Numit în a doua decadă a lunii decembrie 2019, prefectul Dumitru Ţiplea are ambiţia să "bage viteză" în instituţiile din Bihor. Poate nu-i de mirare: între 2005-2006 i-a fost şef de Cabinet prefectului Ilie Bolojan, care îi este şi naş de cununie.

Venit din sectorul privat, deci ne-dependent de banii de la stat, Ţiplea pare să nu aibă nicio reticenţă în a "scutura praful" aşternut peste deconcentrate, având poziţii radicale despre necesitatea debirocratizării şi a reducerii de personal bugetar. Digitalizarea administraţiei, afirmă el, va "elibera" o parte din funcţionari, care vor deveni forţă de muncă binevenită pentru sectorul privat.

În primul interviu, acordat BIHOREANULUI, prefectul "Duracell", cum îi zic unii subalterni, vorbeşte, însă, şi despre relaţiile cu cei doi subprefecţi, despre politizarea administraţiei, superficialitatea şi insubordonările unor şefi de instituţii, relaţia cu şefii Consiliului Judeţean (cu care nu s-a întâlnit încă, deşi împart aceeaşi clădire), dar şi proiectele de infrastructură ale judeţului. 

- Guvernul care v-a numit a fost demis recent, în urma moţiunii de cenzură iniţiată de PSD şi UDMR. Cât credeţi că veţi mai exercita funcţia de prefect?

- Până la o decizie contrară a Guvernului. Dar nu mă obsedează durata mandatului, ci gândul de a-l exercita activ, făcând cât mai multe lucruri bune şi cât mai repede. De-asta mă şi simt puţin sub presiune, pentru că am senzaţia că nu voi reuşi să fac câte îmi doresc. Înainte de a prelua funcţia, un prieten mi-a amintit că instituţiile se aliniază managementului. Deci cum voi fi eu ca prefect, aşa va fi şi Instituţia Prefectului. Mi-a zis: "Ştii ce? Ţine cârma dreaptă şi accelerează, iar instituţia cu siguranţă se va alinia!". Asta vreau să fac.

- Deţineţi funcţia datorită PNL, dar şefii celor mai multe instituţii guvernamentale din judeţ sunt de la PSD şi UDMR. Obligaţia lor fiind să aplice politicile Guvernului, cum de rămân în funcţii? De ce nu-i schimbaţi?

- Nu e atribuţia prefectului să schimbe directorii. Prefectul poate face diligenţe, poate discuta cu miniştrii, ceea ce am şi făcut. Cu siguranţă, în timp, se vor face şi schimbări. Câteva s-au făcut, altele urmează, mai ales că unii directori au fost numiţi fără concurs, pe perioade temporare. Nume să nu-mi cereţi, nu vă pot da înainte ca schimbările să fie decise.

- E normal ca unul dintre subprefecţi, Fenesi Tibor, să fie de la UDMR, partid care a votat contra Guvernului pe care îl reprezintă?

- Dl Fenesi ocupă funcţia numit tot de Guvernul Orban, dar e problema Guvernului pe cine numeşte. 

Prefectul apolitic, o ipocrizie...

- Cum e mai cinstit: prefecţi şi subprefecţi funcţionari sau asumaţi politic?

- Experienţa asta arată, că poţi aplica politicile Guvernului, care are o anumită culoare politică, atunci când eşti numit, asumat şi susţinut politic. La noi este o struţo-cămilă: suntem funcţionari şi aplicăm politicile Guvernului. O ipocrizie...

- De ce trebuie ca judeţul să aibă şi al doilea subprefect, pe Horia Carţiş, propus de PMP?

