În oraşul Aleşd, primarul Ioan Todoca are o bună reputaţie. Zece ani a fost managerul Spitalului Orăşenesc, timp în care a dotat unitatea nu doar cu aparatură, ci şi cu o clădire nou-nouţă, iar în 2016 a fost ales primar, cu doar 22 de voturi mai multe decât principalul contracandidat, de la PSD. Azi, el este unul dintre vicepreşedinţii PNL Bihor, prieten şi om de bază al şefului filialei, edilul de Oradea, Ilie Bolojan.
Până acum, nimeni nu i-a adus reproşuri, însă Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii a scos la iveală o latură deloc lăudabilă a lui Todoca. În 1989, pe când era şef de secţie la atelierul de mecanică auto Autoservice Aleşd, a semnat un angajament cu Securitatea comunistă şi şi-a turnat un subaltern, pe care îl bănuia că vrea să fugă în Ungaria şi că face evaziune cu gazolină.
La fel ca şi covârşitoarea majoritate a turnătorilor din comunism, în cele aproape trei decenii trecute de atunci, Todoca a ţinut secretă colaborarea sa cu securiştii, dar BIHOREANUL a aflat că judecătorii Curţii de Apel Bucureşti l-au şi declarat, deja, colaborator al Securităţii, fapt ce îi pune sub semnul întrebării şi funcţia politică, şi cea administrativă. Primarul se jură, însă, că n-a semnat angajamentul de bună-voie şi nici n-a făcut rău nimănui...
Primar deconspirat
În 2016, când, după un deceniu în care a fost manager la spitalul local, a fost ales primar al Aleşdului, PNL-istul Ioan Todoca a candidat şi pentru un mandat de deputat în Parlamentul României. Previzibil, nu l-a câştigat, ba candidatura i-a adus şi o belea: l-a pus în vizorul Consiliului Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii (CNSAS). Instituţia obişnuieşte să verifice trecutul candidaţilor la alegerile parlamentare, pentru a depista dacă nu cumva aceştia au fost cadre ori colaboratori ai Securităţii comuniste. Iar în cazul lui Todoca, cercetătorii au avut ce găsi...
În martie 2017, CNSAS a finalizat nota de constatare prin care a stabilit că, în 1989, primarul din Aleşd a semnat un angajament cu Securitatea comunistă, în baza căruia ulterior a scris trei note informative. Consiliul a cerut Curţii de Apel Bucureşti să constate că Todoca a avut, potrivit legii, calitatea de colaborator al Securităţii, iar în decembrie 2017, instanţa i-a dat dreptate. Decizia nu este definitivă şi a fost atacată de Todoca cu recurs, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pentru că procesul nu s-a încheiat, CNSAS nu a făcut public niciun detaliu din dosar, dar procesul intentat este menţionat în raportul de activitate al instituţiei pentru anul 2017, dat publicităţii de curând, ocazie cu care BIHOREANUL a aflat taina lui Todoca...
Angajament... uitat
Până acum, edilul n-a scos o vorbă nici despre raportul CNSAS, nici despre procesul de la Bucureşti. "N-am spus nimănui despre asta. Să fiu sincer, am şi uitat de acel angajament semnat", susţine Todoca.
Cum a putut uita un amănunt atât de important din trecutul său, nu mai spune. Cert este că nici celui pe care l-a turnat nu i-a spus, încă, adevărul, darmite să-i ceară scuze... Promite însă că acum îl va căuta pe om, pentru a-i explica cum au stat lucrurile.
Todoca a fost de acord să-şi spună povestea BIHOREANULUI, ca să demonstreze că nu fuge de răspundere. "Dar trebuie să înţelegeţi contextul", subliniază edilul, arătând că a făcut pactul cu Securitatea doar pentru a-şi proteja tatăl, depistat ca disident.
