Cu decenii în urmă, un avion cu pasageri s-a prăbuşit în timpul aterizării pe Aeroportul din Oradea. A fost singurul dezastru aviatic la care a fost vreodată martor oraşul, soldat cu 13 morţi, între care şi patru orădeni, inclusiv preşedintele Comunităţii evreilor neologi din acea vreme, doctorul Konrád Béla.

BIHOREANUL a reconstituit povestea tragediei în baza articolelor din presa vremii, care dezvăluie şi un gest eroic făcut de unul dintre membrii echipajului, fără de care numărul victimelor ar fi fost mult mai mare.

O aterizare ratată

Vineri, 17 ianuarie 1941. Avionul companiei Malért, un Junkers JU 52 care asigura curse regulate pe ruta Budapesta - Oradea - Cluj - Târgu Mureş, se apropia de Aeroportul Oradea cu 17 pasageri la bord. "Cu puţină întârziere ajungem deasupra oraşului Oradea. Coborâm", transmitea la Budapesta căpitanul Dúló Mihály la 8:42 dimineaţa. După 7 minute, însă, controlorii de zbor au pierdut legătura cu el, iar după încă 5 primeau vestea că aparatul s-a prăbuşit!

"Cei trei membri ai echipajului şi 9 pasageri şi-au pierdut viaţa. Cauzele accidentului sunt în curs de investigare", transmitea de la faţa locului corespondentul Agenţiei de presă ungare MTI. Exista şi un rănit, care avea să moară după câteva ore la spital.

În aceeaşi zi, autorităţile publicau numele morţilor şi ale supravieţuitorilor. Printre decedaţi erau cei trei membri ai echipajului, căpitanul Dúló Mihály, ofiţerul de transmisiuni Küpri Tibor şi mecanicul Zsimkó Károly, dar şi patru orădeni: medicul Konrád Béla, Reichard Ernő, Hollós Jenő şi Weisz Rezső, aceştia din urmă oameni de afaceri. Alţi trei erau din Cluj - Liebermann Sándor, Pártos László şi soţia acestuia, iar trei din Târgu Mureş - Fenyő Imre, Rosenfeld Lajos şi soţia.

Au supravieţuit clujenii Szakácsi Gusztáv, Daróczy Miklós şi Izsák Ábrahám, precum şi patru budapestani: Huppart Leó, Granze Kálmán, Gottlifb Sándor şi Fischer Sándor. 

Eroul din avion

Cei şapte supravieţuitori scăpaseră datorită mecanicului de bord, Zsimkó Károly. Tânărul de 32 ani a reuşit să sară din avionul prăbuşit înainte de a exploda şi i-a deschis uşa, ca să scoată pasagerii.

"Nu s-a gândit să-şi salveze propria viaţă, deşi ştia foarte bine că era doar chestiune de secunde până când avionul va exploda. A fugit la avion, a spart uşa şi i-a tras unul după altul afară pe călători. A spart cu pumnii sticla din hublouri, încercând să salveze ce se mai putea. În momentul exploziei, de pe motor s-a desprins o bucată de metal, iar tânărul a fost pur şi simplu decapitat", povestea pentru MTI comandantul Aeroportului Oradea, căpitanul Dessewffy Emil.

Acesta a scos în evidenţă şi solidaritatea de care au dat dovadă pasagerii. "Au cerut să fie transportaţi întâi cei cu răni grave şi abia apoi cei cu răni uşoare. Poate părea un lucru mic, dar este o dovadă de solidaritate umană", spunea comandantul.

Coincidenţe stranii

În presa orădeană, tragedia a fost relatată pe larg. "Amănuntele accidentului aviatic de pe Aeroportul Oradea - numărul morţilor în catastrofa aviatică se ridică la 13", titra ziarul Nagyárad pe 18 ianuarie 1941, într-un articol care, întins pe două pagini, întorcea evenimentul pe toate părţile, descriind cu ajutorul supravieţuitorilor coincidenţele care pe unii i-a salvat, iar pe alţii i-au dus spre moarte. "Accidentul s-a produs vineri şi au fost 13 morţi", au scris autorii, cu trimitere la superstiţia potrivit căreia ziua cu pricina este una nefastă, favorizând nenorociri.

Un orădean rămas fără bilet pe aeroportul din Budapesta oferise de trei ori preţul acestuia ca să ajungă acasă, unde îl aştepta soţia bolnavă. N-a reuşit să-l procure, dar astfel a scăpat de moarte. Alţi doi orădeni, soţ şi soţie, au renunţat să urce în avion în ultima clipă, după ce femeia s-a îmbolnăvit de gripă şi a trebuit să se interneze la spital în capitala Ungariei.

Cei doi soţi din Târgu Mureş care au murit în urma accidentului se grăbeau să ajungă la o... înmormântare. Murise fratele femeii. "Unui general i s-a făcut milă de ei şi le-a dat un bilet, iar un alt călător a renunţat la al său. Acum, cei doi soţi care s-au grăbit vor fi duşi la propria lor înmormântare", comenta Nagyvárad, citând un supravieţuitor.

