Transparenţă... soha! Obligată de Tribunal să spună cum cheltuie banii, UDMR Bihor susține că nu e partid

Deşi este "expertă" în politică, făcând şi desfăcând majorităţi, participând la toate scrutinurile şi primind anual de la bugetul de stat sume colosale pentru reprezentarea etniei maghiare, UDMR pretinde că nu trebuie să dea socoteala modului în care le cheltuie.

După ce Tribunalul Bihor a obligat organizaţia judeţeană să răspundă unei solicitări formulate legitim de BIHOREANUL, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii publice, transmiţând cel mai recent buget de venituri şi cheltuieli, politicienii au atacat decizia, cerând Curţii de Apel să constate că UDMR nu ar fi partid, ci o asociaţie oarecare. "Placa" pe care politicienii maghiari o folosesc de fiecare dată când le convine, pentru a fugi de obligaţii...

Examen pentru partide

În această primăvară, BIHOREANUL i-a supus pe politicienii locali unui test de transparenţă, solicitând organizaţiilor judeţene ale partidelor parlamentare, care au exponenţi în funcţii şi demnităţi publice, să-şi prezinte bugetele din 2018, cu detalii privind veniturile şi cheltuielile. Cererea a fost făcută în baza Legii 544/2001, conform căreia asemenea informaţii pot fi solicitate de oricine entităţilor care utilizează sau administrează resurse financiare publice.

Culmea, au răspuns cererii doar PSD şi ALDE. La PNL Bihor, solicitarea a fost rătăcită, preşedintele Ilie Bolojan promiţând că va verifica situaţia şi că va transmite răspunsul, fără însă a o mai face.

În ce priveşte UDMR, organizaţia judeţeană a ignorat complet cererea, chiar dacă preşedintele executiv Szabó Ödön a confirmat că o primise, ba a şi promis că va da un răspuns, dar nu s-a ţinut de cuvânt. Pentru că a dovedit vădită rea-credinţă, BIHOREANUL a făcut ceea ce legea prevede în situaţia aceasta: a cerut Tribunalului să oblige UDMR să răspundă. O acţiune similară n-a putut fi formulată şi împotriva PNL deoarece, din cauza tergiversărilor, a trecut termenul prevăzut de lege, de 30 de zile, pentru iniţierea procesului.

Eşec prin neprezentare

În acţiunea înregistrată la Tribunal, BIHOREANUL a demonstrat că UDMR Bihor încalcă cu intenţie legea şi, implicit, dreptul publicului de a avea acces la informaţii. Politicienii maghiari au continuat să-şi ignore obligaţiile: nu doar că nu au răspuns la cererea pe care publicaţia a înaintat-o instanţei, ci - mai mult - la termenul stabilit pentru judecată nu s-a prezentat niciun reprezentant al formaţiunii.

Urmarea a fost firească: printr-o hotărâre pronunţată pe 13 iunie, instanţa a obligat UDMR Bihor să răspundă solicitării, făcându-şi public veniturile şi cheltuielile pe anul trecut. Mai mult, în motivarea hotărârii, magistraţii arată că aceste date fac parte din categoria de informaţii pe care UDMR ar fi trebuit să le comunice din oficiu, fără să fie nevoie să primească o cerere în acest sens, prin urmare refuzul de a da răspuns unei solicitări exprese e cu atât mai grav!

După sentinţă, pe 28 iunie, preşedintele executiv Szabó Ödön a expediat ziarului o adresă, dar a făcut-o printr-un nou afront: a trimis informaţiile în formă tipărită, prin Poşta Română, cu confirmare de primire. Desigur, firesc ar fi fost ca UDMR Bihor să transmită răspunsul în format electronic, aşa cum a primit şi solicitarea, şi cum, de altfel, permite explicit Legea 544/2001. Nu doar pentru că documentul ar fi ajuns prompt la destinatar, ci şi pentru că n-ar fi costat niciun ban.

Fac politică, dar nu-s partid

Deşi a transmis informaţiile cerute, supunându-se astfel Justiţiei, UDMR Bihor a continuat conflictul, angajând pentru asta o casă de avocatură - Kovács, Kádár & Asociaţii. Pe 5 iulie, la o săptămână după ce Szabó a expediat răspunsul, aceasta a înaintat un recurs în numele formaţiunii politice, cerând pe de o parte rejudecarea, pe motiv că n-ar fi primit citaţia la proces, lăsată chipurile de poştaş în cutia poştală a Uniunii Studenţilor Maghiari din Bihor, cu sediul în aceeaşi clădire din Palatul Vulturul Negru, iar pe de altă parte respingerea ca nefondată a cererii BIHOREANULUI, căreia deja îi răspunsese.

Cum şi-a motivat demersul UDMR Bihor? Pur şi simplu, şefii filialei susţin că nu au obligaţia să răspundă solicitărilor bazate pe Legea 544/2001, deoarece "nu este un partid politic, ci o asociaţie", înfiinţată în ianuarie 1990 în baza legii privind asociaţiile şi fundaţiile, pentru a reprezenta interesele comunităţii maghiare. Liderii UDMR Bihor ignoră cu desăvârşire chiar "detaliul" că activitatea lor este eminamente politică, formaţiunea participând la toate scrutinurile.

