În zilele de glorie era un adevărat "vultur". Povestea de succes a orădeanului Florin Panea şi a brandului Leonardo, începută în 1990, când tânărul student căra pantofi din Ungaria cu un Oltcit şi-i vindea într-un garaj de 20 de metri pătraţi, era prezentată în anii 2000 de revistele economice ca fiind exemplară pentru antreprenorii români. În câţiva ani totul a început, însă, să se transforme într-un coşmar...

După ce a acumulat datorii record de 100 milioane euro, firma sa, Leonardo SRL, ajunsese în imposibilitatea de a-şi plăti creditorii, o bancă cerându-i insolvenţa. La capătul a 6 ani de încercări de echilibrare, un judecător sindic i-a declarat falimentul, în 2009, dar Panea nu s-a "predat": a pus pe roate o altă firmă, Leonardo Shoes Market, şi s-a asociat cu un producător din Satu Mare care să-i livreze marfă. Atât doar că parteneriatul a sfârşit pe mesele procurorilor...

Boală lungă...

Vreme de două decenii, orădeanul Florin Panea şi-a creat un mic imperiu în comerţul cu încălţăminte din România, firma sa ajungând la sfârşitul anilor 2000 să deţină peste 200 de magazine în 4 ţări, cu 3.000 de angajaţi. Intrarea în UE, intensificarea concurenţei prin impunerea pe piaţă a altor branduri, precum Deichmann şi Benvenuti, dar mai ales criza din 2009 l-au dezumflat, însă, brusc.

Prinsă pe picior greşit, cu datorii astronomice, de peste 100 milioane euro, către furnizori (70 milioane), bănci (20 milioane) şi stat (10 milioane), Leonardo SRL a intrat în insolvenţă, administrarea ei fiind preluată în regim special, sub supravegherea unui judecător sindic, de Casa de Insolvenţă Transilvania (CIT) din Cluj, care trebuia s-o reorganizeze aşa încât să stingă cât mai mult din debite.

Insolvenţa le-a părut unora drept o "ţeapă legală", CIT întocmind un plan de restructurare în urma căreia firmei i-au fost şterse 80% din datorii (332 milioane lei) către furnizori, bănci şi stat, şi i-au fost reeşalonate pe 3 ani datorii către stat (41 milioane), iar cele către bănci (circa 77 milioane) pe 7 ani. Urmarea? Mulţi furnizori au rămas neplătiţi integral, unii fiind nevoiţi să-şi reducă activitatea sau chiar să închidă.

... moarte amânată

Insolvenţa poate fi considerată atât un eşec, cât şi un succes. Dacă Leonardo ar fi fost închisă pe loc, angajaţii rămâneau pe drumuri cu toţii, iar creditorii cu ochii-n soare. Aşa, însă, din 2009 firma a achitat peste 60% din datoriile reeşalonate, până în martie 2015, când ritmul plăţilor aproape s-a oprit, iar judecătorul sindic i-a declarat falimentul.

De atunci, Panea a supravieţuit exploatând cele 60 de magazine trecute pe o altă firmă, Leonardo Shoes Market (LSM). Avea, însă, o problemă: cum credibilitatea în rândul furnizorilor îi era ştirbită de recentul faliment, trebuia să caute alţii.

Aşa a încheiat, în mai 2015, un parteneriat cu grupul de firme Berende Creation şi Berende Invest, deţinut de sătmărenii Irina şi Dorel Berende, care aveau două fabrici de încălţăminte şi 28 magazine în lanţurile Kaufland şi Real, sub brandul Casa Pielii, mai puţin cunoscut decât Leonardo şi care nu reuşea să desfacă producţia proprie.

"Secrete murdare"

Berende renunţa la magazinele proprii şi urma să livreze LSM marfă în regim de consignaţie, urmărită printr-un program informatic de gestiune şi plătită săptămânal, obligându-se în schimb să lase LSM 33% din preţul de achiziţie, pentru plata cheltuielilor de funcţionare a magazinelor (salarii angajaţi, chirii şi utilităţi).

Un an, afacerea a mers bine, astfel că după câteva luni Berende a cumpărat 50% din acţiunile LSM, Panea rămânând cu cealaltă jumătate şi cu funcţia de administrator. La un moment dat, însă, acţionarii au început să se bănuiască reciproc de furt.