- Bihorul a mai avut doi subprefecţi, pe dl Delorean Iulius şi dl Bitea Cristian, când prefect era dl Gavrilă Ghilea. De asemenea, au fost vremuri când a avut un prefect, un subprefect şi un secretar general. Eu am făcut o analiză privind încărcarea Instituţiei Prefectului şi am constatat cu mare surprindere că după Bucureşti suntem al doilea judeţ din ţară ca volum de muncă. Avem 113.000 acte de procesat în medie pe an, în timp ce judeţe mari cum ar fi Clujul sau Timişul au până în 70.000 acte. Nici nu mai discut de judeţe mai mici, ca Sălaj sau Satu Mare, cu până în 20.000 acte pe an. Cel de-al doilea post de subprefect se justifică din acest punct de vedere, plus că avem 52 instituţii deconcentrate şi 101 unităţi administrativ-teritoriale cărora Prefectura, cu 43 angajaţi, trebuie să le verifice activitatea.

- Le-aţi fixat atribuţii subprefecţilor? Care cu ce se ocupă?

- Amândoi sunt activi. Dl Fenesi se ocupă de fondul funciar, unde sunt mari rămâneri în urmă, avem şi de peste 20 de ani titluri de proprietate neemise, dar eu cred că dacă am accelera activitatea în ritmul pe care mi-l doresc am putea termina punerile în posesie în doi ani. În plus, dl Fenesi coordonează şi câteva comisii, cea de disciplină şi cea de dialog social, iar surpriza plăcută este că se arată extrem de conştiincios. Dl Carţiş, numit mai recent, se ocupă de partea internă, de administraţie, de deconcentrate, iar eu în special de partea de proiecte şi de reforme, cum ar fi, de exemplu, proiectele de infrastructură şi cele de digitalizare. 

"Sunt departe de a fi mulţumit"

- Există directori care nu răspund la comenzi ori care sabotează ordine date de miniştri sau de dvs? Sau sunteţi mulţumit de toţi?

- Ca principiu, am o colaborare bună cu instituţiile şi cu şefii lor, dar nu cu toţi. Pot aminti un incident pe care l-am avut cu dl Mihai Togor de la Garda de Mediu, pe care l-am introdus într-o comisie pentru verificarea prizei de apă de la Valea Aleului (n.r. - după ce, la începutul lunii, oraşul Ştei risca să rămână fără apă). A mers în teren, fără obiecţii, împreună cu reprezentanţi ai Gărzii Forestiere şi ai Prefecturii, dar la întoarcere mi-a spus că nu-mi poate face un raport pentru că n-a fost oficial în teren. 

- Dar cum a fost? A mers neoficial?

- Asta a fost şi surpriza mea. Mi-a spus că n-am emis un ordin ca să meargă în teren, dar nu înainte să plece. În condiţiile în care dumnealor merg la autosesizări în tot felul de locuri, nu mi-am imaginat că se pune astfel problema. Aşa că de acum înainte, orice comisie voi constitui, va fi cu atribuţii foarte precise şi cu ordine a căror încălcare n-o voi accepta sub nicio formă. Prin urmare, sunt departe de a fi mulţumit de felul în care funcţionează instituţiile deconcentrate. Mi-aş dori să se deruleze lucrurile diferit şi la Inspectoratul Şcolar, unde abordarea mi se pare formală. Ne acoperim cu hârtii şi cu proceduri în spatele cărora nu ştim ce realitate se află, comunicăm hârtii pe care nu le cunoaştem... 

- Suntem în plină epidemie de gripă sezonieră, dar avem de doi ani şi pestă porcină africană, iar din ianuarie şi risc de gripă aviară. Cum apreciaţi activitatea Direcţiei de Sănătate Publică şi a Direcţiei Sanitar Veterinare?

- Cu directoarea DSP, dr. Daniela Rahotă, am o comunicare bună, oamenii îşi fac treaba acolo. La DSVSA am avut o zbatere la început, până au înţeles colegii de acolo care-i direcţia. Ce mă nemulţumeşte, totuşi, este că DSVSA nu comunică cu populaţia cum ar trebui. Eu am cerut transparenţă, cu atât mai mult cu cât cetăţenii au dreptul la informaţii prompte, ca să nu mai zic că ne pot fi parteneri, dacă sunt corect informaţi, în limitarea pagubelor produse de epizootii. Asta n-au înţeles până acum DSVSA şi alte instituţii care cred că dacă punem gunoiul sub preş e rezolvată treaba.

