Fostul procuror general al Parchetului Curţii de Apel Oradea, Aurel Mascaş, şeful Secţiei de urmărire penală, Păunel Galoş, şi cel al Secţiei judiciare, Radu Bodea, plus actualul şef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare, Florin Betea, au fost interceptaţi vreme de 4 luni într-un dosar deschis la DNA Bucureşti şi apoi trimis spre anchetă la Oradea, unde a fost clasat, fără însă ca soluţia să le fie comunicată, aşa cum cere legea.
"Mi-e lehamite!", este reacţia de azi a fostului procuror general, care descrie suspiciunile cercetate ca fiind "o mizerie ordinară"...
Pasată la centru
Dezvăluirea a fost făcută de site-ul "anti-sistem" luju.ro, care arată că ancheta a pornit la sfârşitul anului 2014, ca urmare a unei anonime trimise la DNA Oradea şi pasate apoi, probabil din raţiuni de conspirativitate, la structura centrală, unde a preluat-o procurorul Ioan Amăriei, de la Secţia de combatere a corupţiei.
Delaţiunea viza un dosar aflat în cercetarea Parchetului din Satu Mare asupra unor angajaţi ai Primăriei locale, bănuiţi că ar fi închis ochii la nereguli cu prilejul controalelor făcute la lucrări de reabilitare a străzilor executate de firma Construcţii Drumuri, pentru care municipalitatea achitase 43 milioane lei.
Potrivit anonimei, asupra procurorului care efectua ancheta s-ar fi făcut presiuni pentru a muşamaliza dosarul, de către procurorul general Aurel Mascaş, prin intermediul şefilor de secţii Păunel Galoş şi Radu Bodea din Oradea şi al prim-procurorului Florin Betea din Satu Mare.
Presiuni la anchetator
Pe 19 noiembrie 2014, printr-o sesizare din oficiu, procurorul Amăriei a dispus începerea urmăririi penale in rem, doar cu privire la fapte, acuzele fiind de abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului şi folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase.
Procurorul arăta că cei patru magistraţi ar fi încercat să-l determine pe anchetatorul funcţionarilor sătmăreni "să renunţe la cercetările efectuate" sau ca acest dosar "să fie instrumentat de un alt procuror", urmărind direcţionarea anchetei aşa încât să se îngreuneze tragerea la răspundere a vinovaţilor. "Presiunile s-ar fi manifestat prin solicitarea de copii de pe dosar, a efectuării unor controale vizând acest dosar şi activitatea procurorului care îl instrumentează, a invocării - în şedinţe de lucru - a unor presupuse neregularităţi în instrumentarea acestui dosar, precum şi infirmarea unei rezoluţii de efectuare a unei constatări tehnico-ştiinţifice, de către prim-procurorul Florin Betea, la solicitarea lui Mascaş Aurel", scria Amăriei în ordonanţa de începere a urmăririi penale.
De ce atât deranj din partea şefilor din parchete? Stelian Popa, patronul firmei Construcţii Drumuri, ar fi fost un apropiat al vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Satu Mare, Mircea Govor, şeful PSD Satu Mare, a reţinut Amăriei din anonimă.
Pe bandă rulantă
În aceeaşi zi, cu maximă operativitate, procurorul DNA a solicitat şi a primit de la Curtea de Apel Bucureşti o autorizaţie pentru măsuri drastice de supraveghere tehnică a celor patru procurori: "interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă, supravegherea video, audio şi prin fotografiere, inclusiv în spaţii private, localizarea şi urmărirea prin mijloace tehnice". Iniţial, supravegherea a fost autorizată pentru 30 de zile, dar ulterior, la cererea anchetatorului, instanţa a prelungit succesiv măsura, timp de 4 luni, până pe 17 martie 2015.
Apoi, dosarul a zăcut până în ianuarie 2016, când a fost retrimis la DNA Oradea, structura de unde venise anonima. Aici, cazul a fost repartizat procurorului Lucian Rus (foto), care l-a mai ţinut, tot in rem, fără să stabilească vreun suspect, mai mult de un an, până pe 6 martie 2017, când a dispus clasarea pentru abuz în serviciu şi folosirea influenţei ori autorităţii, pe motiv că faptele nu există, iar pentru favorizarea făptuitorului a constatat "lipsa tipicităţii impuse de norma de incriminare". Adică, în forma în care ar reieşi din anchetă, fapta nu ar fi prevăzută de legea penală.
