Aproape două milioane de români îşi sărbătoresc luni onomastica de Sfântul Ioan.

Ion, Ionuţ, Ionel, Ionică...

Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului de Interne citate de Agerpres peste 1.420.744 de bărbaţi şi 531.197 de femei poartă numele Sfâtului Ioan sau derivate ale acestuia.

În rândul bărbaţilor peste 514.865 poartă numele de Ioan, 411.149 cel de Ion şi peste 320.000 de Ionuţ. La fel, cam 145.000 de români poartă numele de Ionel şi peste 26.000 pe cel de Nelu sau Ionică.

În cazul femeilor, cele mai frecvente nume sunt Ioana (371.000) şi Ionela (140.000) urmate la mare distanţă de derivaţiile Nela (11.290) şi Ionelia (6.700).

Numele Ioan îşi are rădăcinile în iudaicul "Iohanan", prescurtare din "Iehohanan" care înseamnă "Dumnezeu s-a milostivit".

"Înaintemergătorul"

În credinţa creştină Sfântul Ioan este numit şi "Înâintemergătorul", pentru că a anunţat venirea lui Hristos.

Ioan a început să predice în al 15-lea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii. Principalul său mesaj adresat iudeilor a fost: "Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!"

Botezătorul a fost decapitat din ordinul lui Irod Antipa după ce l-a mustrat pe acesta pentru traiul nelegiut cu soţia fratelui său, Irodiada.

Potrivit tradiţiei părinţii lui Ioan, preotul Zaharia şi Elisabeta erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. În timp ce Zaharia slujea la templu în Ierusalim, i-a vestit Arhanghelul Gavriil că Elisabeta va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan.

Pentru că Zaharia s-a îndoit de această veste, a rămas mut până ce Elisabeta a născut.

Zi de sărbătoare

Ziua de Sfântul Ioan încheie şirul sărbătorilor de iarnă deschis pe 6 decembrie de Sfântul Nicoalae.

Potrivit tradiţiei populare Sfântul Ioan fereşte gospodăriile de foc şi sălbăticiuni şi este protectorul pruncilor aşa că această sărbătoare se ţine inclusiv pentru a da naştere unor copii sănătoşi.

Sărbătoarea este un prilej de bucurie aşa încât cel care se veseleşte în această zi va fi vesel tot anul.

Potrivit tradiţiei credincioşii care se stropesc în dimineaţa zilei de Sfântul Ioan cu Agheazma Mare adusă de la biserică în ziua de Bobotează vor fi sănătoşi tot anul.

Credinţa din popor spune că ziua care încheie sărbătorile de iarnă "botează gerul" iar vremea începe treptat să se încălzească.