Hârtiile, mai importante decât realitatea

- E o problemă de mentalitate?

- Multe instituţii sunt într-o letargie pe care nu pot s-o accept. Sunt supradimensionate ca număr de angajaţi şi generează o birocraţie sufocantă. Hârtiile, pentru mulţi directori, au devenit mai importante decât realitatea.

- Ce face Guvernul pentru a rări numărul birocraţilor şi a simplifica relaţia dintre instituţii, dar şi între acestea şi cetăţeni, prin informatizarea administraţiei? 

- Sunt unul dintre cei mai mari susţinători ai digitalizării administraţiei. Este unul dintre lucrurile care ne pot face viaţa mai uşoară, dacă folosim tehnologiile în comunicare şi în procesul decizional. Am fost surprins că până şi în instituţii care au sisteme informatice oamenii nu comunică, de multe ori fac comunicarea prin adrese scrise. Am însă o mare bucurie că Guvernul Orban vrea digitalizarea administraţiei. Se va achiziţiona un cloud în care vor fi incluse toate instituţiile guvernamentale, de la vârf până jos, ceea ce înseamnă că toate datele vor fi accesibile tuturor, aşa încât să nu mai fie plimbat cetăţeanul, ca să ducă unei instituţii un act emis de acea instituţie sau de alta. Unele au început deja să "taie" din hârtii, de exemplu Casa de Pensii nu mai cere pensionarilor copiile taloanelor de pensii. 

Personalul bugetar e supradimensionat şi cred că dacă o parte din acesta ar fi degrevat de povara de a dovedi că-i musai nevoie de el, ceea ce cu siguranţă se va întâmpla după digitalizare, sistemul privat s-ar bucura să primească o infuzie de forţă de muncă.

Inclusiv Prefectura Bihor face paşi spre digitalizare, pentru a interconecta toate primăriile pe o platformă asigurată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, ceea ce înseamnă că primarii nu vor mai trebui să vină pentru orice la Oradea. Într-o lună sau două, cel mult, sistemul va fi funcţional. Pe aceeaşi platformă vrem să ne fie comunicate şi actele administrative care trebuie trimise Prefecturii pentru viza de legalitate. 

"Economia nu suportă salarii de 2.000 euro la stat"

- Despre veniturile bugetarilor: nu consideraţi că discrepanţa e prea mare comparativ cu cele din companiile private?

- Asta e o problemă foarte gravă, pentru că de trei ani, de când sectorul bugetar are salarii mult peste cele din privat, oamenii se bulucesc la stat. O altă problemă e că inclusiv în interiorul sistemului bugetar sunt discrepanţe mari, un funcţionar de Prefectură câştigă cu 30% mai puţin decât unul dintr-o primărie comunală. Toate aberaţiile trebuie corectate, mai ales că nu avem o economie care să suporte salarii de 2.000 euro la stat.

- Aţi inventariat şcolile cu latrine în curte, pretindeţi îmbunătăţiri în activitatea instituţiilor, admonestaţi directorii nepregătiţi sau superficiali... Până la urmă, de ce vreţi să ştiţi şi să controlaţi totul?

- Eu nu-mi propun să controlez lucrurile pentru a stresa directorii. Dar potrivit articolului 252 din Codul Administrativ, prefectul nu doar coordonează, ci şi conduce instituţiile deconcentrate, prin urmare mi-am asumat responsabilitatea de a trezi la viaţă instituţiile pentru ca ele să devină funcţionale. Sper să şi am timp suficient ca să reuşesc. La momentul potrivit, şi de a le reforma, pentru că în mod categoric se impune o reformă. 

