La finele lunii noiembrie a anului trecut, la dezbaterea publică prealabilă reautorizării fimei Nutripork, orădenii au pus întrebări clare despre măsurile pentru reducerea poluării olfactive care împute oraşul de un deceniu. Răspunsurile se lasă, însă, aşteptate.
După ce Agenţia pentru Protecţia Mediului Bihor a transmis societăţii o adresă cu nelămuririle cetăţenilor, co-autoarea studiului care recomandă reautorizarea, chimista Gabriela Vicaş, a transmis public doar nişte explicaţii vagi, neclare şi deloc convingătoare. Demonstrând, din nou, cât preţ pune Nutripork pe nemulţumirile orădenilor...
S-au cerut explicaţii
Una dintre cele mai mari surse de poluare din Oradea, ferma de porci din Ioşia a Nutripork, deţinută de magnatul Iosif Pazuric, a început anul 2018 tot fără autorizaţie de mediu. La finalul lunii octombrie, autorizaţia emisă în 2007 a expirat, iar cererea de reautorizare pentru încă un deceniu, depusă la APM în septembrie, n-a primit deocamdată un răspuns.
După dezbaterea publică desfăşurată la Prefectură pe 28 noiembrie, APM a transmis Nutripork o adresă prin care a cerut răspunsuri la întrebările puse de orădeni. Trebuie menţionat, însă, că Agenţia a cerut explicaţiile abia după ce la şefia instituţiei a revenit Adriana Calapod, demisă în octombrie pentru ca funcţia să-i revină Olimpiei Mintaş, nimeni alta decât co-autoarea studiului prin care firma de consultanţă Acormed, angajată de Nutripork, recomandă reautorizarea. La o săptămână după dezbatere şi la aproape două luni de la numire, Mintaş a fost mazilită, totuşi, tocmai dat fiind flagrantul conflict de interese.
Adresa APM a conţinut 13 întrebări, Nutripork trebuind să explice dacă laguna de stocare a dejecţiilor are o capacitate suficientă, cum sunt evacuate gazele din fermentarea resturilor animaliere, cum sunt împrăştiate dejecţiile, care este starea terenurilor afectate, ce concentraţii de hidrogen sulfurat sunt emise în aer, dacă sunt respectate normele de sănătate publică, dacă există o perdea vegetală şi care sunt tehnicile de epurare a apelor.
Laguna dilemelor
Răspunsurile au fost transmise Agenţiei pe 28 decembrie, în numele Nutripork şi Acormed, de co-autoarea lui Mintaş, chimista Gabriela Vicaş (foto). Întins pe 11 pagini şi publicat şi pe site-ul APM, documentul e unul confuz, alambicat, de parcă menirea lui este nu să lămurească, ci să-i încurce şi mai tare pe cei care vor să afle soluţiile de diminuare a poluării.
Cea mai mare parte din adresă, 5 pagini la număr, se referă la laguna pentru stocarea dejecţiilor. Pentru a demonstra că aceasta are, chipurile, o capacitate suficientă, Vicaş a înşirat 7 tabele cu felurite date, fără a explica însă ce exprimă acestea. De asemenea, nu a consemnat ce cantitate de dejecţii produce ferma lunar, ci o medie anuală de 13.200 mc de dejecţii amestecate cu ape uzate şi materiale absorbante. Despre acestea din urmă, nişte produse intitulate "Adabline V Gan", Vicaş nici nu s-a obosit să explice ce sunt, ci doar a copiat descrierea de pe site-ul producătorului, care le laudă că neutralizează mirosurile produse de dejecţii. Cum anume şi cu ce rezutate, nicio vorbă.
Deşi i s-a cerut expres, chimista nu precizează cât de frecvent sunt evacuate dejecţiile şi nici tehnica folosită, făcând o simplă trimitere la dosarul de reautorizare depus în septembrie. De asemenea, Vicaş nu a dat nicio informaţie privind cantitatea de gaze emanate în aer prin fermentarea dejecţiilor.
În schimb, a înşirat o serie de recomandări privind capacitatea lagunelor de acest fel, fără să explice dacă Nutripork le şi respectă, ceea ce n-a împiedicat-o să concluzioneze că totul e în regulă! "Laguna tip ploscă are o capacitate de 9.000 mc, ceea ce asigură necesarul de stocare în oricare dintre situaţiile prezentate", arată specialista. Pe ce anume s-a bazat, numai ea ştie...
