Un copil născut în anul 1998 este acum adult în toată firea, cu responsabilităţi şi griji. Pe şantierele Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, 21 de ani nu înseamnă, însă, mare lucru.
Din 1998 încoace, instituţia se chinuie să finalizeze două lucrări importante de protecţie împotriva inundaţiilor, una pe râul Barcău, alta pe Crişul Negru, ambele demarate după viituri care au produs daune mari. În 21 de ani, însă, n-a găsit banii necesari pentru terminarea lucrărilor, astfel că şantierele sunt încă deschise. Şi aşa vor rămâne, chiar dacă între timp altele, ca de pildă amenajări de top destinate unor "protocoale" ale şefilor, s-au încheiat cu succes...
Huzurul ABA
BIHOREANUL a arătat, în repetate rânduri în ultimii ani, că Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, instituţia care trebuie să ne asigure protecţia în caz de inundaţii şi viituri, cheltuie bani cu nemiluita pe mofturi de tot felul.
Cantoanele arondate sistemelor hidrotehnice au fost modernizate şi transformate în vile de protocol, elocventă în acest sens fiind o investiţie de peste 3 milioane de lei pentru construirea unui adevărat hotel de lux în Băile Felix, la nici 500 de metri de un canton mai vechi, dar modernizat şi el la standarde înalte. Tot pentru huzurul şefilor ABA Crişuri, în ultimul deceniu s-au cumpărat maşini scumpe, ba chiar şi o barcă de agrement.
BIHOREANUL a dezvăluit că anul trecut ABA Crişuri a cheltuit 18 milioane de lei pe achiziţii directe, cumpărând produse şi servicii direct de la firmele "agreate", fără licitaţii, printre altele banii fiind risipiţi pe 27 de telefoane mobile de ultimă generaţie şi pe pachete de asigurări de viaţă pentru toţi cei 565 de angajaţi.
În timp ce fondurile ABA Crişuri au curs gârlă pentru extravaganţe de acest fel şi pentru altele, rămase ascunse, lucrările hidrotehnice importante sunt în impas. Recent, chemat într-o şedinţă a Colegiului Prefectural ca să prezinte lucrările în derulare, inginerul Stelian Petrilă (foto), şeful Serviciului Investiţii din ABA Crişuri, a admis că instituţia are şantiere deschise chiar şi din anul 1998!
Pentru protejarea bihorenilor
Unul dintre şantierele "antice" vizează amenajarea râului Crişul Negru şi a afluenţilor acestuia, pe teritoriul mai multor comune din zona Beiuş-Tinca. Intitulată "Lucrări pentru înlăturarea efectelor calamităţilor produse în Bazinul Hidrografic Crişul Negru, judeţul Bihor", investiţia a fost pornită în 1998, la un an după ce o viitură inundase zeci de case şi suprafeţe mari de terenuri agricole.
Aşa cum a fost conceput în urmă cu două decenii, proiectul presupune o serie de lucrări menite să prevină ieşirea apei din matcă, mai precis reprofilări de albii pe o lungime de 15,2 kilometri, construirea unor diguri de apărare pe o lungime de 24 km, supraînălţări de diguri pe 4,5 km, ridicări de apărări de mal pe 18,9 km şi amplasări de parapeţi de beton pe 5,2 km. De asemenea, proiectul prevede şi construirea a 38 de subtraversări, a trei poduri şi a unui canton.
Când toate acestea vor fi finalizate, 234 de gospodării vor fi protejate împotriva inundaţiilor, la fel şi 32,3 km de drumuri comunale, 2,6 km de drum judeţean, 19 km de drumuri forestiere şi 6.365 hectare de teren agricol. Până atunci, riscul inundaţiilor rămâne...
Bani cu ţârâita
Din totalul lucrărilor, estimate la o valoare actualizată de 279 milioane de lei, s-a executat puţin mai mult de jumătate, în valoare de 187 milioane. Nu pentru că firma Repcon, angajată încă de acum două decenii, n-ar fi vrut să muncească, ci pentru că ABA Crişuri n-a alocat banii necesari. Ani la rând, nu a prevăzut niciun leu pentru această investiţie, astfel că şantierul a fost abandonat. N-ar fi de mirare ca, până la momentul când lucrările vor fi reluate, cele deja executate să trebuiască reabilitate, din cauza degradărilor.
