Oradea noastră

Liberalii susţin demersul preşedintelui PNL, Ludovic Orban, privind plângerea penală pe care acesta a depus-o pe numele premierului Viorica Dăncilă, decizia fiind luată prin votul Biroului Executiv. Votul a fost dat în condiţiile în care au existat voci la vârful PNL care s-au dezis de acţiunea lui Orban, printre aceştia fiind chiar primarul Ilie Bolojan.

Orădenii au propus, tot ei au votat, iar Primăria se apucă de lucru! Cele 10 proiecte câştigătoare în primul program de bugetare participativă au fost alese, iar în această vară Primăria le va scoate la licitaţie. Municipalitatea va da în curând startul unei noi ediţii a programului. Aşa că orădenii pot deja să-şi pregătească propunerile.

Din această săptămână, reprezentanţii Primăriei şi ai RER Vest se vor întâlni cu orădenii pentru a le explica în cartiere colectarea selectivă în trei fracţii. După ce s-au consultat cu preşedinţii asociaţiilor de proprietari incluse în program, viceprimarul Oradiei, Florin Birta, şi directorul general marketing-economic al RER Vest, Pálhegyi Zoltán, se vor întâlni faţă în faţă cu orădenii, pentru a le preda recipientele pe care vor trebui să le folosească şi pentru a le explica noile reguli, de reciclare inteligentă.

În anii ’60, odată cu dezvoltarea oraşului şi construirea cartierului Rogerius, a apărut necesitatea ridicării unui nou spital, dedicat exclusiv copiilor, al căror număr era în continuă creştere. Odată cu proiectarea Zonei de Vest, s-a optat pentru amplasarea aici a unui "centru de cartier" cu caracter medical, destinat să satisfacă necesităţile întregii regiuni.

Obiceiurile de la nunţi ori botezuri, dansurile şi muzica ce animau odinioară satele judeţului, precum şi meşteşugurile, cu ale lor secrete, sunt toate parte din "personalitatea" Bihorului. Toate sunt, însă, pe cale de dispariţie, dacă unele n-au pierit deja. "Nu poţi fi mândru că eşti bihorean, dacă nu-ţi plac obiceiurile bihorene", spune Mircea Jacan, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor.

Autospeciala 100% electrică, pe care operatorul licenţiat de salubritate al Oradiei RER Vest a testat-o în ultima lună la colectarea deşeurilor aruncate de cetăţeni, a demonstrat că este o bună investiţie. Scoasă pe străzi în fiecare zi, maşina produsă de compania ungară ElectroMega n-a avut niciun cusur. Silenţioasă şi deloc poluantă (întrucât, având motorul electric, nu emană noxe în atmosferă), autospeciala a adunat numai laude.

De la 1 iunie, pentru 12.000 de orădeni, sistemul de colectare selectivă a deşeurilor se schimbă semnificativ. Ei nu vor mai arunca resturile în două fracţii, uscată şi umedă, ci în trei! Pentru a creşte cantităţile de deşeuri reciclate, Primăria şi RER Vest au decis să demareze un program pilot la 126 de asociaţii de proprietari din oraş, care presupune introducerea fracţiei biodegradabile. Toţi locuitorii din aceste asociaţii vor primi de la compania de salubritate un coş de plastic şi saci din hârtie reciclată, tocmai pentru colectarea resturilor care apoi vor deveni compost.

Oradea nu e nici Florența, nici Nisa sau măcar Bruges ori Graz. Nu e nici Szeged sau Debrecen, dar este un oraș care arată ca în Occident, un oraș care ne arată că, dacă se vrea, se și poate, un oraș ai cărui localnici veneau acum 20 de ani să se distreze la Arad. Iar acum este la 30 de ani distanță de Aradul nostru, în favoarea Oradiei, evident.

Parcul Libertăţii îmbie tot mai mult orădenii la recreere în aer liber. Băncile din paleţi folosite la Târgul de Paşti au fost "relocate" aici, spre folosinţa oricărui doritor.

