Fondurile alocate de Consiliul Judeţean pentru activităţi culturale, sociale şi sportive organizate de fundaţii şi asociaţii au crescut în ultimii trei ani de cinci ori, de la 300.000 lei în 2016 la peste 2 milioane lei atât în 2018, cât şi în 2019. Cât de legal au fost date şi cheltuite - a arătat anul trecut Camera de Conturi, scoţând la iveală „abateri şi erori”, adică prejudicii, de sute de mii de lei.

Abia după ce auditorii au dispus recuperarea lor, iar DNA Oradea a deschis şi un dosar penal, conducerea CJ a decis să respecte legea. Anul acesta, înainte de Paști, pe site-ul instituţiei a fost postat un proiect de regulament pentru care, în premieră, a cerut şi părerea celor interesaţi.

Direcţii-puşculiţă

Raportul Camerei de Conturi Bihor întocmit vara trecută după verificarea execuţiei bugetare pe anul 2017 a provocat un scandal monstru, auditorii descoperind că două structuri ale CJ, Direcţia Social-Comunitară şi Direcţia Dezvoltare Implementare Proiecte, au tocat 1.065 milioane lei şi respectiv 1,370 milioane lei pentru finanţarea unor ONG-uri cu încălcarea legii.

În baza documentului, BIHOREANUL arăta atunci că fondurile pentru asociaţii şi fundaţii nu fuseseră prevăzute distinct în bugetul judeţului, că cele două Direcţii nu aveau un regulament de finanţare aprobat prin votul aleşilor şi că, în pofida denumirilor, nu făceau decât să preia banii şi să-i redirecţioneze către ONG-uri, în special celor controlate de UDMR, multe dublu şi chiar triplu finanţate, fapt interzis prin lege, deoarece beneficiarii trebuiau să contribuie cu minimum 10% din valoarea proiectelor pentru care ceruseră cofinanţare din bani publici.

Festival penal

Cea mai flagrantă ilegalitate a fost tripla finanţare a Fundaţiei Varadinum pentru organizarea Festum Varadinum, preşedintele Pásztor Sándor (foto) alocându-i cu de la sine putere 100.000 lei, fără să fi avut o Hotărâre în acest sens a CJ, în baza unui simplu „referat de necesitate” semnat de doi dintre consilierii personali, Králik Lóránd şi Szabó Jozsef, şi asta după ce contractul de finanţare fusese deja semnat. Ulterior, DSC a alocat în acelaşi scop alţi 30.000 lei, iar DDIP încă 13.500 lei, în final banii mergând la SC Festinus SRL, firmă patronată de fostul şef al Uniunii Studenţilor Maghiari, Debreczeni Sándor.

De altfel, la finele anului trecut, DNA Oradea a început şi o anchetă penală, dată fiind suspiciunea că finanţarea fusese decisă chiar înainte ca Fundaţia Varadinum să fi depus o cerere, actul fiind înregistrat post factum fraudulos, prin măsluirea registrului electronic al CJ.

Cu nemiluita

Nu era nicidecum singura ilegalitate. DSC, de pildă, a dat bani Asociaţiei Pro Rev Egyesulet Vadu Crişului pentru editarea unei cărţi, beneficiarul declarând o contribuţie proprie primită însă de la DDIP. Tot DSC a plătit 30.000 lei către Bernath Krisztina, lector la Universitatea Partium, pentru un „studiu” achitat apoi şi de DDIP cu 15.000 lei.

Neregulile au atras şi atenţia opoziţiei din CJ, PNL-istul Ionel Avrigeanu (foto) criticând şi alte alocări, precum dubla finanţare a Clubului Sportiv Viitorul Borş (15.000 lei de la DSC şi 7.000 lei de la DDIP) ori „abonarea” la banii publici a unor ONG-uri, toate de pe „orbita” UDMR. Asociaţia Pro Săcueni, de exemplu, primise 9.000 lei pentru Zilele Săcueniului, 2.500 lei pentru Întâlnirea corurilor din Valea Ierului, 2.500 lei pentru Ziua Familiei la Sânnicolau de Munte şi 2.000 lei pentru o tabără de fotbal.

„Nu există nicio informaţie când s-au desfăşurat evenimentele, ce impact social, câte persoane au participat? Suspiciunea noastră e că multe nu se desfăşoară efectiv”, spunea Avrigeanu în septembrie, „ameninţând” că liberalii vor pregăti un proiect de Hotărâre a CJ prin care DDIP şi DSC să fie obligate inclusiv să afişeze pe site data, durata şi locaţia fiecărui eveniment „sponsorizat” cu bani publici.

A preluat iniţiativa

Opoziţia pare să-şi fi uitat propria rezoluţie, dar, surprinzător, conducerea CJ a elaborat în această primăvară un proiect de „Regulament privind regimul finanţărilor nerambursabile acordate din bugetul Judeţului pentru activităţi nonprofit de interes general”, pe care l-a postat pe site taman pe 26 aprilie, în Vinerea Mare, cei interesaţi având la dispoziţie 10 zile pentru a propune îmbunătăţiri.

