Procurorii DNA Oradea au clasat dosarul de corupţie care îl viza pe episcopul ortodox al Oradiei, Sofronie Drincec, cu aceeaşi discreţie cu care îl şi deschiseseră.
BIHOREANUL a aflat că astă-toamnă, în noiembrie, procurorii au pus capăt anchetei privind posibile fapte de trafic de influenţă şi luare de mită în schimbul repartizării preoţilor pe parohii, concluzionând că "faptele cercetate nu există".
Percheziţie la Episcopie
Investigaţia, care îl avea în vedere nu doar pe PS Sofronie, ci şi pe alţi mai-mari ai Episcopiei, a fost declanşată în toamna anului 2014, dar primul semn despre existenţa ei a devenit public abia pe 19 septembrie 2016, când echipe formate din procurori ai DNA Oradea, poliţişti şi specialişti ai Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală Oradea au descins pentru percheziţii concomitent la sediul Eparhiei şi la Mănăstirea Izbuc.
În acea zi DNA a emis prin Biroul de presă un comunicat lapidar, ce spunea doar că ancheta vizează "suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie comise în perioada 2014-2016". Tot în acea zi, Episcopia a transmis, şi tot prin Biroul de presă, că "au fost puse la dispoziţia organelor de cercetare toate documentele solicitate, nu au fost ridicate obiecte şi nu au fost identificate valori sau sume nejustificate", adăugând că procurorii nu au precizat calitatea procesuală a episcopului Sofronie ori a altui slujbaş. "Nedorind a prejudicia în vreun fel rezultatele cercetărilor", ulterior reprezentanţii Eparhiei n-au mai dat nicio altă declaraţie.
Clanul popilor
BIHOREANUL aflase, totuşi, că ancheta DNA avea în vedere, printre altele, şi informaţii dintr-un articol al publicaţiei noastre din primăvara anului 2014, intitulat "Clanul popilor". Pornit de la nemulţumirile unor preoţi fără pile ajunşi în imposibilitatea de a obţine parohii, deoarece acestea ar fi fost date pe şpagă, articolul descria inclusiv cum se transmiteau "plocoanele", de la 2.000 euro pentru o parohie săracă de la ţară până la zeci de mii de euro pentru una "cu vad" din Oradea.
Ziarul dezvăluia cum, pentru un plus de siguranţă, posturile se vindeau doar popilor de încredere, "din sistem", aşa că Eparhia s-a umplut de clanuri, fiecare preot cu stare trăgând după sine un fiu, ginere, văr, cumnat, fin. Cel mai influent e clanul arhimandritului Mihail Tărău, stareţul mănăstirii Izbuc, mâna dreaptă a episcopului.
Dosar din dosar
Concret, preoţii care voiau să se hirotonească şi cei în căutare de parohii trebuiau să treacă de "proba" unei spovedanii la Mihail Tărău, iar apoi de un examen psihologic, dar nu în faţa unui psiholog al Episcopiei, ci contra cost, cu sora stareţului, Camelia Dindelegan (foto), conferenţiar la Universitatea Oradea. Femeia nu este o necunoscută: a fost trimisă în judecată pentru cumpărare de influenţă şi dare de mită în acelaşi dosar în care au mai fost puşi sub inculpare şi rectorul Constantin Bungău, alături de ex-decăniţa Floare Chipea, sub acuzaţia unei mite date de Dindelegan acestora pentru a-i fi rezolvat un post de profesor.
De altfel, rechizitoriul în acest dosar al universitarilor a fost disjuns chiar din cel al episcopului, în care procurorii DNA Oradea puseseră sub interceptare cel puţin 6 persoane, pe lângă PS Sofronie fiind urmăriţi şi stareţul Mihail, cumnatul său, preotul Vasile Dindelegan (paroh în Ioşia), preotul Cristian Rus (parohul Bisericii Izvorul Tămăduirii din strada Louis Pasteur şi purtător de cuvânt al Episcopiei), Adrian Caba (consilier pentru cimitire, monumente şi servicii funerare, concomitent paroh în Haieu) şi Eugen Călinescu (consilierul episcopului pe sectorul patrimoniu).
Jurământ de tăcere
Cum Camelia Dindelegan vorbea la telefon mult şi "în clar" atât cu soţul paroh în Ioşia, cât şi cu fratele stareţ la Izbuc, psihologa a avut ghinionul să "pice" cu detaliile şpăgii pentru postul de profesor pe interceptările declanşate în dosarul iniţial, ce viza corupţia din Eparhie.
Atât doar că, deşi PS Sofronie şi apropiaţii săi au fost urmăriţi vreme de patru ani, iar procurorii au audiat zeci de preoţi, tot nu au reuşit să găsească dovezi solide pentru a susţine acuzaţiile, dispunând pe 27 noiembrie anul trecut clasarea dosarului, pe motiv că fapta nu există. Ca de obicei, fără a-şi anunţa public eşecul...
Rezultatul era, poate, previzibil. Tot în septembrie 2016, BIHOREANUL dezvăluia într-un articol intitulat "Prea Suspectul Sofronie", că după percheziţiile de la Episcopie şi de la mănăstirea Izbuc, episcopul şi-a convocat subalternii din Centrul Eparhial şi i-a pus să-i jure supuşenie, cu mâna pe Sfânta Scriptură, obligându-i sub ameninţarea caterisirii să nu spună nimănui nimic din ceea ce au aflat şi ştiu în virtutea slujbelor pe care le deţin.
S-au supus
BIHOREANUL a încercat, zilele trecute, să afle poziţia atât a Episcopiei, cât şi apropiaţilor episcopului despre dosarul DNA, dar singurul care a răspuns la apelurile telefonice, consilierul pe sectorul patrimoniu, Eugen Călinescu, a pasat responsabilitatea purtătorului de cuvânt Cristian Rus, care n-a reacţionat nici la apeluri şi nici la SMS.
O sursă apropiată anchetei a lămurit, neoficial, şi de ce: "Au fost audiaţi zeci de preoţi, dar niciunul nu a dorit să dea informaţii despre faptele vizate. Cei mai mulţi au spus că, dimpotrivă, nici nu au auzit vreodată ca parohiile să se dea pe bani sau pe alte favoruri".
Cum ar veni, cinstitele feţe bisericeşti s-au supus poruncilor la tăcere, chiar cu riscul să încalce porunca a IX-a: "Să nu mărturiseşti strâmb".