Sala Polivalentă se dovedeşte o momeală electorală, bună de fluturat orădenilor în anii cu alegeri. Promisă de PSD prima oară în 2012, în guvernarea lui Victor Ponta, şi apoi în 2016 sub conducerea lui Liviu Dragnea, construcţia a fost proiectată, în fine, în 2018, când lucrările au început prin demolarea fostei pieţe de vechituri.
Atâta doar că în acest an nu a fost alocată nicio sumă pentru obiectivul care ar trebui finalizat până în toamna anului 2020, aşa că probabilitatea respectării termenului e infimă.
Competiţii şi spectacole
Din 2012 n-a existat vizită oficială de la Bucureşti în care emisarii PSD să nu se laude că vor "da" Oradiei o Sală Polivalentă. Ultima oară s-a întâmplat în decembrie 2018, când şefa Companiei Naţionale de Investiţii, Manuela Pătrăşcoiu (foto), declara că Polivalenta din Oradea va fi prima investiţie de acest fel derulată de Compania subordonată Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Clădirea, spunea Pătrăşcoiu, costă 75 milioane lei (de fapt 99,96 milioane lei, diferenţa de aproape 25 milioane lei asigurând-o Primăria Oradea), va avea la parter sală de antrenament şi de competiţii de baschet, handbal şi volei la standarde europene, la primul etaj zone de alimentaţie, iar la al doilea zonă VIP şi studiouri TV.
Capacitatea proiectată este de 5.265 locuri în tribune, pentru evenimentele sportive, respectiv de 7.224 locuri pentru spectacole. O particularitate e că Polivalenta va fi încălzită pe bază de energie geotermală, iar o baterie de panouri solare va asigura electricitatea pentru iluminatul exterior, ceea ce va reduce costurile de întreţinere.
"Fake news"
Pe hârtie totul e OK, cu o excepţie: finanţarea. Deşi în noiembrie 2018 şantierul era deschis de firmele bucureştene Construcţii Erbaşu şi Delta ACM 93 în asociere cu Trameco din Oradea, anul acesta s-a aflat că, de fapt, de la "centru" nu a fost asigurată sursa bugetară.
Constatând că în proiectul Legii bugetului de stat capitolul rezervat MDRAP nu prevedea nicio sumă pentru derularea investiţiei, în februarie parlamentarii PNL Bihor au propus amendarea lui prin cuprinderea sumei de 44 milioane lei, necesară finanţării lucrărilor planificate pe 2019.
Înainte ca PSD, ALDE şi UDMR să respingă amendamentul în Parlament, şeful PSD Bihor, Ioan Mang (foto), susţinea că opoziţia "lansează ştiri false, menite a minţi orădenii". "Am sunat-o pe doamna Pătrăşcoiu. M-a asigurat că nu sunt probleme, finanţarea este în bugetul CNI. Sumele sunt prevăzute", spunea Mang.
Utilaje retrase
Totuşi, fals! În urmă cu două săptămâni, BIHOREANUL a aflat că tocmai din lipsa finanţării, firma Trameco, din grupul Selina, patronat de Beniamin Rus, şi-a retras toate utilajele de pe şantierul oricum "îngheţat". Contactat de reporter, Rus a răspuns sec: "Întrebaţi antreprenorul general de ce". Nici acesta, însă, n-a fost mai darnic în explicaţii: "Adresaţi-vă beneficiarului, la CNI", a zis şi directorul general al Construcţii Erbaşu, Nelu Erbaşu.
Ceea ce BIHOREANUL a şi făcut. Pe 20 martie, publicaţia a solicitat Companiei să comunice motivul pentru care lucrările erau oprite, suma alocată pentru finanţarea pe 2019 şi ce lucrări, concret, trebuie executate până la finele anului. Răspunsul a venit pe 26 martie, dar nu e deloc încurajator...
"La grămadă"
Potrivit acestuia, "bugetul CNI nu se alocă individual pe obiective de investiţii", ci "la nivelul întregului Program Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social, respectiv Proiectul Sistem Integrat de reabilitare a sistemelor (sic!) de alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile cu populaţie de până la 50.000 locuitori", iar "bugetul estimat pentru anul acesta este prevăzut să asigure, parţial sau integral, după caz, necesarul finanţării obiectivelor aflate în execuţie şi a celor aflate în achiziţie sau diferite stadii de promovare".
Deşi CNI o spune pe ocolite, e clar că Polivalenta din Oradea nu are prevăzută o finanţare anume, toate cele 425 obiective ale CNI trebuind îndestulate din bugetul de 1,13 miliarde lei (în medie, 2,65 milioane lei pentru fiecare obiectiv). "Conform graficului, în acest an sunt prevăzute a se executa lucrări de săpătură şi umplutură, lucrări de infrastructuri şi suprastructură de beton armat", a mai transmis Compania, cu precizarea că lucrările au fost sistate în 14 decembrie 2018 şi reluate în martie 2019, fără însă a indica ziua.
Singurul motiv de optimism e că anul acesta sunt două rânduri de alegeri, iar la anul încă două. Şi, poate, de dragul unor voturi, lucrările vor avansa...