Un copil ştie că dacă tot iei bani dintr-o puşculiţă, la un moment dat se va goli, dar Guvernul României află abia acum. După ce a majorat salariile bugetarilor cu preţul tăierii investiţiilor şi al unor împrumuturi uriaşe, Ministerul Finanţelor constată că nu are destui bani pentru a plăti salariile în sistemul public, asigurate doar până în toamnă.

Sub semnătura ministrului Eugen Teodorovici, instituţiile deconcentrate sunt avertizate că trebuie să se încadreze în bugetul de salarizare existent, ceea ce înseamnă fie tăierea lefurilor, fie trimiterea angajaţilor în concedii forţate, fără plată. Funcţionarii intră rând pe rând în şoc, amintindu-şi de tăierile din "epoca Boc" şi întrebându-se cum îşi vor putea plăti creditele.

Curbă de sacrificiu

Huzurul nu poate ţine la infinit. Cei 92 angajaţi ai Casei Judeţene de Pensii Bihor au aflat-o miercurea trecută, când conducerea instituţiei a primit de la Ministerul Finanţelor o adresă semnată de însuşi ministrul Eugen Teodorovici acum o lună, prin care se anunţă, pentru prima oară după criza economică din 2009-2010, începutul unei noi perioade de austeritate.

Întinsă pe 3 pagini, "comunicarea" 41.701/17.04.2019 este plină de veşti proaste împachetate în termeni tehnici, juridici şi financiari. Practic, ministrul recunoaşte că "sumele propuse pentru trimestrul IV nu acoperă integral plata salariilor" pentru bugetari, anunţând ordonatorii terţiari de credite, adică directorii de instituţii deconcentrate, că nici măcar la rectificarea bugetară nu vor primi diferenţele de bani necesare plăţii salariilor întregi şi, totodată, cerându-le propuneri pentru o curbă de sacrificiu pe seama angajaţilor.

"Chiar dacă nu acoperă"

Mai grav, ministrul recunoaşte că a întocmit proiectul de buget, iar apoi acesta a fost însuşit de Guvern şi în final votat de Parlament, chiar dacă ştia, încă de la bun început, că sumele pentru salarii nu erau asigurate până la finele anului.

Actul invocă Legea 500/2002 privind finanţele publice, subliniind că "în ce priveşte cheltuielile de personal Ministerul Finanţelor a aprobat repartizarea pe trimestre conform propunerilor trimise, chiar dacă din modul de repartizare a acestora sumele pentru trimestrul IV nu acoperă plata integrală a salariilor".

De altfel, Guvernul PSD-ALDE a elaborat cu o întârziere de aproape 3 luni proiectul Legii Bugetului tocmai fiindcă ştia că statul nu-şi va putea plăti angajaţii până la sfârşitul anului. Şi totuşi, bugetul a fost adoptat aşa...

Obligaţia încadrării

Teodorovici subliniază că prevederile bugetare deja aprobate nu vor mai fi modificate, chiar şi în aceste condiţii, deoarece "sunt obligatorii şi nu pot fi depăşite". Ca urmare, Ministerul a trecut la o variantă de avarie: "revizuieşte repartizarea pe trimestre a cheltuielilor de personal pentru trimestrele III şi IV în sensul asigurării unei distribuţii echilibrate a sumelor pe aceste două trimestre".

Ce înseamnă asta? "Dacă, să zicem, bugetul pentru salarii pe întregul an ar trebui să fie de 12 lei, dar este numai de 10 lei, din care în primele 4 luni ale anului au fost cheltuiţi 4 lei, Ministerul Finanţelor vrea să împartă cei 6 lei rămaşi în buget pentru cele 8 luni ale anului, în mod egal", explică un sindicalist.

Cert e că directorii sunt avertizaţi clar că au obligaţia "de a dispune măsurile necesare în vederea încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget".

Ca-n vremea lui Boc

Culmea e că, după ce ani întregi PSD-iştii şi-au atacat predecesorii din PDL că în plină criză au redus salariile bugetarilor cu 25%, Teodorovici invocă acum fix o lege din guvernarea Boc pentru a transmite că se va ajunge, iar, la tăieri.

Actul transmis de ministru citează articolul 18 din Legea 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară, arătând că "pentru încadrarea în limitele trimestriale ale cheltuielilor de personal, ordonatorii de credite au posibilitatea să diminueze drepturile salariale stabilite prin lege în cuantum variabil şi pe cele a căror acordare, potrivit legii, este facultativă". Mai pe româneşte, directorii vor trebui să "umble" la sporuri, premii şi alte venituri salariale care, deşi reglementate prin contracte de muncă, nu sunt cuprinse în legi.

De altfel, Teodorovici aminteşte că opţiunea a fost instituită şi prin celebra OUG 114 emisă în ultimele zile ale anului trecut, arătând că sporurile, indemnizaţiile, compensaţiile, primele ş.a. trebuie limitate "cel mult la cuantumul acordat la nivelul lunii decembrie 2018".

Ameninţaţi cu amenzi

Directorii de instituţii sunt avertizaţi că încălcarea OUG 114/2018 "constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei, aplicată persoanelor fizice care au îndeplinit calitatea de ordonator de credite", urmând ca actele de constatare a contravenţiilor să fie făcute de "organele de inspecţie ale Ministerului Finanţelor" şi de către Curtea de Conturi.

