Peştera cu cristale din mina Farcu, din Roşia, a fost amenajată şi, începând cu această sâmbătă, poate fi vizitată de turişti.
O mini festivitate de deschidere a avut loc vineri după amiază, când jurnalişti şi oficialităţi au făcut un tur în zona vizitabilă a cavernei, inedită atât prin faptul că a fost descoperită printr-o exploatare minieră, cât mai ales prin cristalele ce îi împodobesc pereţii. Formaţiunile, croite de timp în diverse forme, de la flori până la libelule, crează o privelişte deosebită.
Frumuseţe distrusă
"Peştera are o lungime de 250 de metri, nu este foarte mare, dar e cochetă şi nu permite vizita unor grupuri foarte mari. Tocmai asta îi dă o specificitate, pentru că turistul poate să admire această splendoare de cristale într-un cadru mic, în care poţi să comunici în acelaşi timp cu cei din jurul tău, dar şi cu natura. Este unică în România şi printre puţinele peşteri din lume în care se îmbină vizita minieră cu vizita turistică în peşteră", a declarat speologul Viorel Lascu, de la Centrul de Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD), viitorul manager al obiectivului.
Descoperită în 1987, de-a lungul anilor peştera a fost puternic vandalizată, 60% din ea s-a distrus, iar o mare parte din formaţiunile de cristal au fost rupte şi vândute. Când, în toamna anului trecut, s-a început reabilitarea, pereţii erau plini de funingine de la cauciucuri arse de localnici în interior, iar argila era peste tot. Astăzi, se poate circula prin ea cu căşti de protecţie dotate cu lanterne. Se mai lucrează încă la sistemul de iluminat care nu este deloc simplu. Pe pereţi sunt montate leduri, becuri cu lumină rece, ca să nu afecteze ecosistemul.
... dar recăpătată
"Toată partea de peşteră a fost "coafată" la pensetă, cu instrumente mici. Inclusiv în găurile foarte fine s-a lucrat cu linguriţe în care s-a scos argila. S-a spălat cu jet de apă pe care am reciclat-o în vase şi încet, încet am scos sute de kilograme de argilă. În momentul de faţă, peştera este aproape curată, ca un copil gata să îşi reînceapă viaţa de creştere", a mai spus Lascu.
Deocamdată grota este accesibilă doar pe o treime, o altă treime nu este disponibilă pentru public, căci e protejată ştiinţific, iar cea de-a treia parte se estimează că va fi gata în luna august. Fiind o zonă greu accesibilă, turiştii o vor putea vizita doar cel mult câte doi odată. În aşteptare, ceilalţi din grup vor putea privi ce se întâmplă pe două ecrane, deoarece două camere video vor înregistra constant ce se întâmplă în interior.
"Vom amenaja aici o tiroliană, un cablu întins pe pereţi astfel încât turiştii să nu atingă formaţiunile, dar de pe care vor putea inclusiv să fotografieze. Nu mai există nicăieri în lume aşa ceva. Sunt nişte tavane, la 10-15 metri, cu formaţiuni pe care nici nu poţi să ţi le imaginezi", a explicat Lascu.
Potrivit managerului de proiect Andrei Acs, în final, în peşteră va fi amenajat şi un laborator în care specialiştii vor studia toate vieţuitoarele de aici.
Proiect mamut şi eco
Pe lângă faptul că peştera cu cristale din mina Farcu este adusă în circuitul turistic, o altă componentă importantă a proiectului este responsanilizarea localnicilor pentru a proteja ceea ce au, deoarece aceste valori trebuie conservate.
Lascu afirmă că până acum, în reabilitarea grotei s-au investit în jur de 170.000 de euro. 70.000 de euro reprezintă sume direcţionate printr-un program de granturi mici al Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru dezvoltare, tocmai spre latura comunităţii, care trebuie să înveţe să îşi administreze singură patrimoniul. Mai ales că aici se va construi un adevărat parc pentru căutătorii de adrenalină.
"Proiectul este coordonat de Centrul de Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă, care gestionează acest sit Natura 2000, Pădurea Craiului, unul dintre cele mai importante din Bihor, care găzduieşte un număr impresionant de peşteri. (Sunt circa 2000, din care 60 sunt clasificate în clasa A, adică sunt peşteri ştiinţifice, şi 15 sunt cu potenţial de amenajare turistică). Proiectul final va fi în jur de 700.000 de euro, incluzând partea de acces cu un trenuleţ (în fapt o locomotivă electrică, ce nu poluează), un lift, o sală de concerte şi dezvoltarea unui parc de aventură în dolina în care se află peştera", a spus Lascu.
Turism la maxim
Zona, favorizată de un peisaj rar, cu caverne cu dovezi arheologice de mare importanţă, s-ar putea întreţine singură, numai din turism, drept pentru care primăria Roşia are în plan proiecte serioase pentru a dezvolta această componentă. "Am depus un proiect pe măsura 3.1.3 (pe care se pot obţine fonduri europene nerambursabile pentru încurajarea activităţilor turistice - n.r.), care se referă la un traseu turistic pe Cheile Cuţii, de o rară frumuseţe, pe care chei se găseşte un lanţ de peşteri. Avem în proiect şi un traseu pietonal pe care să se poată vizita şi acea zonă turistică în localitatea noastră", a enumerat, între altele, primarul comunei Roşia, Florin Bonca (foto).
Până acum, în proiectul peşterii cu cristale, primăria Roşia a investit aproximativ 20.000 de euro şi nu se va opri aici. În apropierea obiectivului vor fi amplasate şi mici chioşcuri de administraţie publică ori suveniruri pentru turişti.
Prezent la inaugurare şi impresionat, la rândul său, de cele văzute, preşedintele Consiliului Judeţean, Cornel Popa (foto), a lăudat iniţiativa, promiţând că va căuta să o sprijine. "Va trebui să căutăm fonduri, să accesăm fonduri europene, şi să punem la dispoziţie bani pentru cofinanţarea unor asemenea proiecte. Orice zi pierdută este pierdută şi pentru frumuseţea peşterilor, pentru că s-ar putea să fie distruse, dar sunt zile pierdute şi în ce priveşte încasarea unor sume la bugetele noastre locale, judeţene sau naţionale", a declarat preşedintele CJ, amintind că Bihorul are 30% din totalul peşterilor din România, iar acest dar trebuie exploatat.
Pentru un adult, preţul de vizitare a peşterii cu cristale de la mina Farcu este de 15 lei, iar pentru copii - 10 lei. Toate sumele vor fi investite în continuarea proiectului.
De precizat că turiştii care ajung în Roşia pot vizita şi mini complexul de vacanţă construit de Viorel Lascu, din case recondiţionate, în stil tradiţional.