În 2019, ABA Crişuri a alocat acestui obiectiv 10 milioane de lei, mult sub cele 93 milioane necesare pentru finalizare. De altfel, nici măcar întregul buget de care dispune ABA pentru investiţii în acest an, adică 45 milioane lei, n-ar fi destul! "Anul acesta vom continua lucrările pentru care avem proiectul tehnic şi autorizaţia de construcţie, precum cele din zona Beiuş şi Borz, şi purtăm discuţii pentru finanţarea lucrărilor care mai sunt de făcut", spune directorul instituţiei, Sorin Guler (foto).
Speranţa sa e că după rectificarea bugetară din iunie, ABA Crişuri va primi de la Bucureşti mai mulţi bani pentru investiţii, lucru greu de crezut, aşa că, cel mai probabil, şantierul va mai trena ani mulţi.
Inaugurare fără finalizare
Tot în 1998 a pornit şi proiectul denumit "Lucrări pentru înlăturarea calamităţilor naturale în Bazinul Hidrografic Barcău, în perioada 14-16 iunie 1997". Investiţia a fost demarată după ce 12 localnici din Suplacu de Barcău au murit într-o viitură şi sute de locuinţe au fost distruse de ape. Pentru ca astfel de tragedii să nu se repete, s-a decis construirea unui baraj uriaş, de 15,2 milioane metri cubi, care să înmagazineze surplusul de apă din râul Barcău.
Proiectul, în valoare totală de 236 milioane de lei, a fost încredinţat aceleiaşi firme Repcon, care a executat până acum lucrări de 218 milioane de lei: a construit barajul, două poduri, diguri pe o lungime de 5,9 km, un canal de dirijare de 10,2 km, a consolidat maluri pe 10 km şi a recalibrat albii pe o lungime de 23 km. De altfel, barajul a şi fost inaugurat în 2010, când director al ABA Crişuri era Pásztor Sándor, care n-a "divulgat", însă, că lucrările nu erau gata.
"Mai trebuie realizat un sistem de alarmare şi un canton", spune şeful Serviciului Investiţii, Stelian Petrilă, precizând că valoarea acestora este estimată la 13,1 milioane de lei. De ce atât de mult? Pentru că ABA Crişuri are de făcut şi exproprieri, un alt detaliu pe care niciun şef nu l-a dezvăluit în ultimele decenii! Când anume se va finaliza proiectul e imposibil de spus. În mod cert nu prea curând, dat fiind că în 2019 nu s-a alocat niciun leu acestei investiţii.
Lucrări cu "dedicaţie"
Directorul ABA Crişuri confirmă că ambele şantiere sunt foarte importante, fiind menite să-i protejeze pe bihoreni de inundaţii. De ce, dacă lucrările contează atât de mult, nu s-au încheiat? "Ce pot să vă spun... Ar fi trebuit finalizate", zice Guler, confirmând că n-au fost probleme cu constructorii, ci cu finanţarea.
Realitatea e că directorii care s-au perindat în fruntea ABA Crişuri n-au alocat bani pentru aceste lucrări, dar au deschis noi şantiere, multe pe văi puţin cunoscute. "Au fost şi situaţii obiective, cu urgenţe care trebuiau rezolvate", susţine Guler, întrebat despre oportunitatea acestor lucrări. Niciun oficial nu va confirma, desigur, niciodată, că printre şantierele deschise s-au numărat şi lucrări deloc urgente, dar care trebuiau demarate doar pentru ca nişte firme să aibă motive să încaseze bani din care să întoarcă "para-ndărături", nişte şefi să aibă locuri frumoase de ralaxare, iar nişte primari să câştige voturi.
Sorin Guler garantează, însă, că finalizarea lucrărilor demarate în anii ‘90 sunt o prioritate pentru el. "Eu vreau să se lucreze. În iunie mă duc la Bucureşti şi încerc să obţin fonduri pentru investiţii", zice directorul. Dacă va avea sau nu succes rămâne de văzut...
LEŞU ÎN LUCRU
În ritm de melc
O altă investiţie hidrotehnică foarte importantă este consolidarea barajului Leşu (foto), unde lucrările se desfăşoară însă foarte lent. Barajul a fost golit în 2015, dar lucrările au început abia în septembrie 2018, din acelaşi motiv - lipsa finanţării. Anul acesta, proiectul în valoare de 37,2 milioane de lei, are o alocare de doar 5,7 milioane.
"În prezent se lucrează la foraje pentru consolidare, adânci de 15 metri", spune inginerul Stelian Petrilă. După finalizarea acestor elemente se vor face noi foraje, de 50 metri adâncime, iar apoi lucrările vor stagna până la noi alocări bugetare. Cine ştie când şi cine ştie cât...