Ca atare, dacă un director va aproba plata unor sporuri, indemnizaţii ori prime peste nivelul din decembrie 2018, va plăti din buzunarul propriu între 10.000 şi peste 20.000 euro! Sancţiuni fără precedent...

Nu vă bazaţi pe rectificări!

Teodorovici aminteşte că printr-o adresă anterioară a cerut fiecărui minister să raporteze "măsurile ce urmează a fi dispuse astfel încât să se încadreze în cheltuielile de personal aprobate" şi că "marea majoritate au identificat măsura de reducere a cheltuielilor de personal", adică a "cuantumului drepturilor salariale", însă au în plan să ceară "fonduri suplimentare".

Ceea ce, atenţionează ministrul Finanţelor, nu se va întâmpla! "Ministerul Finanţelor nu poate fi de acord cu majorarea cheltuielilor de personal cu ocazia rectificării bugetare, întrucât acest lucru s-ar putea realiza numai cu afectarea procesului investiţional (reducerea cheltuielilor de investiţii)". Investiţii care în ultimii 3 ani oricum au fost tăiate drastic, spre valori nesemnificative...

În această situaţie, Teodorovici le cere ordonatorilor de credite să dispună "măsurile pe care le consideraţi necesare pentru încadrarea în prevederile trimestriale aprobate" şi, totodată, să le comunice săptămânal întrucât "Ministerul Finanţelor va monitoriza şi va informa Guvernul în legătură cu stadiul implementării acestor măsuri".

Griji pentru ziua de mâine

Joi, cei 92 angajaţi ai Casei de Pensii Bihor au aflat ce vor însemna veştile proaste pentru fiecare din ei. "Conducerea ne-a spus că nu are prea multe de făcut. Ori o să ne lase pe tot restul anului fără sporul pentru condiţii vătămătoare, singurul pe care îl avem, în cuantum de 15% din salariu, ori o să fim trimişi pe rând în concedii fără plată, aşa încât bugetul să ajungă pentru salariile de bază până în decembrie. La cum e aprobat, ne ajunge numai până în octombrie", spune un sindicalist. Asta, deşi urmează o perioadă plină, cu recalculări de pensii, şi două posturi sunt vacante, dar nici vorbă să fie scoase la concurs.

"Mulţi am intrat pur şi simplu în panică. N-am uitat criza din vremea lui Boc şi acuma, după ce ne-au mărit salariile, ni le taie, fără să fie criză decât în România", spune o funcţionară. "Unii ne-am bazat pe creşterea salariului şi am făcut credite. Cu ce o să le plătim? Tăierea sporurilor înseamnă între 200 şi 400 lei în minus în fiecare lună, iar concediul fără salariu înseamnă o lună întreagă fără 2.500 - 3.500 lei", se lamentează o altă angajată.

Nicio grijă! 

În ciuda agitaţiei din instituţie, directorul Casei de Pensii, Szarka Arpad, se află în concediu şi, chiar dacă reporterul a încercat să-l contacteze atât direct, cât şi prin intermediul subalternilor, nu a răspuns nici apelurilor telefonice, nici SMS-urilor.

Potrivit informaţiilor BIHOREANULUI, adresa de la Ministerul Finanţelor ar urma s-o primească şi omologii lui din celelalte instituţii subordonate Ministerului Muncii - AJOFM, AJPIS şi ITM. Cu toate astea, prefectul Ioan Mihaiu (foto) susţine că nu e nimic neliniştitor în aceste avertizări. "În fiecare an, bugetele au fost insuficiente pentru ultimele luni, dar la rectificări s-au dat banii necesari. Acum se doreşte mai multă disciplină financiară", spune oficialul, fost şef al Finanţelor Publice.

Atât doar că niciodată directorii de instituţii nu au mai fost avertizaţi că nu vor primi bani la rectificări şi nici ameninţaţi cu amenzi. Semn că situaţia este, de data asta, mai sumbră, şi poate fi doar chestiune de timp până să "explodeze"...   


PE DATORIE
Vor plăti nepoţii

Obiectiv prioritar al PSD, majorarea veniturilor bugetarilor decisă de PSD-ALDE prin Legea 153/2017 şi majorarea succesivă a salariului minim au produs dezechilibre enorme, acutizate în primul trimestru din 2019, când cheltuielile de personal în sectorul public au crescut cu 25,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, asta după ce şi în întregul an 2018 cheltuielile de personal le-au depăşit cu 23,7% pe cele din 2017.

În foame de bani pentru a acoperi salariile, Guvernul s-a împrumutat la niveluri record, apropiindu-se de pragul de 100 miliarde euro. În aprilie, după ce a anunţat că a contractat un credit de 3 miliarde lei, Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere un proiect de modificare a HG 1264/2010 pentru creşterea plafonului de îndatorare în perioada 2019-2020 de la 27 miliarde euro la 31 miliarde euro.

Majoritatea sumelor împrumutate au ca scadenţe 7, 10 şi 30 de ani, aşa că plata datoriilor va reveni inclusiv nepoţilor bugetarilor de astăzi.