De altfel, ce dovadă mai clară ar fi decât că şi acum, ca întotdeauna în ultimele trei decenii, are în Parlament senatori (Cseke Attila şi Derzsi Ákos) şi deputaţi (Szabó Ödön şi Biró Rozália), reprezentanţi în Consiliul Judeţean, instituţie condusă în urma unor alegeri şi negocieri politice cu PSD şi ALDE chiar de un udemerist (Pásztor Sándor)? Mai mult, tocmai pentru că participă la alegerile politice, UDMR trebuie, la fel ca toate celelalte partide, să prezinte periodic Autorităţii Electorale Permanente un raport financiar, document, evident, public.

Pe banii noştri

Dincolo de faptul că se comportă ca un partid, ceea ce o obligă să dea seamă alegătorilor, UDMR se bucură din plin şi de finanţarea din bani publici: doar anul trecut a primit o subvenţie de 37 milioane lei de la bugetul de stat, din fondurile pentru formaţiunile care reprezintă minorităţile. Pe ce au cheltuit banii, numai politicienii maghiari ştiu, căci nu le place să spună.

Nu în ultimul rând, UDMR Bihor trebuie să se supună, chiar dacă nu-i convine, şi Legii 544/2001 pentru că articolul 2 al acesteia enumeră între entităţile obligate să dea curs solicitărilor, şi "organizaţiile neguvernamentale de utilitate publică care beneficiază de finanţare din bani publici". Adică exact cum este UDMR!

Lecţie de la Cluj

Pretenţia că nu fac parte dintr-un partid e des folosită de liderii UDMR. La fel au procedat şi în 2017, când ziarul online Átlátszó Erdély (Transilvania transparentă) le-a cerut detalii despre imobilele deţinute de organizaţie şi despre cheltuielile făcute. Pentru că n-a primit răspuns, publicaţia s-a adresat Tribunalului Cluj, argumentând că maghiarii din România trebuie să ştie cum gestionează organizaţia fondurile primite din banii tuturor cetăţenilor, pentru a-i reprezenta.

În replică, politicienii maghiari au repetat povestea că UDMR nu e partid, dar nici organizaţie de utilitate publică, deoarece nu are acest statut recunoscut printr-o Hotărâre de Guvern. Judecătorii au admis însă cererea jurnaliştilor, motivând că formaţiunea e o organizaţie neguvernamentală de utilitate publică întrucât "desfăşoară sistematic şi preponderent activităţi în interesul colectivităţii maghiare şi este finanţată din bani publici". Drept urmare, au obligat politicienii să răspundă solicitării, iar aceştia s-au conformat, dar fără a expedia un răspuns publicaţiei care o formulase, ci rezumându-se să posteze informaţiile pe site-ul partidului.

Ce mai inventează?

Pentru că în continuare UDMR a refuzat să-i furnizeze informaţii, Átlátszó Erdély a intentat formaţiunii un nou proces, câştigându-l şi pe acesta. În motivarea sentinţei, magistraţii Tribunalului Cluj au arătat că Legea 544/2001 vizează toate ONG-urile de utilitate publică, nu doar pe cele astfel clasificate prin vreo Hotărâre de Guvern, hotărârea judecătorească rămânând, la fel ca aceea din primul proces, tot definitivă.

Asta nu i-a oprit pe cei de la UDMR Bihor să invoce aceleaşi false argumente în faţa Curţii de Apel Oradea, contra BIHOREANULUI. Au nevoie, probabil, de încă o lecţie, pentru a-şi înţelege rolul. Şi limitele...

ÎN DOI PERI

Răspuns neclar

Expediat abia după sentinţa Tribunalului Bihor în procesul intentat de BIHOREANUL, răspunsul filialei UDMR privind bugetul pe 2018 e departe de a fi lămuritor. De pildă, anul trecut organizaţia Bihor a primit din subvenţia publică 31.200 lei, fără însă a arăta pe ce s-au dus banii.

Pe lângă subvenţia de la stat, UDMR Bihor a avut venituri totale de 303.486 lei, din care 200.043 lei din cotizaţii, 52.910 lei din donaţii şi 50.530 lei din perceperea unor taxe din închirierea unor sedii proprii. Nimeni nu ştie însă câte sedii are UDMR Bihor şi cui le-a dat în chirie, iar asta în situaţia în care Uniunea este chiriaşă a Primăriei încă din 1990.

Cert e că în ciuda încasărilor respectabile, filiala a reuşit să cheltuie o sumă mai mare decât cele primite, şi anume 342.494 lei, cea mai mare parte a banilor fiind folosită pentru plata angajaţilor - 163.525 lei. Pe locul secund la capitolul cheltuieli a fost plata utilităţilor (36.513 lei) şi, surpriză, a chiriilor (28.497 lei). BIHOREANUL va cere oficial UDMR să explice contribuabililor şi aceste lucruri.