Primăria orădeană stă cu banii în conturi şi n-are cui să îi dea! După ani de zile în care constructorii se băteau pe lucrările publice, acceptând să lucreze şi la jumătate de preţ, roata s-a întors. De vreo trei luni, şantieriştii nici nu se mai prezintă la licitaţii.
"Am ajuns să ne rugăm de ei. Îi sunăm şi le spunem: «Nu vă stresăm, nu vă penalizăm, nu vă facem nimic, numai veniţi şi luaţi lucrările!»", spune primarul Ilie Bolojan. Şi tot nu reuşeşte să-i convingă...
Mai multe construcţii, mai puţini constructori...
Se întoarce roata! "Dacă în urmă cu 5-10 ani veneau firmele să ne roage să scoatem lucrări la licitaţie, ca să aibă ce munci, acum le căutăm noi", spune primarul Ilie Bolojan (foto). În plină vară, când Primăria ar trebui să deschidă şantier după şantier, ca să poată finaliza până la sfârşitul vacanţei măcar lucrările care îngreunează traficul, municipalitatea se confruntă cu o criză fără precedent a constructorilor.
"La nivelul oraşului, volumul de muncă este atât de mare încât firmele pot să aleagă lucrările care le convin. Spre exemplu, dacă anul trecut în Comisia Municipală de Urbanism intrau la autorizare cam 30 de lucrări pe săptămână, acum două săptămâni numărul lor sărise la 80 de lucrări, iar până miercurea trecută erau deja depuse 50 lucrări", explică primarul Bolojan.
Fuga de Primărie...
Potrivit evidenţelor Biroului Achiziţii Publice, anul acesta Primăria a anulat 35 de licitaţii în valoare de peste 5 milioane euro, din acelaşi motiv: lipsă de oferte. "Efectiv nu a venit nimeni la licitaţie", spune viceprimarul Florin Birta (foto).
În vacanţa mare, când constructorii ar trebui să profite pentru a lucra la şcoli şi grădiniţe, municipalitatea se pregăteşte să reia licitaţiile pentru reparaţii la Creşa 2 Picioruşele vesele, Grădiniţa cu Program Prelungit 45, Şcoala Gimnazială Lucreţia Suciu, Colegiul Tehnic Mihai Viteazul, liceele Aurel Lazăr şi Episcop Roman Ciorogariu, colegiile naţionale Iosif Vulcan şi Mihai Eminescu etc.
La fel, nu s-a depus nicio ofertă pentru lucrările de reabilitare a faţadelor mai multor clădiri din centrul oraşului, situate pe străzi precum Primăriei nr 14, 15, 21, 31, 41 şi 54, Samuil Micu Klein 9, Cuza Vodă 80, Bradului 19 şi altele.
Şantier la anu’
Constructorii refuză nu doar lucrările migăloase, ci şi pe cele mari, cum ar fi reamenajarea grădinii publice Ciuperca în urma alunecărilor de teren din 2016 (1,9 milioane lei), amenajarea unui parc în zona străzii Romer Floris (3,8 milioane lei), pietonalizarea străzii Libertăţii (10,2 milioane lei), construirea drumurilor colectoare şi a pasajului de la viitorul Centru de Transport Intermodal (22,5 milioane lei).
Potrivit viceprimarului Birta, majoritatea acestor lucrări vor fi decalate pe anul viitor. "Suntem deja în iunie. Până verificăm documentaţiile de licitaţie, ca să nu fie subevaluate, până lansăm noua procedură de achiziţie, până avem un câştigător, deja vom fi spre sfârşitul toamnei. Probabil lucrările vor începe abia în 2020", crede vicele.
În căutarea lui "Dorel"...
Reprezentanţii municipalităţii susţin că antreprenorii locali şi-au atins limitele. "Majoritatea ne spun că nu au forţă să ducă noi şantiere: «Nu vreau alte lucrări pentru ca pe urmă să mă presaţi să le termin mai repede, că nu pot»", îi citează Florin Birta.
Atragerea constructorilor din alte judeţe sau chiar din străinătate a eşuat şi ea. "Ca să vină o companie de afară trebuie să se asocieze cu o firmă locală care să cunoască legislaţia şi documentele de licitaţie, să aibă oameni, utilaje, staţii de beton şi altele. Este un risc pe care puţini şi-l asumă", spune viceprimarul Mircea Mălan (foto).
