Ziua Muncii se sărbătoreşte în fiecare an la data de 1 Mai, încă din anul 1889.
Potrivit ziare.com, despre Ziua Internaţională a Muncii a început să se vorbească după ce utilajele şi maşinăriile care au apărut în perioada Revoluţiei Industriale necesitau mai multă forţă de muncă. La acea vreme, muncitorii lucrau circa 10-16 de ore pe zi. Nemulţumiţi de program, aceştia au început să ducă o luptă constantă pentru a obţine ziua de lucru de doar 8 ore, condiţii mai bune şi un salariu decent.
Pentru a-şi susţine cauza, de 1 Mai în 1884, peste 300.000 de muncitori au mărşăluit în mai multe oraşe din Statele Unite, iar un an mai târziu manifestările clasei muncitoare s-au extins şi în ţările europene. Astfel, în 1891, 1 Mai a devenit sărbătoarea muncitorilor, fiind recunoscută de Congresul Internaţionalei a II-a din 1891.
În România, ziua de 1 Mai a început să se sărbătorească în anul 1890, când se organizau petreceri câmpeneşti. Odată cu trecerea la regimul comunist, în anul 1945, această zi se sărbătorea cu parade în Piaţa Aviatorilor din Bucureşti.
Parada începea cu un miting, iar primii care defilau erau pionierii. Apoi defilau gărzile patriotice, muncitorii din fabricile bucureştene, membrii cluburior sportive, iar momentul final era intonarea "imnului de luptă a clasei muncitoare din întreaga lume".
Astfel de parade au ţinut până în anul 1971, iar după 1990 1 Mai a fost sărbătorit cu concerte, ieşiri la iarbă verde, concursuri pentru copii şi activităţi festive.
În zilele noastre 1 Mai este declarată zi nelucrătoare în România, iar cei mai mulţi se bucură de această sărbătoare cât mai departe de stresul cotidian.