Întins pe 34 de pagini, Regulamentul stabileşte procedura de solicitare a finanţării, criterii de acordare a banilor, organizarea şi funcţionarea comisiilor de evaluare a proiectelor, procedura de evaluare, încheierea contractelor de finanţare, procedurile de derulare a lor şi cele de raportare şi control, precum şi sancţiunile pentru încălcarea obligaţiilor asumate de ONG-uri.

Fără „cumul"

Proiectul prevede că „finanţările nerambursabile se vor utiliza numai pentru programe şi proiecte de interes public” şi numai „în completarea veniturilor proprii şi a celor primite sub formă de donaţii şi/sau sponsorizări” de către ONG-uri. Activităţile finanţate prin DDIP pot avea specific cultural (de la „editare cărţi, monografii, pliante, broşuri” până la „activităţi de celebrare”), sportiv şi pentru „reducerea vulnerabilităţilor la corupţie”, iar cele finanţate prin DSC să fie din domeniile „tineret, cultură, social-comunitar” şi - nu se ştie de ce - pentru „protecţia mediului”.

Regulamentul consacră, în premieră, „eficacitatea utilizării fondurilor publice”, transparenţa („punerea la dispoziţia tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de finanţare”) şi excluderea cumulului, în sensul că „aceeaşi activitate nu poate beneficia de atribuirea mai multor contracte de finanţare de la aceeaşi autoritate în decursul unui an”, ceea ce ar reduce „abonamentele” asociaţiilor de casă ale UDMR la finanţări multiple.

Criterii şi restricţii

Regulamentul are drept criterii pentru acordarea finanţărilor relevanţa proiectelor propuse atât „pentru obiectivele Judeţului” (care, însă, nu sunt cunoscute), cât şi „pentru nevoile grupului ţintă”, experienţa anterioară a ONG-urilor şi „dimensiunea impactului”, evaluarea urmând să ţină seama inclusiv „în ce măsură cheltuielile propuse pentru implementarea proiectului sunt necesare” cu adevărat.

Cheltuielile vor fi decontate numai dacă actele justificative vor avea înscrise „denumirea exactă şi detaliată a produselor/serviciilor achiziţionate pentru derularea activităţilor finanţate”, astfel că, teoretic, nu vor mai fi posibile abuzuri grosolane. În 2017, de pildă, Asociaţia Szacsvay a decontat o parte din banii primiţi pentru diverse proiecte cu bonuri fiscale de la supermarketuri pentru alimente, iar o altă parte a acoperit-o cu o factură emisă de firma ginerelui unei membre, pentru 43 kg de... miere.

Regulamentul instituie şi constrângeri în decontarea cazărilor, doar la unităţi de 3 stele, ceea ce va exclude şmecherii precum cea a Asociaţiei Szigligeti Tanoda, care a decontat cazarea invitaţilor la Festivalul „Teatru de primăvară” în hoteluri de 4 stele, asta în condiţiile în care mulţi erau deja plecaţi acasă. Tot binevenită e şi obligarea ONG-urilor ca la achiziţia bunurilor şi serviciilor pentru proiecte să respecte cerinţele Legii achiziţiilor publice.

Tot pe interese

CJ vrea să impună reprezentanţilor ONG-urilor şi o bizară „declaraţie de imparţialitate”, statuând drept conflict de interese „orice situaţie care îl împiedică pe beneficiarul finanţării, în orice moment, să acţioneze în conformitate cu obiectivele autorităţii finanţatoare, precum şi situaţia în care executarea obiectivă şi imparţială a funcţiilor oricărei persoane implicate în implementarea proiectului poate fi compromisă din motive familiale, politice, economice sau orice alte interese comune cu o altă persoană”. Mai pe româneşte, asociaţiile şi fundaţiile care vor primi bani de la CJ nu vor avea voie să critice instituţia!

În schimb, regulamentul e generos cu membrii comisiilor care vor evalua proiectele propuse spre finanţare prin DSC şi DDIP, aşa încât aceştia nu vor avea nicio restricţie. Cei 5 membri ai fiecărei comisii vor fi „numiţi de autoritatea finanţatoare”, neinteresată să le prevină conflictele de interese, aşa că vor fi în continuare posibile situaţii în care, de pildă, o reprezentantă a Fundaţiei Varadinum, cum este Wagner Izabella, să facă parte din comisia care decidea finanţările prin DDIP.  Semn că CJ „joacă” reforma, dar numai până la interesul celor care vor şi să dea banul public, şi să-l cheltuie sub alte identităţi...

STRATEGIE PENTRU APATIE
Un singur set de amendamente

Postat pe site-ul CJ în Vinerea Mare a Paştelui ortodox şi greco-catolic, proiectul Regulamentului privind finanţările nerambursabile poate fi îmbunătăţit cu propuneri din partea ONG-urilor ori cetăţenilor timp de 10 zile, perioadă care expiră săptămâna aceasta.

Până vinerea trecută, potrivit purtătorului de cuvânt al instituţiei, Adrian Simon, la CJ a fost înregistrată o singură „adresă conţinând propuneri/observaţii din partea unei organizaţii civice orădene”, nenominalizate. Ceea ce nu surprinde, având în vedere perioada aleasă pentru lansarea proiectului, chiar dacă acesta nu are caracter de urgenţă.