cazare gratuită şi burse elevilor care vin să urmeze cursurile învăţământului profesional în Oradea”.

Suplimentar, Primăria va finanţa cursurile de limbă germană ale tuturor profesorilor Liceului Friedrich Schiller, pentru ca în următorii 3 ani toate lecţiile să se deruleze în germană şi elevii să deprindă ușor limba. „Companiile germane sunt principalii investitori, iar cunoaşterea limbii ar putea fi un factor suplimentar de atragere a acestora în Oradea”, motivează primarul.

În paralel, oraşul va aplica programul „Realizează-te în Oradea”, destinat tinerilor întreprinzători, şi va continua să stimuleze construcţia de locuinţe pentru a atrage forţă de muncă.

Model naţional

Valoarea mare a proiectelor europene din Oradea a captat atenţia presei centrale şi a analiştilor. Potrivit unei analize Hotnews de săptămâna trecută, Oradea a ajuns să bată la acest capitol oraşe precum Clujul şi Bucureştiul. Spre comparaţie, Oradea are 76 proiecte în valoare de 300 milioane euro în diferite stadii de implementare, în timp ce Cluj-Napoca a depus 39 proiecte în valoare de  circa 218 milioane euro, Capitala 13 proiecte totalizând 283 milioane euro, iar Sibiul 23 proiecte în valoare de 68 milioane euro. Performanţa Oradiei, cu 200.000 locuitori şi un buget de 580 milioane lei, este cu atât mai notabilă cu cât a întrecut Bucureștiul, care are 1,9 milioane locuitori şi un buget de 5,7 miliarde lei, dar şi Clujul, cu 324.576 locuitori şi un buget de 742 milioane lei.

Primarul Ilie Bolojan a explicat Hotnews reţeta succesului. Municipalitatea orădeană – care, raportat la propria populaţie, putea depune proiecte în limita a 35 milioane euro - şi-a majorat suma de 8,5 ori atrăgând banii necheltuiţi de alte oraşe! „Când ni s-a spus să depunem proiectele, s-a dat un termen. La termenul respectiv, anul trecut prin primăvară, au depus doar câteva orașe. Atunci au anunțat din nou că, dacă mai avem proiecte, putem să depunem pentru o sumă dublă, deci nu mai aveam 35 milioane euro, ci 70. Noi am depus pentru 70. Din nou au mai rămas niște bani și în vara anului trecut s-a deschis o «axă de retrospective» pentru cine avea contracte de execuție finalizate până pe 9 octombrie 2018. În total au fost 520 milioane euro, dar s-au depus puțin peste 200 milioane euro. Noi și Clujul am depus la maxim și au mai depus Iași şi Galați. Deci noi, depunând tot, am luat 70 milioane euro, și apoi am mai depus proiecte de alte 70 milioane euro și am câștigat tot”, povesteşte Bolojan.

Secretul succesului

Lucrurile nu sunt, totuşi, aşa de simple. Atragerea fondurilor UE presupune specialişti şi muncă în avans. „Ori ai o echipă puternică care scrie proiecte, ori ai consultanți profesioniști. Dacă nu ai cu cine să le scrii, nu poți lua banii”, spune primarul orădean.

Potrivit acestuia, Primăria pregăteşte acum proiecte care vor fi depuse şi în 2021. „Când apar axele de finanţare, apar tot felul de modificări, pentru că la noi lucrurile nu rămân stabile, și trebuie să ai capacitate de reacție rapidă. Asta înseamă să ai proiectanți serioși, capabili să livreze proiecte în 3-6 luni maximum, ca să te miști repede”.

Documentaţiile stufoase îngreunează misiunea. „Birocrația este o realitate, dar nu ai ce face. Apar tot felul de probleme legate de declarații, de dovedirea proprietății, care sunt foarte complicate, fiindcă necesită adoptarea inclusiv a unor Hotărâri de Guvern, dar dacă asta este calea, trebuie mers pe ea”, spune Bolojan. Pentru că, până la urmă, fiecare euro atras din fonduri UE este nu doar 1 euro economisit din buzunarul orădenilor, ci 1 euro care produce, chiar dacă nu peste noapte, alţi euro...

INVESTIŢII EUROPENE
Banii marilor oraşe

În vreme ce Oradea s-a concentrat pe modernizarea infrastructurii de drumuri, reţele şi spaţii verzi, Capitala a preferat achiziţiile, mai simplu de făcut. Primăria Bucureşti a depus 13 cereri de finanţare pentru achiziţia a 100 de tramvaie noi şi tot atâtea autobuze electrice, respectiv modernizarea liniilor de tramvai.

În paralel, pe fondul avariilor de termoficare, Bucureştiul vrea să depună proiecte pentru modernizarea reţelelor RADET (176 milioane euro), pentru achiziţionarea unui incinerator de deşeuri şi reabilitarea de clădiri.

Mult mai variate, cele 39 de proiecte ale Clujului implică achiziţii de tramvaie, dar şi reabilitarea Pieţei Unirii, a Spitalului Municipal, a Turnului Pompierilor şi revitalizarea malurilor Someşului.