- V-aţi implicat în concursul organizat de Consiliul Judeţean pentru conducerea Teatrului Regina Maria, finalizat de şefii CJ deşi aţi atacat în instanţă, ca nelegal, ordinul preşedintelui Pasztor Sandor. Nu vi se pare că vă ignoră autoritatea de garant al legalităţii?

- Scopul meu nu e să mă implic în conflicte, eu doar am acţionat în baza legii când ni s-au comunicat acte administrative şi noi le-am verificat legalitatea. Timp de 30 de ani, CJ a adus la Prefectură, pentru viza de legalitate, şi dispoziţiile preşedintelui, iar acum pretinde că legalitatea acestora nu trebuie verificată de Instituţia Prefectului. În speţa despre care vorbiţi, am constatat că nu s-a respectat legea, l-am notificat pe preşedintele CJ, iar după ce am văzut că nu şi-a modificat dispoziţia am apelat la Justiţie. Eu nu mă bălăcăresc cu cei de la CJ. Se va pronunţa instanţa. Iar dacă se va dovedi că au greşit, vă asigur că vor răspunde. 

"Poate de vină e programul..."

- Aţi avut vreodată un dialog cu preşedintele Pasztor Sandor sau cu vicele Ioan Mang? Împărţiţi aceeaşi clădire cu Consiliul Judeţean...

- M-am întâlnit cu dl Mang la câteva evenimente, dar nu am stat niciodată de vorbă aşezat. Pe dl Pasztor l-am văzut şi mai puţin. Poate de vină e programul. Eu vin la muncă pe la 7.30 şi plec seara, de obicei după ora 21.00. Dacă veneam mai târziu şi plecam mai devreme poate ne-am fi întâlnit măcar în parcarea instituţiei...

- Recent, Prefectura a pierdut la Tribunal procesul intentat municipalităţii privind Regulamentul prin care orădenii trebuie să-şi cureţe în faţa locuinţelor. Veţi ataca hotărârea la Curtea de Apel sau veţi opri procesul, riscând acuza că faceţi "blat" cu primarul Ilie Bolojan, care vă e naş?

- Aşteptăm motivarea instanţei, vom afla de ce au luat judecătorii decizia respectivă şi, dacă se va impune, vom merge mai departe, atacând decizia Tribunalului. Dar, trebuie să ştiţi asta, prefectul analizează şi oportunitatea, iar dacă voi constata că se forţează fără rost continuarea procesului nu voi putea accepta acest lucru. Şi vă rog să nu omiteţi un detaliu: acest proces n-a fost iniţiat de Prefectură, ci de o asociaţie de proprietari, Prefectura i s-a alăturat ulterior, după ce tot Prefectura a dat viza de legalitate Hotărârii Consiliului Local Oradea! Se pune întrebarea când a greşit Prefectura: când a dat viza de legalitate sau când s-a băgat în proces? 

- Aţi constatat că secretarii nu trimit în termen legal Hotărârile de consilii şi dispoziţiile de primari, aşa că multe se aplică deşi sunt nelegale. Ce aţi făcut pentru a-i obliga? Ce sancţiuni stabiliţi în caz contrar?

- Legea e clară: toate actele administrative, fie că e vorba de Hotărâri de consilii ori de dispoziţii de primari sau de preşedinte de CJ, se trimit Prefecturii pentru viza de legalitate în 10 zile lucrătoare de la adoptare. Dar unele primării ne-au trimis acte, în ianuarie 2020, şi din martie 2019, de exemplu Primăria Săcueni. Pentru început, am decis ca secretarilor de UAT-uri să le fie prelucrate prevederile legale. După acel moment ne-au fost trimise actele în valuri, acum suntem la zi cu ele, exceptând 5-6 UAT-uri unde secretarii şi primarii nu se înţeleg asupra corectei comunicări instituţionale. Dacă problemele persistă, avem o comisie de disciplină care poate emite sancţiuni.

- Care sunt principalele probleme de legalitate?

