Nu există probabil om care să nu fi visat măcar o dată, ca-n filme, la o moştenire picată din cer, de la rude necunoscute, dar bogate, care să-i rezolve toate problemele...
Ceea ce pentru orădeanul de rând poate fi noroc chior, pentru angajaţii municipalităţii a devenit sarcină de serviciu fiindcă, potrivit legii, primăriile moştenesc averile localnicilor fără succesori. "În ultimii doi ani Primăria Oradea a înregistrat 13 dosare de succesiuni vacante", spune directorul juridic adjunct al municipalităţii, Oltea Marc.
"Hai cu pontul!"
Primăria e cel mai "băftos" moştenitor din Oradea. "Pe vechiul Cod Civil, averile contribuabililor fără aparţinători treceau în proprietatea statului prin grija Ministrului Finanţelor. Pe noul Cod Civil, acestea sunt culese de către administraţiile locale", explică Oltea Marc (foto), directorul adjunct al Direcţiei Juridice a Primăriei Oradea.
Deşi modificările legislative datează din 2011, efectele se văd abia acum. Municipalitatea a somat anul trecut asociaţiile de proprietari să raporteze toate situaţiile în care locatari fără moştenitori au decedat. Ca să fie mai convingătoare, a ameninţat că dacă nu este anunţată în cel mult trei luni de la decesul proprietarului, restanţele la întreţinere acumulate ulterior vor reveni asociaţiilor. "Este în interesul asociaţiilor să ne anunţe, pentru că evită acumularea de restanţe", explică Marc.
Averile nimănui
În ultimii doi ani, municipalitatea a descoperit 13 situaţii de succesiuni vacante. În patru dosare Primăria s-a întăbulat pe apartamentele răposaţilor, iar alte şase sunt în lucru. În alte două cazuri Primăria a identificat posibili moştenitori ai răposaţilor, iar într-un dosar se judecă cu o familie care revendică locuinţa.
"Uneori ajungem la procese. Spre exemplu, un bărbat solicită, fără să poată prezenta niciun act doveditor, despăgubiri de 20.000 euro, pretinzând că i-ar fi investit într-un apartament din Aleea Călinului care nu are nicio îmbunătăţire şi e cu linoleum vechi pe jos", povesteşte directorul juridic al Primăriei, Eugenia Borbei (foto).
Trăgând linie, Primăria iese pe plus. Municipalitatea a moştenit de la Paraschiva Lipovan un apartament în strada Aleea Călinului, de la Hajnal Elena unul în strada Alexandru Cazaban nr. 52, iar de la Gheorghe Szanto o locuinţă pe aceeaşi stradă la numărul 57. Cea mai mare avere i-a revenit însă de pe urma Feliciei Jolţa...
Case, maşină, terenuri...
Decedată înainte să fi apucat să se dea în întreţinere unei familii, Maria Felicia Jolţa a îmbogăţit Primăria din Oradea cu 94.500 euro, iar pe cea din Balc cu alţi 85.000 euro.
Fost corector la Imprimeria de Vest şi retrasă la pensie în satul natal, doamna Jolţa a lăsat oraşului, fără să-şi fi propus asta, un apartament cu trei camere în strada Sovata nr. 38, într-unul din blocurile turn de pe malul drept al Crişului, un automobil Suzuki nou-nouţ şi echivalentul a 47.900 euro în conturi CEC Bank.
La rândul ei, comuna Balc a moştenit de pe urma defunctei o casă cu anexe chiar lipită de Primărie, terenuri arabile, fâneţe şi livezi. Cum femeia nu a fost niciodată căsătorită şi nu a avut copii sau rude apropiate, municipalitatea a ajuns să se bată pe averea sa cu Primăria Marghita.
"Doamna Jolţa avea mai multe conturi la banca din Oradea pe care, odată mutată la Balc, le-a alimentat din Marghita, fiindcă era mai aproape. Când femeia a decedat, Primăria Marghita a revendicat banii", spune Eugenia Borbei. Nu s-a mai ajuns la proces, deoarece juriştii municipalităţii orădene au dovedit că toate conturile au fost deschise aici, iar sucursala Marghita nici măcar nu avea personalitate juridică.
Distanta doamnă Jolţa
Astăzi, puţinii vecini de bloc care şi-o amintesc pe Felicia Jolţa vorbesc despre ea ca despre o persoană cultă, bogată şi retrasă. "Era pedantă şi distantă. Nu mergea la cafele sau după o cană cu zahăr, cum se mai întâmplă la bloc, şi nici nu primea pe nimeni", povesteşte Bekesi Csaba.
