Vine potopul! Aşa şi-au spus mii de bihoreni în noaptea de 6 spre 7 iunie, când o furtună violentă s-a dezlănţuit peste 50 de sate din judeţ. Nu doar forţa acesteia a speriat oamenii, ci şi cantitatea uriaşă de apă căzută.

Ca într-un joc de domino, furtuna a declanşat viituri la fel de puternice, umflând râuri şi văi. Sute de persoane au ieşit în miez de noapte din casele inundate, cei mai ghinionişti văzând cum locuinţele se prăbuşesc sub forţa apei. Acum privesc supăraţi spre grămezile de moloz adunate unde li se aflau căminele, deoarece, neavând poliţe de asigurări, sunt nevoiţi să le reclădească pe banii lor. Între timp, autorităţile încă numără drumuri şi poduri distruse...

„Ieşi iute, vrei să mori?”

Furtuna a început imediat după miezul nopţii, întâi în zona Sălard, trecând dealurile împădurite spre Ineu şi înaintând spre Aleşd, iar apoi până aproape de limita cu judeţul Cluj. „M-am trezit auzind că plouă în casă. Când m-am dat jos din pat, apa era mai sus de glezne”, povesteşte Florica Marincaş (foto), din Bălaia, comuna Tileagd. La o săptămână după furtună, încă tremură amintindu-şi acele momente groaznice.

Bărbatul ei, Pavel, era la serviciu, în tură de noapte, iar într-o altă clădire din curte, construită din chirpici, era socrul ei, de 84 de ani, care a ieşit singur din casă. „Eu cu fata ne-am învârtit prin casă, nu ştiam ce să facem. Apa a urcat rapid până la genunchi, iar la geam a venit un vecin cu lanterna şi mi-a zis: „Ieşi iute de-acolo, ce vrei, să mori?”. Am ieşit pe geam, direct în stradă”, îşi aminteşte Florica.

Salvat de pompieri

Mai sus cu două case, o vecină de 62 ani, Cristina Buzlea, trecea prin acelaşi coşmar. „Eu şi soţul ne-am trezit de la vuietul furtunii. Apa era deja în casă şi când el a deschis uşa, a năvălit şi mai multă. Am fugit spre geam, unde-i mai înalt, şi pe-acolo am ieşit”, zice femeia.

În curte nu vedeau decât apă, iar când au ajuns în stradă, un zgomot greu le-a rupt inima: pereţii casei s-au prăbuşit. La fel s-a întâmplat şi cu alte case din apropiere. „Pe un vecin pompierii l-or scos din casă la 3 dimineaţa. Era, săracul, în apă până la piept şi nu se putea mişca”, povesteşte Cristina. Toţi sătenii spun că n-au mai văzut niciodată o furtună aşa puternică şi cu atât de multă apă.

Cascadă, nu ploaie!

Vinerea trecută, la o săptămână după noaptea de coşmar, sătenii evaluau casele rămase în picioare. În multe dintre ele pereţii erau încă uzi, iar oamenii au fost nevoiţi să arunce mobila şi electrocasnicele. „Frigiderul a scăpat, nu ştiu cum, dar maşina de spălat şi hidroforul s-au dus”, zice Ioan Hadade. Fiul lui a rămas fără maşină. „Era parcată în stradă şi a luat-o apa ca pe o cutie de chibrituri”, spune bărbatul. Şi maşina familiei Marincaş, parcată în curte, a fost distrusă de apa care a trecut de bordul autovehiculului.

Oamenii spun că viitura a venit dinspre acumularea nepermanentă construită la capătul satului pentru a aduna apele de pe versanţi. „Altă dată, când or mai fost ploi, s-o oprit apa acolo, în acumulare. Acum zici că nici n-o fost acolo”, zice Pavel Marincaş.  

În total, în satul lor, 8 case au fost complet distruse. Două au fost şi dărâmate deja, de utilaje puse la dispoziţie de Primăria Tileagd. „Din păcate, oamenii nu aveau locuinţele asigurate, aşa că nu vor primi despăgubiri de nicăieri. Încercăm să le dăm ajutoare de urgenţă”, zice primarul Adrian Codrean (foto). În mod cert, sume mici, ce nu pot acoperi nici măcar în parte pagubele. Edilul confirmă că aşa furtună nu s-a mai pomenit în zonă: „N-a fost ploaie, mai degrabă ziceai că stai sub o cascadă”.