Surpriza la plic
Un aspect grav este că, în ordonanţa de clasare, procurorul Rus a stipulat ca soluţia să nu fie comunicată, deşi legea spune imperativ că aceasta se transmite în copie "persoanei care a făcut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, după caz, altor persoane interesate", între acestea numărându-se, desigur, şi cele care au fost supuse măsurilor de supraveghere.
Aşa s-a ajuns în situaţia în care cei patru procurori să afle despre dosar abia după un an, pe 4 mai 2018, când au primit fiecare la domiciliu câte o adresă de la DNA Oradea prin care au fost înştiinţaţi că în trecut fuseseră "subiectul a 4 mandate de supraveghere tehnică". Şi probabil că nu ar fi aflat nici atunci, dacă între timp DNA Oradea n-ar fi fost călcată de inspectorii structurii centrale şi ai Inspecţiei Judiciare, şi dacă nu s-ar fi descoperit mai multe situaţii în care au omis să-i înştiinţeze pe cei interceptaţi despre măsurile dispuse pe numele lor, aşa cum cere legea. Au făcut-o, deci, obligaţi, ulterior...
Anonima... din sistem
Potrivit Codului de procedură penală, procurorii au obligaţia să informeze, în scris, pe fiecare subiect al unui mandat de supraveghere tehnică, în cel mult 10 zile de la încetarea măsurii ori, în cazuri excepţionale, cel târziu la terminarea anchetei. În acest caz, s-a făcut după 1 an!
"Am rămas fără grai, toţi. Am fost şocaţi", povesteşte fostul şef al Parchetului Curţii, Aurel Mascaş, acum pensionar, care s-a prezentat imediat la sediul DNA Oradea pentru a cere lămuriri. "Dacă am fost obiectul unei supravegheri, trebuia să existe o soluţie. Am solicitat să ni se pună la dispoziţie soluţia din dosar, procesele verbale de redare a supravegherii, interceptări, localizări, filmări. Mi-au comunicat că nu s-au transcris, pentru că se transcrie doar când există relevanţă penală, deci nu au avut niciun indiciu care să îi conducă la ideea că noi ne ocupăm de matrapazlâcuri. Dar atunci cum au făcut încadrarea juridică?", a explicat pentru BIHOREANUL magistratul, cu trimitere la faptul că între temeiurile clasării se află şi "lipsa tipicităţii", în condiţiile în care nu s-a făcut practic nicio anchetă, iar convorbirile sale nu au fost nici măcar transcrise.
Prin urmare, Mascaş a cerut să i se comunice, în copie, întregul dosar. "Ce să vă spun, mi-a venit lehamite", spune fostul procuror general, care descrie suspiciunile cercetate ca fiind "o mizerie ordinară". Anonima provenea, de fapt, de la o persoană din sistemul judiciar, pe care a identificat-o, dar al cărei nume nu vrea, încă, să-l divulge. "Nu pot pune căluş în gura nimănui, dar fiecare, când face o afirmaţie, trebuie s-o probeze. Or, eu nu am făcut nimic din ce se susţinea acolo", susţine Mascaş.
"A fost o golănie"
Potrivit acestuia, singura legătură pe care a avut-o cu ancheta din Satu Mare a fost că, în calitate de procuror general, întocmea bugetele pentru parchetele din subordine şi, ca atare, aviza şi solicitările de sume pentru eventuale expertize, constatări judiciare ori de altă natură.
"Procurorul şef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare mi-a solicitat 14.000 lei pentru o constatare tehnico-ştiinţifică în acel dosar. Eu trebuia să fac formalităţi, justificări, că nu ai bani în sertar. I-am răspuns că vom face demersurile şi i-am recomandat procurorului să se efectueze o expertiză tehnico-judiciară şi contabilă. Erau asfaltări de drumuri, trebuia verificat dacă s-a respectat caietul de sarcini, structura liantului, cât era de adâncă infrastructura etc. Acestea nu puteau fi determinate pe o simplă constatare tehnico-ştiinţifică".
Ulterior, Mascaş a fost informat că o cauză identică se afla în ancheta DIICOT Satu Mare şi că procurorul de acolo (care era chiar Lucian Rus) a cerut dosarul. "Le-am spus să-l decline, să nu se cheltuie bani în două părţi, dar procurorul nu l-a mai declinat. Se pare că atunci s-a făcut această anonimă. Nu ştiu care a fost schepsisul mizerabilei înscenări, dacă s-a făcut în scop de şantaj, dar a fost o golănie. Ce interes am avut? Interesul meu a fost în scris şi motivat strict pe atribuţiile mele de serviciu".