Doliu în Oradea

Publicaţia a portretizat pe larg şi victimele din Oradea. Konrád Béla, doctor în medicină, era medic de familie, preşedintele Comunităţii evreilor neologi şi al Asociaţiei medicilor şi farmaciştilor din Oradea, fiind cel care, alături de rabinul şef Kecskeméti Lipót, pusese bazele liceului evreiesc din Oradea.

O altă victimă, Hollós Jenő, era prezentat ca un om de afaceri boem şi filantrop, care "a dictat moda vreme de trei decenii", şi nu doar în Oradea, ci şi peste hotare, îmbrăcând ani de zile, gratuit, fotbaliştii de la Club Atletic Oradea, echipa preferată. "Nu a reuşit niciodată să înveţe bine româneşte, dar îi rămăsese în cap două cuvinte: «apă rece»! «Apă rece» îi era expresia favorită când striga după chelneri în cafenele. Oamenii ştiau că «apă rece» era, de fapt, cafea cu lapte", scria Nagyvárad.

În dimineaţa tragediei, angajaţii săi au sunat la aeroport, primind o singură informaţie: "Domnul Hollós a fost printre pasageri". Ucenicii au pornit spre locul tragediei, unde, între resturile avionului şi clădire, i-au găsit geamantanul, iar lângă rămăşiţele unui decedat, şi ceasul de aur. N-au putut spune cu certitudine dacă respectivul cadavru era al lui, motiv pentru care poliţiştii i-au chemat stomatologul, să vină să-l identifice.

Tot după dantură a fost identificat şi dr. Konrád Béla, în timp ce Reichart Ernő a fost recunoscut după o bucată de cămaşă, pe care îi fuseseră gravate iniţialele, iar Weisz Rezső după o mână rămasă neatinsă de foc.

Niciun vinovat

Cei patru orădeni au fost înmormântaţi pe 20 ianuarie 1941, în prezenţa a mii de oameni, autorităţi locale şi judeţene, în vreme ce membrii echipajului au fost transportaţi la Budapesta şi înhumaţi cu onoruri militare. Cât despre cauzele accidentului, nu au fost dezvăluite presei. Singurul comunicat al comisiei de anchetă, dat chiar în ziua în care orădenii îşi îngropau morţii, arăta că accidentul fusese rezultatul "unui cumul de factori care nu sunt de natură tehnică" şi că "responsabilitatea nu cade în sarcina nimănui".

Documentul difuzat de Agenţia MTI şi preluat atât de cotidianul Nagyárad, cât şi de alte ziare din Ungaria, nu a fost comentat în niciun fel, iar ulterior ştirile despre accident au devenit tot mai rare, până ce, la sfârşitul lunii, au dispărut de tot.

"Viaţa merge mai departe", era titlul unuia dintre ultimele articole, care anunţa că zborurile de pe Aeroportul Oradea nu au avut de suferit de pe urma accidentului. "Toate biletele s-au epuizat pe următoarele zile", vestea ziarul orădean pe 21 ianuarie, menţionând că piloţii care aterizează aici "se duc la locul exploziei şi, luând poziţia de drepţi, îşi salută camarazii trecuţi la cele veşnice".

Apoi, povestea singurei tragedii aviatice din Oradea a fost uitată. A urmat războiul, s-au schimbat regimuri, iar viaţa a mers, într-adevăr, mai departe...

AL DOILEA
Paguba lui Ţiriac de la Oradea

Potrivit Biroului Arhivelor Accidentelor de Aviaţie, cu excepţia accidentului aviatic din 1941, pe Aeroportul din Oradea s-a mai produs un singur accident aviatic, pe 16 ianuarie 2009, cel în care a fost implicată una din aeronavele de lux ale magnatului Ion Ţiriac. Avionul, care aducea la Oradea 10 dintre participanţii la vestita vânătoare de la Balc, a părăsit pista la aterizare, rupând gardul ce împrejmuia Aeroportul şi oprindu-se la 420 metri de capătul pistei, peste un canal colector lat de 5 metri şi adânc de 1,5.

Ancheta declanşată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea împotriva celor doi piloţi, pentru distrugere din culpă, încălcarea îndatoririlor de serviciu şi punerea în pericol a siguranţei zborului, s-a încheiat cu rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale. Cercetările au stabilit că piloţii au coborât avionul cu întârziere din cauza condiţiilor meteo nefavorabile şi a pistei necurăţate, iar după ce au părăsit calea de rulare, ca să nu izbească aparatul de clădirea în care se afla sistemul de navigaţie al aeroportului, au virat 90 grade la dreapta şi nu au mai putut evita coliziunea cu gardul şi eşuarea în canalul de irigaţii.

Magnatul şi-a mutat paguba dintr-un buzunar în altul, aeronava fiind asigurată la Allianz Ţiriac, care i-a achitat o despăgubire de 14 milioane euro.