O măruntă ceartă între un primar de comună şi un crescător de oi scoate la iveală o afacere "ciobănească" a Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri: "închirierea" digurilor ce mărginesc cursurile râurilor. Sub motiv că nu are destui angajaţi ca să îndepărteze vegetaţia de pe acestea, instituţia încheie cu proprietarii de animale contracte prin care aceştia se obligă să facă periodic cosiri. În realitate, însă, ciobanii transformă digurile în păşuni, punând oile să le pască direct, ceea ce le deteriorează.
La doi paşi de Oradea, un oier căruia ABA i-a încredinţat curăţarea vegetaţiei de pe aproape 4,5 hectare de diguri şi-a permis nu doar să le "convertească" în păşune, ci şi să-şi facă o stână şi să-şi zidească un adăpost taman în albia râului, fără ca inspectorii de la Ape să vadă neregula. Omul nu riscă nimic fiindcă, zic sătenii, îngrijeşte şi oi ale directorului Dorel Dume.
Ceartă pe păşune
Primarul din Girişu de Criş, Ioan Paşca (foto), şi ciobanul Csokasi Alexandru sunt certaţi de un an de zile. Contra unei taxe de 3.360 lei/an, bărbatul a închiriat 33,66 hectare din păşunea comunală, dar a pretins o suprafaţă mai mare, fiindcă deţine peste 1.100 de oi.
Edilul, însă, l-a refuzat. "Nu-i corect să i se dea mai mult. Primăria are 45 hectare de păşune şi trebuie să dea şi altor localnici care au animale", se apără Paşca. În plus, a explicat el BIHOREANULUI, Csokasi deţine în proprietate personală încă 31,98 hectare de păşune, iar alte 4,47 hectare de teren, diguri de pe Crişul Repede, le-a "închiriat" de la Administraţia Bazinală de Apă Crişuri.
De partea cealaltă, ciobanul îl acuză şi el pe edil că, la rându-i, ar exploata ilegal pietriş din albia Crişului. "Un buldoexcavator al Primăriei a scos de mai multe ori piatră din Criş. Primarul face ce vrea el", l-a "denunţat" Csokasi, supărat.
Unul cu reclamaţia, altul cu amenda
Vara aceasta, ciobanul a fost sancţionat de Primărie pentru o contravenţie săvârşită fix în albia râului, unde a construit, bineînţeles că fără nicio autorizaţie, un adăpost lângă o stână amenajată tot acolo.
Edilul a acţionat din răzbunare, zice ciobanul. "M-a amendat cu 1.000 lei pentru că am construit în albie un adăpost. Dar nu eu l-am făcut, ci un cioban care a lucrat pentru mine. Eu nici n-am ştiut. Am contestat amenda la Judecătorie", s-a plâns bărbatul.
Fără să-şi fi dat seama, în discuţia cu reporterul Csokasi s-a "scăpat" că are o relaţie specială cu directorul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, Dorel Dume. "În vară, m-a sunat de la Bucureşti (n.r. - din ianuarie 2018 până în octombrie 2019, Dume a fost director general adjunct al Administraţiei Naţionale Apele Române) să-mi spună că primarul mă bănuieşte că eu l-am reclamat că scoate piatră din Criş", a zis ciobanul.
Cu protecţie
Întrebarea de bun-simţ e cum de un ditamai directorul de instituţie sună un simplu cioban căruia ABA Crişuri i-a "închiriat" diguri. "Suntem prieteni, ne-am cunoscut printr-o cunoştinţă comună", a explicat lapidar Csokasi.
Primarul, însă, afirmă că relaţia dintre cei doi este, de fapt, pe interes. "Conform evidenţelor, Csokasi are 1.140 oi, dar în sat se ştie că o parte aparţin în realitate şefului ABA. Ăsta-i motivul pentru care ABA i-a dat diguri şi nu i-a reziliat contractul, chiar dacă şi-a făcut stână şi a construit în albie", spune Paşca.
Iar primarul nu e singurul care susţine că ciobanul are "spate" fiindcă îngrijeşte şi oi ale directorului. "În instituţie se ştie că Dume are oi pe care le cresc ciobanii care au contracte pe diguri, inclusiv la Girişu de Criş", susţin, sub protecţia anonimatului, doi angajaţi de la Ape.