Scrisori anonime
În 1988, tatăl său, pe care l-a chemat tot Ioan Todoca (foto), fost director al Liceului Industrial din Aleşd, ajuns la pensie, era tot mai nemulţumit de sărăcia comunistă. "A trimis mai multe scrisori anonime către Comitetul Central al Partidului Comunist şi către Nicolae Ceauşescu, în care se plângea de lipsa alimentelor. Unele mi le-a dat mie să le expediez, cerându-mi să le pun la poştă din locuri diferite: Marghita, Oradea...", povesteşte Todoca.
După cum se ştie, regimul nu tolera asemenea "rebeliuni". În martie 1989, dosarul "BH-Australia", cum a fost numită ancheta, a ajuns la final. Cu ajutorul unor turnători, Securitatea l-a depistat pe autorul critic, iar fostul dascăl a fost chemat la interogatoriu. "Iniţial, tata a negat, dar şeful Securităţii din Aleşd, ofiţerul Teodor Boto, l-a ameninţat că va putrezi în puşcărie, dacă nu recunoaşte. Apoi, m-a chemat şi pe mine la interogatoriu. I-am spus că nu ştiu nimic, dar nu m-a lăsat în pace", povesteşte primarul.
Pe-atunci, Todoca jr. avea 28 de ani şi era inginer mecanic şi şef de secţie la Autoservice Aleşd, atelier de mecanică auto parte a Cooperativei Meşteşugarul.
Pentru tata...
Pe 1 aprilie, o expertiză grafologică a confirmat că autorul scrisorilor a fost Ioan Todoca senior, pensionarul devenind oficial un obiectiv de anchetă pentru Securitate, cu numele "Tăcutu". Atunci, acelaşi Boto a întocmit un plan de măsuri, aprobat de şeful Securităţii bihorene de la acea vreme, Dumitru Ogăşanu, care stabilea că fostul profesor trebuie urmărit pentru a se afla dacă nu instigă şi alţi oameni la "acţiuni protestatare", dacă nu este exponentul unei eventuale grupări de opoziţie, dacă este sub influenţa posturilor de radio occidentale ori dacă defăimează realizările socialiste din ţară. Planul mai prevedea verificarea membrilor familiei Todoca, dar şi efectuarea unei percheziţii secrete la domiciliul lor. Toate aceste misiuni au revenit în sarcina aceluiaşi Boto.
În acelaşi timp, tatăl şi fiul Todoca erau chemaţi zilnic la interogatorii. "Nu ne-a bătut nimeni, dar presiunile erau uriaşe. Tata a recunoscut până la urmă, iar Boto mi-a zis că va dovedi că şi eu am scris scrisori, aşa că voi putrezi în închisoare. Tot el mi-a spus că am o singură portiţă de scăpare: să semnez un angajament de colaborare", povesteşte primarul din Aleşd.
Todoca susţine că, iniţial, a refuzat colaborarea, chiar dacă a fost ameninţat inclusiv că îşi va pierde postul de şef de la Autoservice. "Dar tata, care avea deja o vârstă înaintată, s-a îmbolnăvit de inimă. Vedeam că îl chinuie interogatoriile. Aşa că am semnat", spune Todoca.
I se spunea Cupidon!
Raportul CNSAS arată că planul securiştilor de a-l racola pe Todoca exista încă din februarie 1989. În arhivele Securităţii a fost găsit un document întocmit de acelaşi Teodor Boto, care arăta că printre cei 18 muncitori de la Autoservice "nu dispunem de reţea informativă", astfel că Todoca jr. ar fi o bună sursă. "Numitul Todoca Ioan Coloman va fi contactat periodic de către ofiţer pentru atragerea la colaborare", a consemnat ofiţerul, pe 10 februarie 1989.
Pe 14 aprilie 1989, Boto a trimis spre aprobare şi propunerea de recrutare a lui Todoca, arătând că a vorbit deja cu el şi că acesta "a furnizat date de interes pentru organele de securitate", fără a preciza ce fel de informaţii a dat inginerul auto. Cert este că, o zi mai târziu, Boto şi-a îndeplinit misiunea: Todoca a semnat angajamentul, primind numele conspirativ "Cupidon" şi sarcina explicită să ofere informaţii despre un subaltern, tinichigiu la Autoservice, A.K., pe care comuniştii îl bănuiau de şovinism, botezându-l "Caligula".