Daune evaluate

Autorităţile judeţene nu au un bilanţ final al daunelor produse de furtună şi viituri, o comisie anume înfiinţată de prefectul Ioan Mihaiu adunând încă date din teren. Bilanţul provizoriu arată că au fost afectate 52 de sate din 17 comune, unde au fost distruse total sau parţial 388 case, 43 poduri, iar 751 fântâni contaminate. De asemenea, sute de animale au murit înecate. Numai în Cetariu au murit 130 de miei, iar în satul Sârbi 200 de găini şi alte păsări.

Daune sunt şi la construcţiile publice. În Urvind şcoala şi biserica au fost avariate, iar în Vadu Crişului a fost devastată staţia de epurare. Zeci de kilometri de drumuri judeţene şi comunale au fost distruse. În plus, precipitaţiile abundente din ultima lună au provocat pagube şi la lucrările hidrotehnice, barajele de la Corbeşti şi Cetea fiind parţial distruse de viituri.  

Ploaie record

Furtuna din noaptea de pomină nu are precedent în istoria recentă a Bihorului. Potrivit Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, cantităţile de apă au fost cele mai mari din ultimele şase decenii, de când se consemnează. „Au fost precipitaţii foarte bogate, în medie de 60 litri pe metru pătrat, dar nu într-o zi, cum se măsoară de obicei, ci într-o oră-două”, spune şeful ABA Crişuri, Sorin Guler (foto).

Media a fost mult depăşită în anumite sate. De pildă, la Sălard, a plouat chiar şi 110 l/mp, o cantitate greu de imaginat. „Sunt primar de 20 de ani, dar aşa situaţie periculoasă n-am mai avut”, zice edilul Nagy Miklos. Trei zile, străzile din comună au fost inundate, iar apa bălteşte în continuare pe zeci de hectare de terenuri agricole. Din această pricină, comuna este invadată de ţânţari şi învăluită într-un miros pestilenţial.

De altfel, multe culturi sunt compromise. Fermierii trebuie să ceară primăriilor să le evalueze daunele, iar Direcţia Agricolă va solicita despăgubiri la Bucureşti.

Măsuri fără precedent

Ploaia abundentă a mărit şi debitele râurilor şi văilor. Valea Fânaţelor, un afluent al Barcăului, a fost 12 ore sub cod roşu de inundaţii, iar locuitorii satelor traversate de ea au fost avertizaţi prin sistemul Ro-Alert să stea în locuri cât mai înalte. Timp de 48 de ore, continuu, echipaje ale ABA Crişuri şi ale ISU Crişana au pompat apă din apropierea caselor, cum nu s-a mai întâmplat niciodată. În plus, mii de saci de nisip au fost folosiţi pentru a opri revărsarea apelor spre case.

Lacul de acumulare de la Fegernic a adunat atât de multă de apă încât ABA Crişuri a trebuit să deschidă evacuările laterale şi de fund, procedură la care nu s-a mai apelat de la marile inundaţii din 1977. De altfel, în numai două zile, în acumulările din judeţ s-au strâns 4 milioane metri cubi de apă.

De parcă dezastrul n-ar fi fost destul de grav, lunea trecută, o altă rupere de nori a inundat peste o sută de gospodării din comunele Câmpani şi Pietroasa, din fericire fără să năruiască nici una. Crişul Negru a fost şi el sub alertă de inundaţie, iar oamenii au stat o noapte şi o zi cu frica în sân. Până la urmă, cu natura nu se pot pune...

PERICOL DE MOARTE
În zodia furtunilor

În ultimii doi ani, Bihorul a mai fost scena unor fenomene meteo periculoase şi fără precedent. În seara de 23 iulie 2017, o furtună a distrus campingul din Bulz, unde zeci de turişti erau cu cortul. Vântul puternic a smuls din rădăcini 11 plopi, iar unul a căzut peste o maşină în care se afla un orădean în vârstă de 37 de ani, Kiss Gergő, care a murit pe loc.

Două luni mai târziu, pe 17 septembrie, un mezo-ciclon a „spălat” Depresiunea Beiuşului, iar apoi zone din alte patru judeţe. Din fericire, n-a murit nimeni, însă 37 de persoane au fost rănite. În plus, case din 38 localităţi au avut acoperişurile avariate (foto), iar 700 hectare de pădure au fost puse la pământ.