Pentru angajaţii celor 450 de spitale din România, ziua de vineri, 13 aprilie, a fost momentul adevărului. Era prima zi de leafă după ce li s-au promis salarii "ca în Occident", dar guvernanţii le-au limitat sporurile, şi toţi se întrebau dacă aceştia se vor ţine de cuvânt sau, la fel ca la transferarea contribuţiilor de la angajatori către angajaţi, le-au pregătit o cacealma.

Pentru unii, surpriza a fost plăcută, salariile medicilor şi asistentelor crescând enorm. Pentru ceilalţi, însă, nicio creştere, ba unora chiar le-au scăzut veniturile! Confruntat cu proteste, Guvernul cere "soluţii" şefilor de spitale, ca să "dea" ceva şi celorlalţi, dar managerii n-au din ce. Cum alternativa ar fi renunţarea la investiţii, dar ar afecta pacienţii, şefii celor două mari spitale din Oradea nici nu se gândesc la ea. Doar Primăria are un plan: să ia din sporurile favorizaţilor pentru a echilibra veniturile celor discriminaţi.

Salarizare (ne)unitară

Inechităţile au fost "sădite" în sistemul sanitar în februarie, când Guvernul a anunţat că din 1 martie salariile medicilor şi asistentelor vor creşte spectaculos, între 70% şi 170%, direct pe grila de salarizare planificată pentru anul 2022.

Toate celelalte categorii de personal, de la laboranţi şi economişti la infirmiere şi îngrijitoare, au primit, în schimb, promisiunea unor majorări etapizate în următorii 4 ani, câte 25% anual din diferenţele între salariile actuale şi cele proiectate pentru 2022. Măsura a creat evidente discriminări între o parte a angajaţilor, medicii şi asistentele, şi toţi ceilalţi...

Cu o mână a dat, cu alta a luat

Concomitent, Guvernul a plafonat aşa-numitele "sporuri de condiţii" pentru toţi angajaţii, la maximum 30% din fondurile de salarii ale ordonatorilor principali de credite (Ministerul Sănătăţii, consilii judeţene şi primării).

Conform unei legi din 2010, pentru condiţii deosebit de periculoase sporurile sunt între 50%-70% din salariile de încadrare pentru angajaţii secţiilor de Psihiatrie, indiferent de pregătire (fiindcă toţi riscă să fie agresaţi) şi între 55%-85% pentru cei din ATI şi Pneumologie (care pot contracta, de pildă, tuberculoză).

Sporurile pentru condiţii periculoase fluctuează între 15%-25% pentru secţiile de Infecţioase (cu bolnavi cu SIDA, hepatită etc.) şi laboratoarele de analize sau de recuperare, între 12%-15% pentru farmacişti (inhalează citostatice), în timp ce sporul de stres pentru angajaţii TESA e între 5%-15%.

Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă

Medicii şi asistentele au primit majorări salariale uriaşe. Atât la Spitalul Judeţean, cât şi la Municipal, un şef de secţie care în februarie avea 6.938 lei net a sărit în aprilie la 16.343 lei, un medic primar de la 7.020 la 15.565 lei, şeful UPU de la 6.938 lei la 17.438, un specialist de secţie clinică de la 5.250 lei la 11.733.

 Asistenţii şefi cu studii superioare au urcat de la 4.942 lei la 5.951, cei cu studii postliceale de la 4.090 la 5.356 lei, asistenţii debutanţi cu studii superioare de la 2.090 la 4.215 lei şi cei cu studii postliceale de la 2.035 lei la 3.750.

Comparativ, celelalte categorii de personal au devenit nişte paria. Economistul de gradul 5 a rămas în aprilie cu 4.400 lei net, la fel ca în februarie, registratorul principal cu 2.287 lei, un farmacist cu 3.614 lei, un biolog principal cu 4.589 lei, o infirmieră de gradul 5 cu 2.148 lei, o îngrijitoare cu 2.117 lei, iar brancardierii cu 2.275 lei.

Ambele categorii sunt afectate, însă, de plafonarea sporurilor. Cel al unui medic primar de chirurgie generală scade de la 1.053 la 934 lei, al unui biolog principal de la 1.147 la 688 lei, al unui economist de la 660 la 484 lei, al unei infirmiere de la 1.825 la 1.182 lei, iar al unei îngrijitoare de la 1.799 la 1.165 lei.

Maria Silaghi, manager Spitalul Municipal OradeaAplicarea noilor reguli a provocat anomalii flagrante, spune managerul Spitalului Municipal, Maria Silaghi (foto): de pildă, salariul directorului de îngrijiri a scăzut de la 6.938 lei la 5.237 lei, sub al unei asistente şefe de secţie din subordine. Un kinetoterapeut cu studii superioare a rămas cu 4.330 lei, sub o asistentă de laborator (4.871 lei), la fel şi un biolog cu studii superioare, cu 4.589 lei.

