Oradea noastră

Acum mai bine de 80 de ani, reţeaua şcolară a Oradiei era alcătuită din trei categorii de instituţii, răspândite în mai toate cartierele: şcoli primare, normale şi licee. În 1937, Şcolile Primare Urbane de Stat erau în număr de 12, cea mai mare funcţionând pe strada Griviţei, cu 678 de elevi...

La finalul acestei toamne, Primăria va planta în oraş 350 de arbori. Conform programului pregătit de municipalitate, copacii vor fi sădiţi între 15 noiembrie şi 15 decembrie, în 45 de amplasamente din oraş.

Efortul orădenilor de a-şi trimite gunoaiele la reciclat nu rămâne nerăsplătit. Legislaţia privind colectarea deşeurilor a fost modificată astfel încât firmele care produc ambalaje sunt obligate să le dea bani primăriilor, pentru a trimite spre valorificare aceste resturi. Calculele arată că Oradea va încasa în acest fel circa 1,6 milioane lei anual, bani pe care Primăria îi va reinvesti în sistemul local de salubrizare.

Oradea este "instagramabilă" şi perfectă pentru un city-break! Aceasta a fost concluzia celor 42 de "influenceri", adică vedete ale reţelelor de socializare care, în vară, au petrecut două zile în oraşul de pe Crişul Repede. Musafirii au postat sute de poze pe Facebook, Instagram, Twitter sau blogurile lor şi le-au spus fanilor lor ce anume pot vedea în Oradea. Unii chiar au promis că vor reveni, într-o vacanţă mai lungă...

Traficul a fost îngreunat, marţi, în jurul prânzului, pe şoseaua de centură a Oradiei, respectiv pe strada Ogorului, după ce o dubiţă s-a răsturnat în şanţ. În accident au fost implicate trei autovehicule.

Natura trebuie protejată şi conservată, pentru că este creaţia lui Dumnezeu. Acesta este lecţia pe care o predă orădeanul Valeriu Domuţa copiilor din oraş, de mai bine de două decenii. El însuşi cercetaş, Valeriu este preşedintele grupului Cercetaşii Creştini Oradea, un ONG care îi învaţă pe copii cum să devină adulţi responsabili şi buni. „Îi învăţăm că e cool să fie creştini”, spune bărbatul. Şi la fel de „cool” este să aibă grijă de mediul înconjurător...

România va intra în Guinness Book, cu cea mai mare clasă de Kangoo Jumps! Intrarea se face prin Oradea, în data de 13 octombrie, ora 13, în Piaţa Unirii. De unde începe povestea? De la dorinţa antrenoarei Kinga Sebestyen de a găsi parteneri într-un proiect dedicat sănătăţii prin mişcare în ghetele rebound. La Oradea, căutările ei s-au finalizat prin formarea nucleului KAPO, o echipă de specialişti cunoscuţi, care au propus comunităţii orădene proiectul "Sănătate pe ghete".

Stilul arhitectural românesc, care combină elemente bizantine şi etnografice locale, a pătruns relativ puţin în Bihor. A fost "importat" de biserici, instituţii şcolare şi administrative, prin susţinerea episcopiilor ortodoxă şi greco-catolică, iar arhitectul care a lăsat cele mai importante clădiri în stil neoromânesc din Oradea, toate ridicate în perioada interbelică, a fost Anton Szallerbeck, despre care însă s-a scris foarte puţin, în ciuda importanţei muncii sale.

Aşa cum a promis, RER Vest continuă investiţiile pentru ca Oradea să fie un oraş curat! Pe strada Uzinelor, compania continuă lucrările de amenajare a celui de-al doilea centru de colectare a deşeurilor, unde orădenii vor putea arunca gratuit 12 feluri de resturi inutile.

Bihorenii s-au convins: cu sau fără lege, ambrozia creşte în voie! În primul an în care există o lege pentru combaterea acestei buruieni alergene, autorităţile locale au constatat că prevederile ei nu pot fi aplicate. Aşa că, în timp ce ambrozia a crescut în voie, în întreg judeţul nu s-a dat nici măcar o amendă...

