Oradea noastră

Inginerul agronom Nicolae Rugea, şeful Oficiului Fitosanitar Bihor, care veghează la sănătatea plantelor din tot judeţul, ne arată cum să avem grijă de pomi şi copaci. "Plantele se îmbolnăvesc la fel de mult ca oamenii", afirmă el în interviul acordat BIHOREANULUI.

Cartierul orădean Nufărul era, până acum 70 de ani, un sat. Sub influența politicii educaționale și de dezvoltare a Curții de la Viena, în secolul al XVIII-lea, acest sat, Seleuș, crește economic, dar și spiritual și educațional. Având circa 600-700 de locuitori, așezarea a fost înzestrată cu o biserică romano-catolică în 1732, prin grija episcopului Csáki Imre, pe lângă ea funcționând și o școală confesională.

Nu doar clădirile monument atrag localnicii şi turiştii. O casă situată pe strada Franz Schubert din Oradea, a cărei faţadă este acoperită cu iederă şi flori, a devenit o mică vedetă pe reţelele de socializare...

Dacă vrei să ieşi cu copiii în natură (căci, se ştie, e bine ca aceştia să petreacă circa patru ore pe zi afară) nu trebuie să mergi departe. Oradea are în jurul ei frumoasa pădure de la Săldăbagiu de Munte şi cea care începe din jurul staţiunii Băile 1 Mai. Sau poţi să mergi la lacul de la Şauaieu, situat la 10 kilometri de oraş. În toate aceste locuri, cei mici pot să exploreze şi să savureze natura şi, bineînţeles, să se joace.

La finalul anului 2017, orădenii aflau că, dacă îşi joacă bine cărţile, Primăria le va pune în practică dorinţele din bani publici, prin aşa-numitele proiecte de bugetare participativă. Deşi cele 10 proiecte câştigătoare au fost stabilite încă din mai 2018, doar unul a şi fost pus în practică. Celelalte există încă doar pe hârtie, cu excepţia unuia, la care s-a renunţat...

Mulţi orădeni încă nu realizează că, în câţiva ani, zona centrală îşi va schimba radical "look"-ul, prin eliminarea mai multor zone carosabile şi locuri de parcare şi transformarea lor în zone pietonale, dar şi prin înfrumuseţarea unor spaţii care nu făceau cinste centrului urbei...

Presaţi de profesori şi de părinţi să înveţe, mulţi copii sunt privaţi de bucuria sportului şi, implicit, de o viaţă sănătoasă şi echilibrată, ratând totodată şansa de a-şi descoperi pasiuni şi talente... . Orădeanul Zsolt Lakatos vrea să le întindă o mână de ajutor. Profesor de sport, specialist în escaladă şi preşedinte al clubului de profil Gecko, bărbatul vrea să popularizeze căţărarea, să le demonstreze părinţilor şi copiilor deopotrivă că escalada antrenează eficient inclusiv mintea.

Unul dintre cei mai cunoscuţi sculptori români ai secolului XX este Iosif Fekete, un orădean prin adopţie. Născut în Hunedoara în 1903, a studiat la Academia de Arte Frumoase din București, învățând în atelierul maestrului Dimitrie Paciurea. În facultate a studiat desenul și pictura, dar vocația pentru sculptură l-a dus către succes.

În urmă cu mai mulți ani, oameni simpli împreună cu oameni de stiință au observat că trebuie făcut ceva pentru natură. Au decis că toți sunt obligați să păstreze mediul înconjurător curat, iar în unele zone cu habitat aflat în pericol e necesară conservarea profesionistă...

În fiecare vară, Piaţa Bucureşti, din faţa Gării Centrale, devine un loc de evitat. Zeci de cerşetori veniţi din satele judeţului umplu zona de gunoaie, inclusiv fecale, iar autorităţile par depăşite. Poliţişti locali împart amenzi care nu vor fi achitate niciodată, oamenii merg seara în satele de baştină, dar revin în ziua următoare.

Turiştii care ajung în Oradea admiră nu doar frumuseţea clădirilor, ci şi curăţenia străzilor şi parcurilor din oraş. Localnicii se mândresc şi ei că oraşul nu doar se dezvoltă, ci este o oază de normalitate într-o Românie murdară şi nepăsătoare. Dezideratul unui oraş curat îl împărtăşeşte şi operatorul licenţiat de salubritate, care în ultimii ani a investit masiv în utilajele pe care le foloseşte pentru curăţarea spaţiilor publice. Cea mai nouă "jucărie" a intrat în parcul auto al RER Vest chiar săptămâna trecută...