Irina Berende, fost asociat Leonardo"Pentru a urmări şi mai îndeaproape vânzările, fiica noastră, Dora, a fost pusă director executiv la Leonardo Shoes Market, iar fiul, Andrei, ca director de vânzări, iar apoi ca şef de depozit", a povestit BIHOREANULUI Irina Berende (foto), plângându-se că familia sa a fost trasă pe sfoară. Potrivit femeii, fiul său s-a împrietenit cu Panea şi în scurt timp i-ar fi aflat "secretele murdare". Care mai de care mai scandalos, mai greu de imaginat şi de crezut...

Jaf pe "cadavrul" Leonardo

Andrei Berende susţine că Panea ar fi sustras marfă de milioane de lei din depozitul defunctei Leonardo, pentru a o comercializa "la negru" prin LSM, el devenind complice la furt. "M-a pus să inventariez şi să sortez marfă din depozitul Leonardo SRL, unde încă erau 1,8 milioane perechi de pantofi. Marfa bună, care mai putea fi vândută, o etichetam cu coduri schimbate şi apoi o vindeam la negru", zice tânărul sătmărean, adăugând că în acest scop Panea ar fi mituit o reprezentantă a CIT pe care ulterior a angajat-o director executiv la LSM.

Şi nu doar atât: "Panea mi-a spus că pentru a acoperi dispariţia mărfii din depozitul Leonardo, l-a incendiat pe 1 decembrie 2015. Mi-a zis că a cumpărat din Olanda granule de fosfor şi în ziua aia le-a lăsat în depozit, care s-a aprins la 10 minute după plecarea lui".

În fine, zice Berende, Panea ar fi avut înţelegeri cu un alt furnizor, din Italia, care livra LSM marfă proastă la preţuri sub cele trecute în acte, diferenţa fiind împărţită de orădean, în numerar, cu italianul. În noiembrie 2016, susţine tânărul, n-a mai acceptat să recepţioneze un TIR livrat de firma din Italia. "Pentru că am refuzat, Panea m-a dat afară cu bodyguarzii", spune tânărul, care a înregistrat la DIICOT Oradea un denunţ în care îl acuză pe fostul partener de spălare de bani.

Fabulaţii

De cealaltă parte, Panea respinge vehement orice acuză. "După faliment, în depozitul Leonardo SRL existau nu 1,8 milioane perechi de pantofi, ci creo 5-600.000, modele vechi, din anii 2005-2010, greu vandabile. Ne-am gândit că am putea sorta ce se mai putea vinde, pentru a stinge în continuare din datorii. Dar n-a fost furt, pentru că marfa a fost cumpărată legal de LSM, prin licitaţii publice anunţate în presă, derulate în prezenţa administratorului judiciar, finalizate cu proces-verbal semnat inclusiv de Dora Berende, care era directorul general al LSM, Leonardo SRL fiind plătită cu peste 14 milioane lei", spune Florin Panea.

Ca atare, nu doar că nu era nevoie să acopere vreo fraudă prin incendierea depozitului, dar chiar ISU, în urma unei anchete, a stabilit că focul izbucnise accidental, de la instalaţia electrică, nicidecum din cauza unor materiale precum fosforul.

Panea afirmă că tânărul Berende minte şi în privinţa achiziţiilor la suprapreţ din Italia. "E adevărat că am achiziţionat un TIR de încălţăminte cu pete de mucegai, dar marfa era din piele, la doar 0,5 euro perechea, şi chiar Andrei Berende a avut ideea să facem un atelier de cosmetizare, unde petele erau înlăturate aşa încât pantofii să fie vânduţi cu profit în folosul ambilor acţionari", explică afaceristul, dezvăluind un mod "inedit" de comerţ...

În fine, Panea susţine că nici vorbă să fi mituit vreun reprezentant al CIT pe care să-l angajeze la LSM. Dar "coincidenţa" există. "Este o fabulaţie fără nicio probă. Nici măcar nu eu am propus angajarea, ci chiar Dora Berende. Iniţial eu m-am şi opus, crezând că e "omul" familiei Berende, care încearcă să preia controlul firmei".

Frauda, la ei!

Orădeanul susţine că, în realitate, el a fost furat de sătmăreni, cu aproximativ 2 milioane euro. "Ca şef de depozit la LSM în Oradea, Andrei Berende semna recepţia unor cantităţi mai mici de încălţăminte decât cele consemnate în avizele de însoţire a mărfii trimise din Satu Mare de firmele părinţilor", spune Panea.