"Găuri" uriaşe

Gheorghe Carp, manager Spitalul Județean OradeaManagerul Spitalului Judeţean, dr. Gheorghe Carp (foto), spune că banii de la CAS nu ajung pentru plata sporurilor, chiar şi plafonate, mai ales că tarifele pentru cazurile tratate au rămas neschimbate din 2016.

Pentru a achita celor 2.200 angajaţi sporurile la nivelurile minime, spitalului i-ar mai trebui echivalentul a circa 1,5 milioane euro, bani pe care Carp nu vrea să-i "rupă" din contribuţiile la investiţiile de 24 milioane euro aflate în pregătire (eficientizarea energetică a clădirii, supraetajarea, construirea unui laborator şi farmacii pentru UPU, a unui amfiteatru şi a unei noi policlinici). Motivul e clar: fără investiţii, spitalul nu se mai dezvoltă, calitatea actului medical scade, iar pacienţii vor suferi.

La fel, pentru a plăti sporurile celor 1.200 angajaţi, tot la minimum, directoarea Municipalului ar avea nevoie de încă 74 milioane lei, pe care nu vrea să-i taie din contribuţia pentru investiţii (cea mai importantă, construirea unui nou corp de clădire, fiind estimată la 12 milioane euro).

Rezolvarea Primăriei

Eduard Florea, directorul economic al Primăriei OradeaFondul de salarii al Primăriei, la care se raportează plafonarea sporurilor din spitale, totalizează 281 milioane lei, din care 228 milioane merg pe salariile spitalelor, diferenţa de 53 milioane fiind pentru plata celor 600 de angajaţi proprii şi ai structurilor subordonate. Pentru achitarea sporurilor din spitale, calculate "zgârcit", la nivelurile minime, ar fi nevoie, conform directorului economic Eduard Florea (foto), de încă peste 93 milioane lei, suma reprezentând însă 41% din fondul de salarii, mult peste plafonul decis de Ministerul Muncii la 30%.

Ca urmare, municipalitatea a cerut managerilor celor două spitale simulări care să indice sumele necesare sporurilor în mai multe scenarii. "A trebuit să luăm în considerare inclusiv scenarii în care nu acordăm nici măcar sporurile minime, lucru discutabil, deoarece potrivit legii acestea trebuie plătite, chiar dacă pe de altă parte plafonul a fost stabilit la 30%. Chiar şi ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, contactată de primarul Ilie Bolojan, a admis că este «un conflict legislativ»", zice Florea, adăugând că oficialul guvernamental i-a sugerat edilului să aplice o reducere a nivelurilor minime ale sporurilor aşa încât să se încadreze în plafon.

Rezultatul? "Lucrăm pe trei niveluri de reduceri: pentru medici, care au avut o creştere mare a salariilor, vom plăti sporurile minime reduse la 40%-50%, la asistente, care au avut şi ele o creştere, le vom plăti la 75%, iar pentru celelalte categorii, care au avut descreşteri salariale, o să plătim sporuri maxime". Concret, asta ar însemna de exemplu că sporul unui medic primar de chirurgie generală, deja redus de la 1.053 la 934 lei, ar putea coborî la 467 lei, pentru că oricum salariul îi sare de 15.000 lei, pentru ca şi o îngrijitoare să aibă un net trecut de 2.000 lei.

Rămâne de văzut dacă Bolojan şi-i va ridica în cap pe câştigătorii sistemului, după ce perdanţii s-au ridicat împotriva Guvernului. În fond le-ar fi atinse nişte drepturi, nu?...


GREVĂ GENERALĂ
"Nu ne impresionează"

Pentru că în toată ţara angajaţii spitalelor declanşează tot mai multe proteste spontane, lunea trecută managerii au fost convocaţi la Guvern, în prezenţa ministrelor Sănătăţii, Sorina Pintea, şi Muncii, Olguţa Vasilescu, pentru a căuta "soluţii" pentru cei peste 10% din salariaţi care s-au ales cu veniturile reduse, dar singura decizie a fost înfiinţarea unui "grup de lucru" care să le caute în continuare.

Tot săptămâna trecută, joi, aproximativ 10.000 de membri ai Sanitas au desfăşurat un protest în faţa Guvernului, însă niciun oficial nu a stat de vorbă cu reprezentanţii participanţilor, confirmând spusele Olguţei Vasilescu, cum că "nu ne impresionează" iminenţa grevelor cu care ameninţă sindicaliştii. Dată fiind situaţia, aceştia au afirmat că este posibilă declanşarea unei greve de avertisment pe 7 mai şi chiar a unei greve generale pe 11 mai.

Împotriva mizeriei din spitale, crizelor de medicamente tot mai numeroase şi neglijării pacienţilor nu a anunţat nimeni, însă, niciun protest...

Citiți pe aceeași temă articolul „Consiliul Local Oradea a redus cu 60% sporurile medicilor şi cu 25% cele ale asistenţilor medicali”