Măsuri degeaba
Vicaş recunoaşte că la ferma din Ioşia nu se face monitorizarea hidrogenului sulfurat, acid care emană un miros de ouă clocite. Motivul? Obligaţia nu a fost prevăzută în autorizaţia de mediu iniţială, aşa că, deşi orădenii şi localnicii din Sîntandrei au făcut în ultimii ani numeroase reclamaţii pe tema putorilor, Nutripork nici nu s-a obosit măcar să afle în ce grad poluează.
Cât despre respectarea normelor de sănătate publică, Vicaş a răspuns redirecţionând o adresă a Direcţiei de Sănătate Publică din 18 decembrie, ce precizează că ferma este conformă doar dacă are o perdea vegetală în jur, dacă nu depăşeşte capacitatea de 10.000 de porci şi dacă adoptă "tehnici suplimentare pentru eliminarea disconfortului olfactiv", mai precis dacă utilizează aditivi de mascare şi neutralizare a mirosului, dacă îşi îmbunătăţeşte tehnicile de manevrare a dejecţiilor, dacă ventilarea halelor este eficientă şi dacă se reduce totalul animalelor "până la acel număr care să permită controlarea mirosurilor".
Aşadar, DSP a impus un set minim de reguli, dar nici acestea nu au fost luate în seamă de Nutripork. Sfidător, în adresa transmisă către APM, Vicaş nici măcar nu le comentează, şi cu atât mai puţin spune dacă ferma le va implementa sau nu! În schimb, admite că distanţa faţă de spaţiile de locuit este de 930 m, mai mică decât minimul prevăzut de lege, de fix 1 km.
În schimb, specialista pretinde, cu tupeu, că problema perdelei verzi din jurul fermei s-a rezolvat, deoarece în noiembrie Nutripork a cumpărat 350 de plopi "pentru completarea perdelei vegetale existente". Nicio vorbă despre faptul că obligaţia amenajării perdelei verzi a fost complet ignorată de Nutripork în ultimii 10 ani şi despre faptul că, aşa cum poate vedea oricine dacă verifică zona, puieţii recent achiziţionaţi nici măcar nu au fost plantaţi.
Ce urmează?
În ciuda evidenţelor, autoarea răspunsurilor susţine că a fost suficient de explicită faţă de nelămuririle orădenilor. "Consider că am răspuns punctual la tot ce s-a solicitat. Ceea ce n-am mai menţionat probabil există în lucrarea in extenso", a declarat Vicaş BIHOREANULUI.
Cât despre măsurile impuse de DSP, pe care pur şi simplu le-a omis, chimista susţine că nu o vizează. "E problema celor care au emis actul de reglementare, nu a evaluatorului", spune Vicaş, ignorând că, în calitate de specialist plătit să realizeze studiul de mediu, trebuia să propună şi soluţii. Cât despre plopi, dă asigurări că vor fi plantaţi, că doar nu au fost cumpăraţi degeaba.
Adresa transmisă de Vicaş este acum analizată de specialiştii APM Bihor. "După ce vom analiza fiecare răspuns, vom decide ce urmează să facem", spune directoarea Adriana Calapod (foto). Aşadar, rămâne de văzut dacă repezentanţii APM au fost lămuriţi de asemenea argumente că Nutripork poate funcţiona în continuare...
VERDICT: NESATISFĂCĂTOR!
"Întorc datele ca să le iasă bine calculele"
Răspunsul Gabrielei Vicaş în numele Nutripork nu-i mulţumeşte defel pe specialiştii care s-au pronunţat public împotriva continuării activităţii fermei de porci din Ioşia. "Adresa nu mă convinge că laguna are o capacitate suficientă pentru dejecţii şi nici că la ferma Nutripork s-au luat măsuri suficiente pentru combaterea poluării. În document am descoperit trei valori diferite pentru producţia anuală de dejecţii, probabil că întorc datele ca să le iasă bine calculele", subliniază chimista Carmen Lezeu (foto), preşedinta Asociaţiei Sîntandrei Metropolitan Area, unul dintre militanţii anti-Nutripork.
Aceasta s-a arătat nemulţumită şi de detalii recent ieşite la iveală, cum ar fi lipsa monitorizării gazelor emanate de fermentarea dejecţiilor sau absenţa unui sistem de alarmare în cazul spargerii membranei lagunei. "Dacă, de exemplu, se petrece un incident noaptea, când angajaţii nu sunt acolo, nici nu află. Laguna e aproape de malul Crişului Repede, iar râul ar putea fi poluat", atenţionează specialista.