De exemplu, aceştia trimiteau marfă cu aviz pentru 3.000 de perechi, iar el confirma primirea chiar dacă în realitate nu erau decât 2.500. Mai mult, uneori aceeaşi marfă era recepţionată de două ori: "Marfa cu defecte era recepţionată şi apoi retrimisă la Satu Mare pentru reparare, dar la întoarcere era introdusă din nou în contabilitate. Practic, firmele Berende îşi descărcau gestiunea fraudulos în contabilitatea LSM", susţine Panea, adăugând că în momentul când a observat acest lucru l-a stopat, scoţându-l pe Andrei Berende din poziţia de şef depozit.

De altfel, frauda a fost constatată şi de un control al ANAF efectuat la LSM, motiv pentru care a fost declanşat apoi un control încrucişat, pentru verificarea firmelor din Satu Mare, iar Direcţia Regională Antifraudă Fiscală nr. 6 Oradea a confirmat neregulile la grupul Berende. Firmele din Satu Mare sunt cercetate acum pentru evaziune fiscală, în urma sesizării de către DRAF a Parchetului Curţii de Apel Oradea, care a încredinţat ancheta Parchetului judeţean Satu Mare.

"Din cauza controalelor pe care Panea ni le-a trimis pe cap, a trebuit ca părinţii mei să dea afară cam 200 din 700 de angajaţi", acuză în schimb Andrei Berende, susţinând că Panea are pile în instituţiile de control.

Auto-executare

Din noiembrie 2016, când Panea l-a lăsat pe Berende fără funcţia de şef depozit, relaţia cu sătmărenii s-a stricat iremediabil, aceştia nemaitrimiţând marfă. Ba dimpotrivă, toamna aceasta s-a trezit la poarta firmei cu un executor judecătoresc, însoţit de Irina, Dorel şi Andrei Berende, pentru a lua încălţăminte încă nevândută, evaluată la 0,7 milioane lei şi aflată în depozitul din Oradea şi în magazinele Leonardo.

"Executarea s-a făcut nu asupra LSM, ci a firmelor Berende Invest şi Berende Creation, care aveau debite neachitate către o altă firmă de-a lor, Picoma, care a cerut executarea. Dar, pentru că bunurile erau în depozitul nostru, acţiunea a fost folosită ca să fiu denigrat. Andrei Berende filma totul de la poarta unităţii şi a pus filmuleţele pe Facebook şi pe grupuri de WhatsApp, cu comentarii că Panea este executat silit şi că va ajunge la puşcărie şi la faliment", zice Panea.

Scopul? Discreditarea sa în ochii furnizorilor, căci cine ar mai livra marfă cuiva despre care se spune că n-ar putea s-o plătească şi va sfârşi prost? "Deja trei furnizori mi-au sistat livrările!", se plânge afaceristul orădean, ajuns aproape în situaţia de acum doi ani, de după falimentul Leonardo SRL. Ecuaţia nu e complicată: fără încredere, fără furnizori, fără marfă, fără viitor...


"Pe toţi vă bag în închisoare! Pe toţi, idiotule. O să mori în temniţă. Gunoi infect! Pe viaţă în închisoare. Mă iau la trântă cu oameni de 100 de ori mai tari ca tine şi îi distrug! Pe tine te nimicesc. Tu nu mai vezi libertatea în viaţă. Cu picioarele înainte ieşi de acolo la sănătatea ta precară. Gunoiule!"

Mesaj de la Andrei Berende către Florin Panea


TACTICĂ "SINUCIGAŞĂ"
Cu acte de "nebun"

Din toamna anului trecut, Florin Panea şi angajaţi ai săi au fost bombardaţi de Andrei Berende cu mesaje trimise prin SMS-uri şi pe WhatsApp, prin care acesta ameninţa cu represalii fizice şi juridice. "Toate mesajele, de ordinul sutelor, au fost depuse, împreună cu documente ce atestă că Andrei Berende a comis infracţiuni de gestiune şi bancrută frauduloasă, la Parchetul Oradea", spune Panea, subliniind că spre deosebire de tânărul sătmărean, care l-a denunţat fără să-şi susţină acuzaţiile cu niciun act, el a prezentat înscrisuri care îi probează spusele.

Halucinant e că Andrei Berende recunoaşte săvârşirea actelor de ameninţare şi şantaj. "Da, domnule, am făcut lucrurile astea, pentru că legal nu puteam afla ce face Panea. Eu sunt dispus să fac 2-3 ani de puşcărie, numai să-l văd şi pe el la închisoare!", a declarat tânărul BIHOREANULUI, adăugând însă că are adeverinţe că ar suferi de afecţiuni psihiatrice care, sugerează el, l-ar putea scuti de o eventuală condamnare.