Dezbaterea publică a proiectului de modernizare a complexului de creştere a puilor deţinut la Palota de firma Nutrientul a declanşat în Sîntandrei dispute mai aprige decât alegerile de primar.
Locuitorii comunei, mulţi mutaţi din Oradea pentru a scăpa de poluare, se tem că mirosul dejecţiilor le va otrăvi vieţile. "Eu am plecat din Rogerius pentru că am ajuns să vomit în casă din cauza mirosurilor care, culmea, sunt în parametri legali, conform standardelor de mediu. Acelaşi lucru se va întâmpla şi aici", protestează unul dintre rezidenţi.
Investiţie de milioane
Scandalul a izbucnit marţea trecută, când Nutrientul a supus dezbaterii publice proiectul de amenajare a unei ferme avicole lângă halele de creştere a porcilor din fostul complex de la Palota. Ferma ar urma să se învecineze la est, pe aceeaşi platformă, cu cele 10 hale în care compania creşte 24.000 de porci, iar la vest cu crescătoria de pui a cărei capacitate este de 420.000 capete. Împreună, cele trei ferme depăşesc de peste trei ori mărimea crescătoriei de porci de la marginea Oradiei, care are o capacitate de 9.600 capete, dar împute periodic cartierele Ioşia şi Rogerius.
Disimulată sub masca modernizării unei ferme existente, amenajarea noului complex de creştere a puilor viza de fapt modernizarea a 19 hale părăginite, reabilitarea unei clădiri care să adăpostească vestiare, o sală de mese, recepţia şi biroul şefului de fermă, precum şi construirea unui depozit frigorific pentru cadavre şi a unei platforme betonate pentru stocarea dejecţiilor.
Investiţie de circa 4 milioane euro, mărirea capacităţii fermei cu încă 528.000 de pui ar duce la apariţia a 30 noi locuri de muncă şi ar genera bugetului comunei venituri suplimentare din taxe şi impozite de circa 300.000 lei pe an. Localnicii se tem, însă, că toate acestea au un preţ prea mare...
"Deschid proces!"
Dezbaterea publică a proiectului "modernizarea complexului creştere pui nr. 2", desfăşurată la Căminul Cultural Sîntandrei, a reunit circa 40 de opozanţi ai investiţiei. Localnicii au primit cu reţinere studiul de impact asupra mediului făcut de firma Acormed a universitarilor Olimpia şi Ioan Mintaş, de la Facultatea de Protecţia Mediului, cel din urmă cunoscut pentru funcţiile deţinute în PSD, apoi în ALDE, în Consiliul Local al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, dar şi prin falimentarea firmei CIAC.
Comandat de Nutrientul, documentul susţine că "modernizarea şi funcţionarea fermei la capacitate maximă va afecta calitatea aerului atmosferic în limite admisibile, dar nu va induce un impact negativ asupra factorilor de mediu: sănătatea populaţiei, apă, sol, subsol, biodiversitate".
După experienţa orădenilor din Ioşia şi Rogerius, care se plâng de emanaţiile fermei de porci din dosul Gării Ioşia, ce strică aerul "în limite admisibile", locuitorii din Sîntandrei nu vor să rişte, însă, nimic. "Poate că investiţia va trece de Agenţia de Mediu, dar ştiu că, la investiţia pe care am făcut-o eu construindu-mi casa în Sîntandrei, dacă o singură zi simt miros de gunoi voi deschide proces!", ameninţă omul de afaceri Adrian Gheară (foto), mutat aici din Oradea.
Să se suspende!
Localnicii au găsit rapid fisuri în studiul Acormed. Oamenii spun că distanţa dintre fermă şi locuinţe e mult mai mică în realitate decât în studiu. "În raport zice că distanţa până în Palota este de 1.300 metri, dar există un bloc la 600 metri de fermă", reclamă Ioan Lup. În comunism, imobilul a asigurat apartamente de serviciu pentru angajaţii fostei ferme, dar a fost vândut pe bucăţi în anii ’90, iar acum locuinţele sunt private.
Mai mult, inginerul chimist Liana Lezeu (foto) spune că studiul abundă în lacune. Spre exemplu, nu precizează valorile limită de emisie a gazelor toxice rezultate de pe urma descompunerii dejecţiilor. Printre acestea se numără amoniacul, cu miros înţepător şi iritant al ochilor, pielii, căilor respiratorii şi digestive, sau hidrogenul sulfurat, cu miros de ouă clocite şi care poate provoca de la dureri de cap şi lăcrimări persoanelor sănătoase, până la spasme bolnavilor de astm.