Femeia oferea şi impunea respect. "Era într-o situaţie financiară foarte comodă. Îşi cumpărase apartamentul şi, pe vremea când toată lumea avea aceleaşi uşi din construcţie, ea deja le înlocuise, îşi îmbrăcase pereţii în lambriuri, cum era atunci moda, şi avea maşină", relatează un alt vecin.
Felicia Jolţa s-a retras în comuna natală la jumătatea anilor 2000, după ce a ieşit la pensie, ca să-şi îngrijească mama bolnavă. "La început mai trecea pe la apartamentul din oraş tot la câteva luni, apoi nu am mai văzut-o. Nu l-a închiriat niciodată, dar îşi plătea facturile mereu la timp", spune o vecină.
"Era încă în putere"
Felicia Jolţa a rămas la fel de retrasă şi la ţară. "Nu vizita şi nu primea pe nimeni", povesteşte primarul comunei Balc, Arsenie Maroşan (foto). Femeia fusese unicul copil al unei familii de chiaburi care după Revoluţie şi-a revendicat pământurile şi apoi a făcut bani din vânzarea unor terenuri către Petrom.
Din aceşti bani, în 2014, femeia şi-a cumpărat, direct din reprezentanţă, un autoturism Suzuki de care nici n-a mai apucat să se bucure cum se cuvine, pentru că a încetat din viaţă în decembrie 2015. Localnicii spun că şi-ar fi tratat cu leacuri băbeşti o muşcătură de câine sau de şobolan. "Nu a spus nimănui ce i s-a întâmplat. Când au dus-o vecinii la spital, infecţia se răspândise deja în organism. În câteva săptămâni a şi murit", povesteşte primarul Maroşan.
Doamna Jolţa nu s-a gândit niciodată că averea sa va rămâne primăriilor din Oradea şi Balc. "Zicea că îşi va căuta pe cineva care să o ia în grijă când o vor lăsa puterile, dar nu se grăbea. Avea 67 de ani, era încă în putere, tocmai îşi luase maşină...", zice edilul.
Casa Primăriei
Lipită de Primăria Balc, casa familiei Jolţa este acum a administraţiei locale. "I-am refăcut tencuielile, am înlocuit geamurile şi am renovat-o. Din vară o vom folosi ca arhivă", spune Arsenie Maroşan. Pământurile au intrat tot în proprietatea comunei, la fel cum bunurile din Oradea au intrat în proprietatea municipalităţii.
"Maşina am vândut-o la licitaţie, iar apartamentul l-am închiriat tot prin licitaţie. Prima dată, de la o familie care avea casa în construcţie am obţinut o chirie de 1.400 lei pe lună. A doua oară, după ce primii chiriaşi au plecat, am obţinut doar 900 lei pe lună, dar oricum la preţul pieţei", spune directorul Direcţiei Patrimoniu Imobiliar, Lucian Popa (foto).
La fel a procedat municipalitatea cu toate apartamentele pe care le-a "moştenit", pentru a aduce cât mai mulţi bani bugetului local. Dovadă că unii orădeni îi aduc venituri chiar şi de "dincolo"...
VACANŢA SUCCESORALĂ
Primim doar fără datorii!
Procedura vacanţei succesorale durează cel puţin jumătate de an. Odată anunţată de asociaţiile de proprietari despre decesul unei persoane singure, Primăria se informează cu privire la potenţialii moştenitori, pentru a nu declanşa degeaba procedura, iar apoi cu privire la averea şi datoriile răposatului.
"Până acum nu s-a pus problema, dar dacă datoriile întrec ca valoare bunurile existente, Primăria nu face demersuri pentru a accepta moştenirea, care vine şi cu obligaţii, nu doar cu drepturi", explică directorul adjunct al Direcţiei Juridice, Oltea Marc.
Dacă, însă, averea întrece datoriile, Primăria se adresează unui notar care se ocupă de formalităţi şi de identificarea moştenitorilor. În cazul în care aceştia nu apar, după trei luni de aşteptare notarul emite certificatul de vacanţă succesorală, în baza căruia Primăria se poate întăbula pe imobilul care, în Oradea, intră în administrarea Direcţiei Patrimoniului Imobiliar.