Tehnologia trebuie folosită nu doar în folosul omului, ci şi al planetei. Aşa şi-au spus doi IT-işti orădeni, când au decis să-şi pună mintea la contribuţie pentru a găsi soluţii pentru combaterea poluării. După câteva luni de muncă, tinerii au montat pe Crişul Repede un utilaj uriaş care curăţă singur râul de PET-uri şi de alte gunoaie ce plutesc pe suprafaţa apei. Ecologişti convinşi, IT-iştii au făcut sistemul pe banii lor şi nu cer niciun leu nici pentru folosirea lui. „Vrem natură curată”, explică Dragoş Rus, unul dintre cei doi iniţiatori.

Niciun loc nu este mai potrivit pentru relaxare şi eliberarea stresului decât natura! Convinsă de acest lucru, psihologul orădean Corina Lupău urcă în fiecare vară cu copii orădeni la munte, în aşa-numite tabere "înţelepte". Timp de o săptămână, micuţii fac diferite activităţi în aer liber, care îi ajută să îşi dezvolte abilităţile socio-emoţionale. Prin joacă, în natură, cresc sănătos!

În perioada interbelică, Episcopia Greco-Catolică de Oradea a investit în transformarea şi edificarea unor clădiri de cult şi de învăţământ, aducând în urbe şi în Bihor stilul neoromânesc. Între şcolile ridicate se numără Şcoala Normală, actualul Liceu Teologic Greco-Catolic "Iuliu Maniu", de pe strada cu acelaşi nume, lângă Catedrala Greco-Catolică "Sfântul Nicolae".

Pentru o mai bună mobilitate în Zona Metropolitană Oradea, primarul Ilie Bolojan a propus, la sfârşitul primăverii, înfiinţarea unui transport public unitar. OTL ar fi urmat, astfel, să preia navetiştii din comunele apropiate municipiului, oferindu-le abonamente de călătorie unice. Pe cât de eficientă pare, pe atât de greu este de pus în aplicare această idee. Între timp, Guvernul a prelungit „din pix” licenţele firmelor care asigură în prezent transportul judeţean, asigurându-le monopolul încă 4 ani.

Unul dintre cele mai vechi parcuri orădene este şi cel mai ignorat. Orădenii care locuiesc în apropierea parcului Petőfi se plâng că, în loc să se relaxeze la umbra copacilor de aici, mai degrabă se enervează. Băncile sunt învechite şi murdare, aleile pline de denivelări, copacii neîngrijiţi, iar în parc nu este nici măcar o floare. Mai mult, toate peluzele sunt pline cu frunze uscate, chit că Primăria a angajat o firmă a cărei sarcină este tocmai să îngrijească parcul...

Centrul istoric al Oradiei s-a îmbogăţit cu încă o clădire cu faţade reabilitate. Sediul Baroului Bihor, de pe strada George Enescu, un imobil construit la începutul anilor 1900 după planurile arhitectului Rimánoczy Kálmán jr., a fost renovat, redevenind plăcut privirii.

Aflată între două biserici, una reformată şi una ortodoxă, Sinagoga Aachvas Rein este una din cele 7 sinagogi din Oradea. Construită după planurile antebelice ale arhitectului István Pintér în 1927-1928, ea aparţine comunităţii iudaice ortodoxe, dar, spre deosebire de celelalte asemenea lăcaşuri, are interiorul lipsit de pictură. Redeschis pe 9 octombrie 2018, de Ziua Holocaustului, imobilul găzduieşte Muzeul Istoriei Evreilor din Oradea şi Bihor, organizat în două părţi...

În fiecare vară, una dintre asociaţiile cu reale preocupări ecologiste din Bihor, Aqua Crisius, duce elevi de gimnaziu din satele judeţului în tabere "Junior Ranger", menite să-i înveţe pe copii să fie responsabili cu natura şi care se ţin chiar în mijlocul naturii, pe Valea Iadului. De cinci ani, Marcus Drimbea este nelipsit din aceste tabere. Când era el însuşi elev, a fost selectat ca participant, iar apoi s-a dus voluntar, ca să dea o mână de ajutor. Responsabilitatea şi grija de mediu de care a dat dovadă i-au adus acum primul loc de muncă, Marcus devenind ranger al asociaţiei Aqua Crisius.