Meteahnă veche
Relaţiile dintre director şi ciobani nu sunt, de altfel, o noutate. Anul trecut, BIHOREANUL (facsimil) a dezvăluit că lui Dume îi cresc oi cantonieri din subordine, ca de pildă cel din Parhida, comuna Roşiori, dar şi că primeşte plocoane de la ciobani care îşi păşunează turmele pe diguri, cum se întâmplă la Chişineu Criş (judeţul Arad).
De ce îl cadorisesc ciobanii pe director? Drept mulţumire că suprafeţele primite de la ABA Crişuri nu sunt trecute integral în contracte. "În acte se trec, de exemplu, 2-3 kilometri de diguri, dar ciobanii folosesc şi 8-10 kilometri", mărturisea un fost angajat al instituţiei, Cristian Băican, susţinând că, la schimb, Dume primea berbeci, oi, miei şi chiar porci.
"Peste tot am oi"
Întrebat dacă ţine oi şi pentru directorul ABA, Csokasi a negat pe cât de previzibil, pe tot atât de categoric. "Poveşti!", a zis el. Când BIHOREANUL i-a pus aceeaşi întrebare, Dorel Dume (foto) a răspuns derizoriu: "Peste tot am oi, toate oile care sunt în Bihor a’ mele-s!".
În ciuda atitudinii sale zeflemitoare, problema contractelor dintre ABA şi ciobani e una serioasă. "Instituţia încheie contracte cu persoane care se obligă să cosească vegetaţia de pe diguri, dar în niciun caz nu au voie să le folosească drept păşuni, deşi aşa se întâmplă în toate cazurile. Consecinţa e că digurile sunt călcate de animale în copite şi, mai ales pe vreme umedă, le deteriorează. Legea 107/1996, a apelor, prevede că «nu este permisă nicio formă de modificare a caracteristicilor malurilor şi albiilor». Or, exact asta se întâmplă prin păşunatul pe diguri şi prin construirea în albii", a explicat un inginer din instituţie.
Nicio neregulă
BIHOREANUL a cerut ABA Crişuri să comunice dacă inspectorii de teren au verificat vreodată modul în care ciobanul din Girişu de Criş respectă contractul încheiat cu instituţia şi dacă acesta şi-a încălcat obligaţiile prin faptul că a amenajat o stână şi a construit un adăpost în albia râului.
Conform răspunsului primit, convenţia cu Csokasi Alexandru a fost încheiată în martie 2015, în vederea "valorificării materialului vegetal rezultat din lucrări de întreţinere a digurilor şi zonelor de protecţie", pentru o suprafaţă de 4,47 hectare de diguri, la tariful de 60 lei/an/ha fără TVA, adică pentru suma totală de 268 lei/an.
Potrivit ABA, demersul ziarului de a afla informaţii "a fost tratat ca o sesizare", astfel că săptămâna trecută la faţa locului s-a deplasat o echipă de control care a confirmat că în albia râului "se află o construcţie", dar a concluzionat că aceasta "nu influenţează secţiunea de scurgere şi nu afectează siguranţa digului". Cum ar veni, pentru că apa Crişului curge tot la vale, existenţa stânei şi a adăpostului ciobănesc în albie nu-s o problemă...
PE BANI MĂRUNŢI
Încasări mici, cheltuieli neştiute
Conform informaţiilor furnizate de ABA Crişuri, în perimetrul bazinelor hidrografice ale Crişurilor, de care răspunde această instituţie (în judeţele Bihor, Satu Mare, Sălaj, Cluj, Hunedoara şi Arad) sunt în vigoare, în prezent, 293 contracte "de covoare vegetale", pentru cosirea a 1.420 hectare de diguri, contracte de pe urma cărora instituţia încasează anual de la crescătorii de animale doar 45.545 lei.
"Veniturile acestea nu acoperă nici pe departe pagubele create prin exploatarea digurilor ca păşuni", afirmă un inginer din cadrul ABA. Potrivit acestuia, pentru repararea digurilor instituţia cheltuie anual milioane de lei. Dar ce contează asta dacă şefii instituţiei trag foloase "ciobăneşte"?...