Din 1 iunie, în Oradea va demara un program pilot de colectare selectivă a deşeurilor, iar 12.000 de orădeni vor arunca resturile în trei fracţii, în loc de două, ca până acum. Pe lângă deşeurile reciclabile şi cele care nu pot fi revalorificate, ei vor strânge separat şi materialele biodegradabile, care vor fi folosite pentru producerea compostului. În luna mai, reprezentanţii Primăriei şi ai RER Vest se vor întâlni cu membrii celor 126 de asociaţii de proprietari incluse în program, pentru a le explica noile reguli şi utilitatea lor.

Cum poate fi primăvara mai bine întâmpinată decât între mii de lalele? Aşa au făcut, cu două weekend-uri în urmă, peste 5.000 de bihoreni care au participat la Festivalul Primăverii din Santăul Mic. Amfitrioni au fost Csaba Szoboszlai şi Krisztina Kabai, care i-au invitat să se relaxe în grădina lor de două hectare, completând atmosfera idilică a lalelelor colorate cu armonii simfonice. "Asta ne-am dorit, să-i facem pe oameni să savureze natura, dar nu ne-am aşteptat la atât de mulţi vizitatori", mărturiseşte Csabi.

Un proverb chinez spune aşa: dacă planifici pentru un an, cultivă orez, dacă planifici pentru un deceniu, plantează copaci, iar dacă planifici pentru viaţă, educă oameni. Peste tot în lume, educaţia de mediu e o prioritate, cerută de impactul contemporan dintre societate şi natură.

Unul dintre intelectualii care au îmbogăţit viaţa culturală a Oradiei secolului XX, lăsând urmaşilor mărturii despre oraş, a fost un pedagog puţin cunoscut de orădenii de azi - Nicolae Firu. 

Tinerii din Oradea şi nu numai sunt aşteptaţi să participe, la sfârşitul acestei săptămâni, la o întâlnire de tineret "sub semnul spiritualităţii din Taize din 2017", desfăşurată la centrul Posticum. Evenimentul, care are deviza „Bucuria comuniunii”, este organizat de bisericiile romano catolice, greco catolice, ortodoxă şi reformată, iar programul va fi unul diversificat.

Bihorenii ştiu, cu siguranţă, ce este golful, dar poate nu toţi ştiu că pot practica acest sport chiar la ei acasă. În prezent, România are nouă terenuri de golf, iar noi, bihorenii, suntem printre norocoşi. Aproape de Oradea, în comuna Ineu, avem Kings Land Country Club, dotat cu un teren de golf cu şase trasee şi cu zonă de antrenament, unde oricine, mic sau mare, poate încerca să joace acest sport cu o istorie de aproape un secol în România. Prima lovitură de golf în România i-a aparţinut Regelui Ferdinand I şi a fost executată în 1929...

Pe 7 noiembrie 1875, din dorinţa studenţilor români ai Academiei locale de Drept de a diversifica oferta culturală locală, îşi începea activitatea "Reuniunea de cântări Hilaria", primul cor românesc din Oradea. Demersurile pentru înfiinţarea acestuia începuseră cu doi ani înainte, în 1863, dar Ministerul maghiar de Interne şi-a dat foarte greu aprobarea.

Primăria, operatorul licenţiat de salubritate, RER Vest, şi firma care administrează depozitul de deşeuri al judeţului, Eco Bihor, reformează sistemul de colectare selectivă din Oradea. De la 1 iunie, 126 de asociaţii de proprietari din oraş vor fi incluse într-un program pilot, care vizează colectarea deşeurilor în trei fracţii, nu în două, aşa cum se face în prezent. Aşadar, pe lângă deşeuri menajere şi reciclabile, circa 12.000 de orădeni vor strânge separat şi deşeurile biodegradabile, categorie care cuprinde materii precum resturile alimentare, de fructe şi legume, cojile de ou, zaţul de cafea, şerveţelele de hârtie.

RER Vest vrea ca Oradea să fie un oraş curat pe toate părţile. Şi pe jos, şi în aer! Drept urmare, societatea şi-a îmbogăţit acum parcul auto cu o autospecială dedicată măturatului stradal, modernă şi, implicit, mai puţin poluantă. În plus, în zilele următoare, în curtea RER Vest vor sosi alte cinci autospeciale noi, pentru colectarea şi compactarea deşeurilor. Şi acestea sunt de ultimă generaţie, eficiente şi mai prietenoase cu mediul înconjurător. Investiţia făcută de operatorul de salubritate în noile achiziţii nu este defel neglijabilă...