Obişnuiţi să mergem în hypermarketuri şi să umplem coşul de cumpărături cu felurite alimente şi obiecte, ne gândim prea puţin la câte gunoaie vom arunca de pe urma acestora. Două tinere încearcă să convingă orădenii să cumpere doar produse de care au nevoie şi, mai important, care nu sunt ambalate şi, ca atare, nu produc deşeuri. Ele vor inaugura în curând Ono-Despachetăria, adică primul magazin din Oradea din care nu se va risipi nimic!

Operatorul licenţiat de salubritate al Oradiei, RER Vest, continuă operaţiunea de spălare şi dezinfectare a tuturor containerelor deţinute de asociaţiile de proprietari din oraş.

Inginerul agronom Nicolae Rugea, şeful Oficiului Fitosanitar Bihor, care veghează la sănătatea plantelor din tot judeţul, ne arată cum să avem grijă de pomi şi copaci. "Plantele se îmbolnăvesc la fel de mult ca oamenii", afirmă el în interviul acordat BIHOREANULUI.

Cartierul orădean Nufărul era, până acum 70 de ani, un sat. Sub influența politicii educaționale și de dezvoltare a Curții de la Viena, în secolul al XVIII-lea, acest sat, Seleuș, crește economic, dar și spiritual și educațional. Având circa 600-700 de locuitori, așezarea a fost înzestrată cu o biserică romano-catolică în 1732, prin grija episcopului Csáki Imre, pe lângă ea funcționând și o școală confesională.

Nu doar clădirile monument atrag localnicii şi turiştii. O casă situată pe strada Franz Schubert din Oradea, a cărei faţadă este acoperită cu iederă şi flori, a devenit o mică vedetă pe reţelele de socializare...

Dacă vrei să ieşi cu copiii în natură (căci, se ştie, e bine ca aceştia să petreacă circa patru ore pe zi afară) nu trebuie să mergi departe. Oradea are în jurul ei frumoasa pădure de la Săldăbagiu de Munte şi cea care începe din jurul staţiunii Băile 1 Mai. Sau poţi să mergi la lacul de la Şauaieu, situat la 10 kilometri de oraş. În toate aceste locuri, cei mici pot să exploreze şi să savureze natura şi, bineînţeles, să se joace.

La finalul anului 2017, orădenii aflau că, dacă îşi joacă bine cărţile, Primăria le va pune în practică dorinţele din bani publici, prin aşa-numitele proiecte de bugetare participativă. Deşi cele 10 proiecte câştigătoare au fost stabilite încă din mai 2018, doar unul a şi fost pus în practică. Celelalte există încă doar pe hârtie, cu excepţia unuia, la care s-a renunţat...

Mulţi orădeni încă nu realizează că, în câţiva ani, zona centrală îşi va schimba radical "look"-ul, prin eliminarea mai multor zone carosabile şi locuri de parcare şi transformarea lor în zone pietonale, dar şi prin înfrumuseţarea unor spaţii care nu făceau cinste centrului urbei...

Presaţi de profesori şi de părinţi să înveţe, mulţi copii sunt privaţi de bucuria sportului şi, implicit, de o viaţă sănătoasă şi echilibrată, ratând totodată şansa de a-şi descoperi pasiuni şi talente... . Orădeanul Zsolt Lakatos vrea să le întindă o mână de ajutor. Profesor de sport, specialist în escaladă şi preşedinte al clubului de profil Gecko, bărbatul vrea să popularizeze căţărarea, să le demonstreze părinţilor şi copiilor deopotrivă că escalada antrenează eficient inclusiv mintea.

Unul dintre cei mai cunoscuţi sculptori români ai secolului XX este Iosif Fekete, un orădean prin adopţie. Născut în Hunedoara în 1903, a studiat la Academia de Arte Frumoase din București, învățând în atelierul maestrului Dimitrie Paciurea. În facultate a studiat desenul și pictura, dar vocația pentru sculptură l-a dus către succes.