Potrivit normelor legale, valorile maxime ale acestor gaze nu sunt fixe, ci se stabilesc raportat la situaţia din teren, în condiţiile în care în Sîntandrei nivelul nitriţilor din sol e oricum dublu faţă de cel standard. "Concluzia din finalul raportului, cum că ferma poate fi amplasată şi poate funcţiona, nu este suficient fundamentată", susţine Lezeu. De altfel, chimista a cerut suspendarea procedurii de autorizare până când investitorul va furniza datele cerute.
"Probabil mai miroase!"
Prinşi între afaceristul care îşi doreşte ferma de pui şi localnicii care se tem de duhori, reprezentanţii Agenţiei de Protecţia Mediului spun că au mâinile legate. Deoarece nu deţin "aparate de mirosit" care să măsoare poluarea olfactivă, aceştia ţin cu firma. "Toate documentele sunt conform legii, au toate avizele, s-a făcut raportul de sănătate publică... Dacă nu îi dau autorizaţia de mediu, Nutrientul mă dă în judecată, mă câştigă şi îi plătesc despăgubiri", spune Nelu Nistor (foto), inginer în cadrul APM Bihor.
De partea Nutrientul sunt şi fermierii. Grupul de firme procesează cam 30% din producţia de cereale a judeţului, aşa că alungarea lui ar echivala cu pierderea unui client important. "Probabil mai miroase de două ori pe an, când împrăştii dejecţiile pe pământul care urmează să fie arat, dar acestea sunt îngrăşământ bio. Bine că vrem să mâncăm sănătos, dar promovăm mâncarea din plastic", spune revoltat administratorul asociaţiei agricole Frimont din Palota, Peter Dorner. Iar la fel ca el gândesc majoritatea fermierilor care văd în Nutrientul un client bun, obişnuit să dea un preţ cinstit pe cereale şi să le achite la timp...
"Nu mai facem investiţia"
În vreme ce localnicii se ceartă, grupul Nutrientul îşi vede de treabă. BIHOREANUL a descoperit că, în spatele gardului de beton al fermei, compania şi-a reabilitat, pe ascuns şi fără nicio autorizaţie, prima hală pentru creşterea puilor. Clădirea cu numărul 21 a fost refăcută integral, iar patronul Iosif Pazuric (foto) nici măcar nu neagă. "Am reabilitat-o şi am montat echipament în ea pentru a face un test. Sistemul de ventilaţie era inovator şi nu am avut încredere că-l putem folosi până nu făceam o probă de populare cu pui".
Omul spune, însă, că hala va fi folosită ca magazie, iar echipamentele vor fi demontate. "Am decis să nu mai facem investiţia în Palota, ci s-o ducem în altă parte. Poate, într-adevăr încărcătura de animale e prea mare", admite Pazuric, susţinând că după scandalul declanşat la Sîntandrei a fost contactat de primarii altor două comune bihorene, să-i dea teren numai să-şi mute ferma la ei. "Probabil vom face o investiţie de la zero în una din cele două comune", spune patronul, fără să le nominalizeze.
Poziţia sa este confirmată şi de primarul Sîntandreiului, Ioan Mărcuş. "Din discuţiile purtate cu domnul Pazuric am înţeles că nu va mai face investiţia la Palota. A văzut opoziţia oamenilor şi nu vrea să facă probleme". În ce priveşte clădirea reabilitată ilegal, edilul susţine că nu ştie nimic. "Nu am fost la faţa locului, iar inspectorul de teren nu m-a informat. Probabil nu ştie nici el. Oricum, există varianta punerii în legalitate cu obţinerea documentelor necesare după aplicarea unei amenzi de 1.000 lei", zice Mărcuş, minimalizând problema.
Din punctul de vedere al primarului, noua fermă de pui şi-a cam luat zborul. Ca să-şi facă cuib altundeva, unde nu deranjează...
CONTROALE
Duhoare pe lege
Problema poluării olfactive generate de fermele Nutrientul, care a şi justificat opoziţia localnicilor din Sîntandrei, este ridicată mult mai des de orădeni. În ciuda supărării locuitorilor din cartierele Ioşia şi Rogerius, dar nu numai, firma scapă fără probleme după toate controalele. "Sunt orădeni care au trimis sute de plângeri la Mediu, la Primărie, peste tot. Am avut control şi săptămâna trecută, şi totul a fost în regulă", spune Iosif Pazuric.
Cu toată nemulţumirea orădenilor, comisarii Gărzii de Mediu Bihor spun că nu pot face nimic, deoarece ferma lucrează legal. Ultimul control datează de săptămâna trecută, iar inspectorii au plecat fără să dea măcar un avertisment. "Mirosul nu este poluant, nu poate fi cuantificat ca intensitate şi nu reprezintă factor de risc pentru sănătate şi mediul înconjurător. În concluzie, sesizarea dumneavoastră nu se adevereşte", se menţionează în răspunsul dat unui orădean de comisarii Gărzii de Mediu.