Cupidon vs. Caligula
Cupidon a semnat trei note informative. Prima este chiar din ziua "angajării". Una "cuminte". Todoca a spus despre A.K. că "nu a sesizat să aibă concepţii de natură naţionalist şovină sau intenţii de plecare ilegală din ţară".
Ulterior, pe 22 iulie, Cupidon n-a mai fost la fel de blând, spunând despre subalternul său că lipseşte nemotivat de la lucru şi că este considerat de colegi drept un neserios, chiar dacă "nu îşi manifestă preocupări sau afirmaţii de natură naţionalist şovină". În fine, cea de-a treia notă informativă scrisă de Todoca este datată 2 august, când a deconspirat că A.K. "are relaţii de prietenie pe zona de frontieră, pe care îi vizitează uneori, probabil în scopul obţinerii de gazolină", şi că sora lui i-a spus că bărbatul a rămas fără bani în drum spre Gheorgheni, judeţul Harghita, dar nu ştie motivul plecării. Tot atunci, Todoca a spus că subalternul său "ar fi pretabil la intenţii de evaziune".
"Boto mă tot căuta şi presa să dau informaţii. Partea cu intenţiile de evaziune Boto mi-a dictat-o, pentru că asta bănuia el. În rest, eu am spus doar ceea ce ştia toată secţia", se apără Todoca.
CNSAS a depistat şi două rapoarte informative, scrise de acelaşi Boto în urma unor discuţii cu Todoca. Într-unul dintre ele, din 25 septembrie 1989, ofiţerul a spus că a aflat de la Cupidon că urmăritul a plecat în armată spunând că, la revenire, "va încerca să plece din ţară", motiv pentru care Boto a cerut să fie identificată unitatea militară la care a ajuns Caligula. Desigur, pentru ca soldatul să fie atent supravegheat! În cel de-al doilea raport, Boto a consemnat că a aflat de la Cupidon doar că soldatul a venit în permisie acasă şi nimic mai mult.
Verdict: colaborator!
Analizând raportul CNSAS, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au decis, în decembrie anul trecut, că Todoca a fost un colaborator al Securităţii, stabilind că informaţiile furnizate de acesta "au fost apte de a produce o reacţie negativă din partea Securităţii, să îl expună pe cel denunţat unor investigaţii suplimentare, unor consecinţe negative, deşi acestea puteau fi evitate de către persoana care a semnat angajamentul".
Judecătorii au respins argumentul că Todoca ar fi semnat angajamentul pe fondul unor ameninţări, spunând că acesta n-a putut dovedi această temere, aşa că şi-a asumat de bunăvoie relaţia de colaborare cu Securitatea. În plus, aceştia au subliniat că ipoteza că şi-ar fi protejat tatăl nu stă în picioare, pentru că nu i-a spus acestuia adevărul. Din contră, în iulie 1989, după cum se vede într-un alt raport informativ semnat de acelaşi Boto, Todoca a povestit cu securistul inclusiv despre tatăl său!
"Informatorul Cupidon a oferit informaţii cu privire la Todoca Ioan: «După ce a fost chemat în biroul orăşenesc de partid, a venit acasă foarte necăjit, indispus, având o criză, afirma că s-a făcut de ruşinea întregului oraş, nu a mai fost căutat de nimeni, a fost mai izolat ca oricând»", a raportat Boto. În baza acestui raport, pe 22 iulie 1989 s-a şi încheiat încetarea urmăririi informative a fostului dascăl. Scopul fusese atins...
În consecinţă, cântărind toate aceste argumente, magistraţii au decis că Todoca, prin conduita sa, a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale, astfel că îşi merită statutul de colaborator al Securităţii.