Aşa cum i-a obişnuit pe orădeni, pe timpul verii RER Vest îşi îndreaptă atenţia spre curăţarea completă a tuturor recipientelor folosite de cei care locuiesc în blocurile oraşului. Din această săptămână, un utilaj anume al operatorului de salubritate va străbate toate cartierele de blocuri şi va spăla şi dezinfecta containerele şi pubelele asociaţiilor de proprietari din Oradea.

Pe strada Iosif Vulcan nr. 2, colţ cu strada Republicii, se află o clădire cu parter şi trei etaje cu o poveste veche de peste un secol. Numită Casa Kolozsváry, acesta este ultimul imobil ridicat în La Belle Epoque în actuala Piaţă Regele Ferdinand I, în locul unei case simple cu parter. Proprietarul, bijutierul Kolozsváry Sándor, deţinea aici una dintre cele mai cunoscute afaceri de acest fel din oraş, cu o tradiţie din anul 1792...

Timp de un an, Marian Neagoe, doctor specializat în sănătate publică şi dermato-venerologie, este liderul uneia dintre cele mai mari organizaţii nonguvernamentale, adică a Districtului 2241 Rotary, care reuneşte cluburi din România şi Republica Moldova. Originar din Dâmboviţa, dar orădean de trei decenii, noul guvernator este un ecologist convins, astfel că printre priorităţile sale se numără proiectele pentru protecţia mediului.

Anul trecut, prin OUG nr. 75, PSD-ALDE au exclus ONG-urile dintre entităţile care pot administra arii naturale protejate. De ce, putem doar bănui, dar e cert că după sesizarea PNL şi USR, legea de aprobare a "naţionalizării" custodiei ariilor protejate a fost declarată neconstituţională. Din păcate, cei de la putere continuă abuzul şi au elaborat o altă lege, cu conţinut practic identic, adoptată recent în Parlament prin puterea numărului, nu a raţiunii!

Material care se poate recicla la infinit prin topire, sticla este totodată o povară pentru orădenii cu comportament ecologist. De la dispariţia din oraş a containerelor tip iglu, singura formă în care pot trimite sticlele la reciclare este să le predea la centrul de colectare gratuită a deşeurilor din strada Thurzo Sandor.

În primul an în care România are o lege clară care obligă cetăţenii şi instituţiile la stârpirea ambroziei, e ca şi cum n-ar fi... Primarii din Bihor nu şi-au respectat obligaţiile de inventariere a terenurilor infestate şi de sancţionare a proprietarilor neglijenţi, astfel că buruiana care provoacă alergii grave poate înflori în voie. Iar în curând asta se va şi întâmpla, spre disperarea celor alergici.

Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor din Bihor a intrat în etapa licitaţiilor. Săptămâna trecută, au fost publicate în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice anunţurile pentru selectarea viitorilor operatori de salubritate. Două dintre proceduri sunt derulate de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Ecolect, iar una de municipalitatea orădeană.

De două luni, angajaţii RER Vest nu mai merg din uşă-n uşă ca să încaseze banii pentru facturile de salubritate, pentru că toţi clienţii au la dispoziţie modalităţi mult mai rapide şi mai comode. Facturile pot fi plătite în numerar la sediul societăţii sau folosind sistemele de plată rapid PayPoint, Un-Doi şi Selfpay din magazinele partenere, dar şi online, prin site-ul rervest.ro, prin aplicaţia mobilă Pago sau prin transfer bancar.

Sătmărean la origine, născut în Terebeşti în 1895, părintele Aloisie Tăutu este cunoscut în lumea scolastică şi greco-catolică bihoreană drept o personalitate a pedagogiei, literelor şi muzicii. A urmat Liceul Samuil Vulcan din Beiuş, pe care l-a absolvit cu menţiunea "pur eminentia". Ulterior a ajuns la Colegiul De Propaganda Fide din Roma, apoi la Universitatea din Viena, de unde a revenit la Roma, unde şi-a susţinut doctoratul în teologie...