- Sunt foarte multe chestiuni de formă, majoritatea se remediază după ce sunt semnalate de juriştii Prefecturii. Din fericire, în prezent nu avem acte care să atragă răspundere penală.

Investiţii, nu păcăleli

- Aţi anunţat recent avizarea studiului de fezabilitate pentru electrificarea căii ferate Episcopia Bihor - Cluj Napoca. Intenţia datează de trei decenii, cum de a devenit, dintr-o dată, o prioritate? Ce garanţie au cetăţenii că nu-i o păcăleală de an electoral?

- Din păcate, cetăţenii au dreptate să fie circumspecţi, dar garantez că acest proiect este serios. În Bihor am obţinut toate cele 41 de avize necesare într-o săptămână. SF-ul e gata, cofinanţarea de la bugetul de stat există, iar argumentul cel mai serios că nu e o păcăleală este însuşi faptul că proiectul va fi finanţat cu fonduri europene. Prin urmare, e o certitudine, nu o iluzie. 

- V-aţi implicat şi în proiectele de infrastructură rutieră. Şefii Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj au anunţat la Oradea programele de reparaţii şi investiţii pentru şoselele naţionale din Bihor. Repet: nu e o acţiune cu scopuri electorale?

- Nu. Noi credem cu tărie că trebuie finalizată Autostrada Transilvania, mai ales că s-au împlinit 20 de ani de la Legea 1/2000, adoptată la iniţiativa deputatului Cornel Popa, pentru construirea acestei autostrăzi. Pentru noi nu e un motiv de mândrie că vecinii din Ungaria şi-au adus autostrada la graniţă şi noi am făcut doar 5,35 km între Borş şi Biharia. Fiindcă până la finalizarea Autostrăzii folosim drumurile naţionale, eu m-am concentrat pe repararea acestora, şi acesta e motivul pentru care am invitat la Oradea conducerea DRDP Cluj. N-a venit degeaba: jumătate din bugetul Regionalei pe 2020 este pentru lucrări în Bihor. Peste 44 milioane lei pentru reparaţii, dublu faţă de cele 22 milioane lei din ultimii trei ani la un loc. Centura Oradea va avea covor asfaltic nou pe porţiunea deteriorată din strada Densuşianu, va fi finalizată repararea DN 19E până la Marghita şi, cireaşa de pe tort, anul acesta va fi încheiată modernizarea DN 76 până la Beiuş, pentru care s-au alocat 36 milioane euro. Vă asigur că voi monitoriza personal lucrările.

"Am mare încredere în SRI"

- Exerciţiu de sinceritate: cât de părtinitor sunteţi în relaţia cu primarii? Unii vă sunt foşti colegi din PNL, alţii sunt de la PSD ori UDMR, iar curând vor fi alegeri locale...

- Nu am partipris-uri. Cine îmi bate la uşă este totdeauna ascultat şi sprijinit, indiferent că-i primar PNL, PSD, UDMR, pentru că miza sunt nu primarii, ci populaţia din Bihor. Cel mai recent exemplu este primarul din Borş (n.r. – UDMR), care chiar azi a venit la Prefectură. L-am asigurat de realizarea unei doleanţe mai vechi, amenajarea sensului giratoriu din Calea Borşului în dreptul Celestica. 

- SRI are datoria să furnizeze informaţii prefectului. Care sunt principalele probleme sau tendinţe pe care vi le semnalează? Primiţi informaţii viabile sau a lăsat-o moale şi SRI, ca DNA?

- Cred că SRI este una dintre cele mai serioase instituţii şi, cu riscul să se scandalizeze unii, este o instituţie de bază, care ar trebui respectată, pentru că face parte din coloana vertebrală de securitate a României şi îşi face datoria. Nu pot vorbi despre informaţiile furnizate, dar sunt legate strict de securitatea naţională şi regională, necesare pentru a putea lua decizii corecte în anumite chestiuni. Eu am mare încredere în această instituţie, tocmai pentru că îmi doresc un stat puternic, în care cetăţenii să fie protejaţi.