Ofiţer repatriat
Primarul din Aleşd este profund nemulţumit de decizia Curţii, motiv pentru care a şi atacat-o. "Eu am fost constrâns să semnez acel angajament, ca să-l protejez pe tata. Tot ce am spus fie mi-a fost dictat de Boto, fie erau lucruri pe care le ştiau toţi muncitorii din secţie. După cum se vede, am evitat să dau informaţii despre alţi colegi. Sunt foarte liniştit sufleteşte. Din cauza mea, nimeni n-a păţit nimic", spune Todoca, convins că la Înalta Curte va câştiga procesul. Tinichigiul ar fi, mai degrabă, în măsură să confirme dacă a avut sau nu de suferit de pe urma turnătoriilor.
Dornic să-şi demonstreze nevinovăţia, la Înalta Curte, Todoca l-a chemat martor pe ofiţerul pe care îl consideră vinovat pentru întreaga situaţie, Teodor Boto. "El n-a răspuns niciodată pentru ce a făcut. După ’89 a plecat în Elveţia, am auzit că pe la Versoix, iar acum a revenit în Bihor şi trăieşte bine-mersi în satul Gheghie", zice Todoca. Edilul chiar l-a căutat pe Boto, pentru a-l anunţa că l-a citat ca martor în proces. A avut, astfel, parte de o nouă întâlnire conspirativă, mai ceva ca-n comunism: fostul securist l-a dus într-un loc izolat, pe malul Crişului, ca să fie feriţi de priviri indiscrete, unde i-a trântit-o franc. "Mi-a zis că nu va spune altceva decât că nu-şi aminteşte nimic".
"Cazemată" de securist
Şi BIHOREANUL l-a căutat pe Teodor Boto, pentru a-l întreba cum a colaborat cu Todoca, dar şi ce a făcut în Versoix, oraşul în care a locuit Regele Mihai, în exil, ori dacă are vreo remuşcare pentru cariera sa de dinainte de 1989. Pe internet, Boto este aproape anonim: singurele referiri despre el apar într-o carte de telefon din Elveţia, în care figurează că a locuit în oraşul Neuenhof, unde soţia lui, Maria Boto Florea, a avut şi un birou de traduceri.
Astăzi, soţii Boto locuiesc la capătul satului Gheghie, din comuna Auşeu, într-o vilă cochetă, pitită în spatele unor brazi uriaşi. Accesul la proprietate nu este, însă, deloc uşor. De pe DN 1, se coteşte pe un drum neasfaltat, unde nu mai este nicio altă casă. În schimb, la intrarea pe drum sunt mai multe pancarte care avertizează intruşii că este un teritoriu privat, unde accesul este permis doar riveranilor şi utilajelor agricole. Pe fiecare stâlp de iluminat sunt montate camere de filmat, iar cine străbate cei 200 de metri până la casa lui Boto este întâmpinat de el însuşi. "Ce căutaţi aici? Plecaţi, sunteţi pe o proprietate privată!", le-a cerut el jurnaliştilor de la BIHOREANUL, de îndată ce a aflat cine sunt.
Când i s-a spus că motivul vizitei este o discuţie despre "cazul Todoca", Boto a devenit şi mai agresiv. "Nu ştiu nimic, plecaţi dacă nu vreţi să chem Poliţia. Oricum, v-am filmat, dacă vă fac reclamaţie, luaţi amendă!", a spus fostul securist, plecând spre propria-i curte, de unde apoi, pitit între brazi, privea cum vizitatorii nepoftiţi pleacă.
"A ieşit la ei cu puşca..."
Culmea este că drumul pe care Boto l-a acaparat nu este defel unul privat. "Este drum public, care duce la păşunea comunală şi la Criş. Am avut mai multe discuţii cu domnul Boto, nu vrea să înţeleagă că nu e bine ce face. În trecut, a mai avut probleme şi cu nişte tineri care au vrut să meargă la Criş, iar dânsul a ieşit la ei cu puşca. Din păcate, nu reuşim să ne înţelegem cu dumnealui. A rămas cu nişte sechele, este convins mereu că cineva îl spionează", spune primarul din Auşeu, Mitică Lazăr.