Sistemul de salubritate din Oradea a fost semnificativ modernizat în ultimul deceniu, dar păstrează şi reminescenţe din vremurile comuniste. În 43 de blocuri din municipiu, locatarii folosesc în continuare ghenele de gunoi, adică aruncă de la etaje deşeurile prin tubulatura care străbate imobilul pe înălţime. Chiar dacă sunt o soluţie comodă pentru locatari, ghenele de gunoi au şi dezavantaje: împrăştie un miros greu de suportat în casa scării şi îngreunează colectarea selectivă a deşeurilor.

Mijloc de transport prietenos cu mediul şi care contribuie la un stil de viaţă sănătos, bicicleta poate fi şi un pericol, dacă nu este folosită conform regulilor. Tocmai pentru a preveni aceste situaţii, începând din luna mai şi până la sfârşitul acestei luni, poliţiştii bihoreni derulează o amplă acţiune pentru prevenirea victimizării bicicliştilor, prin accidente rutiere.

Cu paşi mici, dar siguri, salubritatea orădeană intră în reformă. Început în 2007, proiectul privind Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor (SMID) a intrat în etapa desemnării viitorilor operatori de salubritate care vor colecta deşeurile bihorenilor. În total, în întregul judeţ vor opera şapte firme, din care una exclusiv în Oradea.

O plimbare prin parc şi, de fapt, pe orice stradă a oraşului este, zilele acestea, o adevărată provocare pentru orădeni. Vara foarte ploioasă, dar şi cu temperaturi toride, a favorizat înmulţirea ţânţarilor ca niciodată în ultimii ani. Alexandra Puiu, un biolog din Cluj Napoca, responsabil cu lucrările de dezinsecţie a spaţiilor publice din Oradea, dezvăluie că Primăria a comandat prea puţine tratamente pentru combaterea ţânţarilor, dar explică şi ce pot face locuitorii oraşului pentru a nu deveni victimele insectelor.

Casa Kolozsváry, situată în intersecţia străzilor Republicii şi Iosif Vulcan din Oradea, cu intrare de pe aceasta din urmă, a fost reabilitată. Constructorii au dat jos schelele de pe clădire, săptămâna aceasta, după un an de lucrări. Investiţia s-a ridicat la 429.000 lei.

Pentru 12.000 de orădeni, colectarea selectivă înseamnă că trebuie să adune deşeurile în trei fracţii, din care două iau drumul reciclării. Ca acest obiectiv să poată fi atins, însă, este necesar ca resturile să nu fie amestecate. 

De 25 de ani, de când a absolvit facultatea de educaţie fizică din Oradea, Sorin Buhaş este un om al sportului. A fost pe rând sportiv, antrenor şi şef al Direcţiei Judeţene de Sport, iar acum este lector universitar la aceeaşi facultate. În plus, de la sfârşitul lunii martie, e noul director al Clubului Sportiv Universitar, care reuneşte tinerii amatori de sport. De altfel, misiunea pe care şi-a asumat-o este să atragă cât mai mulţi studenţi spre cele 8 secţii ale CSU. Şi, fireşte, să obţină performanţă.

În jurul anului 1900, Oradea devenea un oraş tot mai atractiv, ceea ce a dus şi la creşterea numărului şi calităţii hotelurilor. Acestea erau preferate atât de turişti, cât şi de marii proprietari de pământ care alegeau să petreacă sezonul de iarnă în oraş, respectiv de către cei care soseau pentru instruire şi cunoaşterea locurilor.

Cea mai importantă clădire Art Nouveau din Oradea şi, totodată, simbol al oraşului, Palatul Vulturul Negru a devenit un loc dezolant, în ciuda faptului că are faţadele reabilitate, iar pasajul a fost renovat: clădirea e din ce în ce mai puţin animată. Majoritatea spaţiilor comerciale au uşile ferecate şi vitrinele pline de praf. Chiriile mari şi lipsa de experienţă a oamenilor de afaceri au dus la închiderea multor localuri care au funcţionat aici. Spre dezamăgirea orădenilor şi a turiştilor, care nu au alte motive să zăbovească în palat decât acela de a-i admira frumuseţea.

O bună parte a comunităţii maghiare din Oradea doreşte ca Sfântul Ladislau, întemeietorul oraşului, să aibă o statuie ecvestră în Piaţa Unirii, în partea dinspre Criş a bisericii catolice care poartă numele marelui Rege. O parte a cetăţenilor de etnie română susţin doleanţa. Care sunt argumentele pe care se bazează cererea? În primul rând, criteriul proporţionalităţii. În acest moment, în spaţiul central, cel mai important al urbei noastre, sunt amplasate patru statui.