Să răspundă şi serviciile…
De ce au fost implicaţi colegii săi, Radu Bodea şi Păunel Galoş? Potrivit anonimei, aceştia ar fi exercitat presiuni asupra sa în timpul unor şedinţe de lucru. Or, zice Mascaş, informaţia putea fi verificată uşor, căci toate şedinţele cu colectivele de procurori sunt înregistrate: "Noi lucrăm ordonat şi riguros. Orice şedinţă de lucru se înregistrează, se consemnează, se întocmesc procese-verbale şi se trimit la toate unităţile".
Cert e că, imediat după ce şi-a citit dosarul, Mascaş a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii, dar şi pe ministrul Justiţiei, în iunie 2018 primind o informare că CSM a sesizat, la rându-i, Parchetul General, unde s-a constituit dosar penal pentru abuz în serviciu, inducere în eroare a organelor judiciare şi uzurparea funcţiei. "Cea din urmă acuză vizează lucrători ai serviciilor, care au denaturat informaţii. S-au băgat unde nu le fierbe oala, prin omisiunea aducerii la cunoştinţa organelor judiciare a realităţilor", explică procurorul, refuzând să ofere alte detalii despre informaţiile "denaturate", până la finalizarea anchetei.
Procurori cercetaţi
În timpul cercetărilor, vor fi chemaţi să dea explicaţii şi cei doi procurori care au instrumentat dosarul, Ioan Amăriei, de la Bucureşti, şi Lucian Rus, de la Oradea. "Fiecare are o parte de vină. Cel de la structura centrală, că n-a făcut minimele verificări, că s-a dus pe prelungirea măsurilor de interceptare fără să apară niciun element de noutate. Vă daţi seama ce sume s-au cheltuit? Noi n-avem bani să dăm la spitale, grădiniţe, iar eu să cheltuiesc banii aşa cum vrea un nepriceput, un diletant în meserie?!".
Cât despre procurorul Lucian Rus, care i-a "dosit" soluţia, Mascaş spune că acesta i s-ar fi justificat prin faptul că... nu a vrut să-l deranjeze, deoarece până şi lui i s-a părut că dosarul a fost o "ordinărie". "A dat din umeri, că a văzut că era o porcărie, n-a vrut să facă tam-tam. «Ce să nu faci, că te obligă procedura?! Voi după ce procedură lucraţi?», l-am întrebat. Noaptea minţii!", comentează fostul procuror general.
Căutat de BIHOREANUL, Rus a evitat o discuţie despre controversata soluţie prin care a "secretizat" dosarul celor patru procurori. Nici şefa DNA Oradea, Felicia Popovici, n-a putut oferi o explicaţie pentru întârzierea cu care aceştia au aflat despre ancheta care îi vizase. "Au fost informaţi, la cerere, şi despre soluţie, şi despre măsurile de supraveghere care i-au vizat", a spus ea, refuzând să intre în detalii. "Pentru alte informaţii adresaţi-vă Biroului de presă". De unde, însă, vreme de o săptămână, n-a răspuns nimeni...
ELITE... LA BURTA BROAŞTEI
"Mai jos de atât nu se poate ajunge"
Eliberat de obligaţia de rezervă pe care o avea în perioada activităţii, fostul şef al parchetelor din Bihor şi Satu Mare critică fără reţineri modul de lucru al procurorilor DNA. "Dacă s-ar face un studiu despre câţi bani au cheltuit şi unde e eficienţa lor, ar fi un şoc. Au salarii uriaşe, dar nu se ridică la burta broaştei. «Elitele»... Ei puneau tehnică pe unul, îl trimiteau să tragă de limbă pe altul, mai şi interpretează discuţiile, le scot din context, le dau conotaţii cum vor ei şi pac, dosar! N-au decât să crape oamenii. Eu sunt stăpân pe mine, am fost procuror, şi chiar şi aşa am fost afectat. Dar, în final, nimeni nu răspunde!", acuză Mascaş. "Ar trebui să le crape obrazul de ruşine. Din cauza lor a ajuns profesia aceasta atât de hulită şi hărţuită. Mai jos nici nu se poate să ajungi, să cobori o asemenea profesiune, care se mai intitulează magistratură, în asemenea hal", comentează fostul procuror general.