Dacă la toate aceste probleme se mai adaugă lipsa de personal din domeniul construcţiilor, scumpirea materialelor şi instabilitatea legislativă, criza nu poate decât să se adâncească.
"Nu merg!"
Constructorii bihoreni nici nu vor să audă de noi lucrări. "M-au sunat de la Primărie să merg la licitaţii. Le-am spus că nu! Am fix atâţia oameni cât să pot face faţă la lucrările pe care le am, nu şi la altele noi", spune Ioan Bârsan, patronul unei mici firme de construcţii.
Lipsa meseriaşilor obligă firmele să aducă muncitori de la sute de kilometri sau să automatizeze activităţi până de curând manufacturiere. "Pentru că nu mai găsim fierari, am cumpărat un robot de făcut armături. Are o productivitate mare şi înlocuieşte munca a zece oameni", explică directorul Asfamixt, Daniel Forţiu (foto).
Materiale tot mai scumpe
Oricât de performante, totuşi, maşinile nu pot face minuni. "Din lipsă de personal, producătorii trimit materialele tot mai greu. Aştepţi şi două săptămâni după un transport de borduri sau pavaje. În condiţiile astea, decât să plăteşti penalităţi de întârziere, preferi să te limitezi la ce ştii sigur că poţi face", explică Forţiu.
În plus, materialele vin şi tot mai scumpe. "Bitumul costa în iarnă 1.400 lei pe tonă, iar acum e 2.300 lei, armătura s-a majorat de la 2,2 lei pe kilogram la 3,2 lei şi cimentul s-a scumpit cu 30%. Dacă ai luat o lucrare la licitaţie în iarnă şi beneficiarul nu îţi actualizează preţurile, eşti pe pierdere", spune reprezentantul Asfamixt. Iar cum Primăria nu poate interveni în preţul unei lucrări deja licitate, firmele se feresc de lucrări publice...
"Toată lumea se plânge"
De altfel, constructorii susţin că majoritatea lucrărilor Primăriei sunt pierdere curată. "Vezi preţul estimat de proiectant, peste care nu poţi să treci, îţi calculezi costurile şi preţurile furnizorilor, iar când tragi linie realizezi că nu te încadrezi, oricât ai tot tăia din cheltuieli", spune directorul Drumuri Bihor, Dorel Crăciun (foto).
Scumpirea materialelor şi creşterea salariului minim în construcţii de la 2.400 lei la 3.000 lei îi fac pe antreprenori să evite contractarea de lucrări noi. "Toată lumea se plânge. Multe firme mici au închis. Din câte firme mari mai sunt în Oradea, tot se prezenta una la licitaţiile Primăriei, dacă preţurile erau corecte. Dar nu sunt", zice directorul.
Potrivit acestuia, mai nou antreprenorii ţintesc nu profitul, ci limitarea pagubelor: "Avem contracte în derulare în care încasăm 17 lei pe oră manoperă, dar suntem obligaţi de OUG 114 să le plătim oamenilor 22 lei pe oră. Căutăm soluţii să le închidem cât mai rapid, ca să minimalizăm pierderile".
În acest context, Primăria nu are nicio şansă să atragă constructori la licitaţiile anunţate înainte să facă reactualizarea tarifelor ofertate. "Decât să lucrez gratis, mai bine stau gratis", spune un constructor. Şi ca el gândesc mai toţi...
RECORD ABSOLUT
794 şantiere deschise în Bihor!
La această oră, în Bihor se construieşte în ritm alert. "La nivel de judeţ sunt mai multe şantiere decât în vremea lui Ceauşescu", susţine directorul Asfamixt, Daniel Forţiu.
Potrivit unui studiu publicat săptămâna trecută de IBC Focus, lider de piaţă la nivel naţional în monitorizarea şantierelor, în primele cinci luni din 2019 au fost identificate în Bihor nu mai puţin de 794 investiţii.
La nivelul judeţului funcţionează 37 de companii cu statut de antreprenor general şi o cifră de afaceri de câte 1 milion de euro la nivelul anului 2017.
În regiunea de nord-vest a ţării, Bihorul este urmat de Cluj, în timp ce la polul opus se află judeţele Zalău şi Satu Mare, cu de patru ori mai puţine investiţii, şi Aradul, cu jumătate din cifra totală a Bihorului.