Nici edilul nu ştie exact ce a făcut fostul ofiţer de Securitate în Elveţia, dar ştie că de trei ani, de când s-a reîntors la Gheghie, în vila ridicată pe un teren moştenit de la părinţi, trăieşte retras. "Are doi copii, amândoi profesori, dar nu-l prea caută", zice Lazăr. De ce îi tolerează ilegalitatea? "N-am vrut să ajungem la scandal cu dumnealui. Adevărul e că nici drumul nu prea e folosit", spune primarul din Auşeu.
Aşadar, Boto o duce bine-mersi, fără ca cineva să-i ceară socoteală, nici pentru abuzurile de dinainte de 1989, nici pentru cele de acum...
Încredere în viitor
Gândindu-se la viaţa uşoară pe care o duce securistul care l-a şantajat, primarul Todoca se consideră şi mai nedreptăţit. "Am fost victima lui, dar tot eu sunt cel care pătimesc!", se plânge edilul. Mărturiseşte, însă, că şi mai mult îi displace faptul că cel mai mare secret al său este, acum, dezvăluit. Are şi motive, nu doar morale, ci şi legale...
Când a devenit primar al Aleşdului, asemenea oricărui ales, Ioan Todoca a dat o declaraţie pe proprie răspundere în care a spus că n-a colaborat cu Securitatea comunistă. Din punct de vedere juridic, n-a greşit, căci va fi considerat colaborator doar dacă va exista o hotărâre definitivă în acest sens. Altfel spus, a minţit, dar nu a făcut fals în declaraţii. Todoca este convins, însă, că nu se va ajunge la o "condamnare" definitivă: "Am încredere că la Înalta Curte judecătorii vor înţelege contextul în care am semnat angajamentul şi că nu am făcut rău nimănui".
Întrebat dacă va candida pentru un nou mandat, în situaţia în care procesul nu se va încheia până la alegerile din 2020, Todoca dă din umeri. "Ştiţi, eu am candidat la Primărie doar pentru că eram persoana cea mai bine cotată în sondaje. Altfel, câştiga PSD-ul", zice el, pozând într-un soi de erou. Însă unul cu schelete în dulap...
PROBLEMĂ DE ETICĂ
Bolojan îi rămâne prieten!
Chiar dacă Ioan Todoca n-a comis nicio ilegalitate devenind primar în ciuda trecutului său, alegătorii săi ar putea, în mod legitim, să pună problema moralităţii sale. Mai cu seamă că însuşi Codul de etică al PNL prevede, la articolul 10, că niciun membru al partidului care "a colaborat cu fosta Securitate ca poliţie politică nu va putea accede în funcţii de conducere în structurile partidului, precum nici în funcţii sau demnităţi publice la nivel central sau local (parlamentari, miniştri, secretari de stat, prefecţi, primari, etc.)".
Totuşi, preşedintele PNL Bihor, Ilie Bolojan, nu consideră că Ioan Todoca a încălcat regulile partidului. "Nu este colaborator al Securităţii dacă nu există o hotărâre definitivă şi irevocabilă în acest sens", a declarat el BIHOREANULUI. Deşi Todoca şi Bolojan sunt prieteni vechi, şeful PNL-iştilor bihoreni n-a ştiut de "secretul lui Cupidon" până când BIHOREANUL nu l-a contactat pe primarul Aleşdului. Abia atunci, Todoca i s-a confesat.
Bolojan n-a fost deranjat, însă, că amicul său i-a ascuns acest detaliu. "Când judecăm o persoană, trebuie să ţinem cont de contextul în care s-a întâmplat asta. Când tatăl tău este anchetat, tracasat, iei o decizie. În mod cert, domnul Todoca n-a făcut-o cu plăcere. E greu să avem oameni perfecţi", spune Bolojan. Totodată, liderul PNL Bihor se arată şi el nemulţumit de faptul că securistul care l-a racolat n-a pătimit defel. "Este incorect ce se întâmplă. Noi, ca ţară, l-am găsit doar pe torţionarul Vişinescu şi niciun alt vinovat din regimul comunist".