În acest an, în pădurile din Bihor drujbele se vor auzi mai puţin. Din cauza furtunii care în septembrie 2017 a devastat sud-estul judeţului, Direcţia Silvică Bihor nu va mai tăia arbori. "Pentru produsele principale (n.r. - arbori tăiaţi pe picior) nu se vor face tăieri, vom exploata exclusiv doborâturi", spune directorul Adrian Jurcău, inginer silvic cu 29 de ani de experienţă. O altă veste bună e că, datorită Radarului Pădurilor, se mai fură doar cantităţi nesemnificative de lemne.

Vremea bună a venit, să înceapă munca! În această primăvară, în diferite amplasamente din Oradea, vor fi plantaţi 100 de puieţi din 18 soiuri de arbori. Fiecare va avea minimum 4 metri înălţime şi o circumferinţă de cel puţin 24 de centimetri, astfel încât coroana să ofere umbră cât mai repede. Programul de plantări al Primăriei mai prevede plantarea altor 400 de arbori şi la toamnă.

Parcul dendrologic din şanţul Cetăţii arată ca după război. Băncile sunt rupte, stâlpii de iluminat au fost smulşi, iar afişele ce descriu arborii au dispărut pur şi simplu. Panoul de la intrare a fost spart, iar o cişmea de apă din apropiere s-a „evaporat”.

Pe malul drept al Peţei, în zona străzii Făgăraşului din cartierul Cantemir, plimbarea este o desfătare. Iarba de un verde fraged şi copacii înfloriţi creează un peisaj romantic. Când îşi îndreaptă însă privirea spre malul stâng, orădenii sunt rapid dezamăgiţi.

În baza parteneriatului între Primărie şi Penitenciarul Oradea, opt persoane lipsit de libertate au început, luni, să adune mizeriile de pe malul drept al Crişului Repede, între Podul Intelectualilor şi Podul Sfântul Ladislau. Deţinuţii vor face curăţenie şi în alte zone, precum străzile Făcliei, Ciheiului, Ogorului ori Calea Aradului.

Oricine lucrează în admistraţie, mai ales pe funcţii de conducere, de la preşedintele ţării la directorii de instituţii, răspunde şi de starea mediului. Chiar dacă unii dintre cei vizaţi sunt de altă părere, administratorii domeniul public sunt responsabili inclusiv pentru "gaura din stratul de ozon", ca să citez un clasic în viaţă. La fel cum, în ceea ce priveşte domeniul privat, fiecare dintre noi este responsabil de starea naturii, de starea noastră de sănătate de fapt. Fiecare trebuie să plantăm arbori şi să-i îngrijim, să nu distrugem spaţiile verzi şi să veghem ca nici alţii să nu le distrugă.

Primăvara se lasă aşteptată, dar tot va ajunge şi la noi, iar odată cu ea vor prinde viaţă toate grădinile. Pentru ca spaţiile verzi să arate bine este nevoie, însă, de pregătire. Ce fel de lucrări trebuie făcute în această perioadă şi cum îşi pot orădenii transforma spaţiile verzi - fie grădini private, fie împrejurimile blocurilor - aşa încât să arate cât mai bine, explică Maria Szabo, inginer horticol la RER Vest, deţinătoarea unei experienţe profesionale întinse pe patru decenii doar în acest domeniu.

Activitatea poştală din Oradea a început în perioada habsburgică, cândva în secolele XVI-XVII. În secolul al XIX-lea, conform hărţilor, sediul poştei orădene ar fi fost pe actuala stradă Roman Ciorogariu nr. 12, unde se află şi în prezent Oficiul nr. 1. În 1859, pe acest amplasament se afla o casă modestă, cu un singur nivel, care servea ca poştă de cel puţin jumătate de secol.

Orădeni, vă deranjează gălăgia? Strigaţi! Până pe 10 aprilie, Primăria aşteaptă propunerile şi comentariile voastre la planul de măsuri pentru combaterea poluării fonice. Întocmit de două firme specializate, studiul arată, deloc surprinzător, că cea mai mare sursă de gălăgie din oraş este traficul rutier.

Din perspectiva reciclării, anul 2018 pare promiţător pentru municipalitatea orădeană. Tendinţa pozitivă remarcată în luna decembrie a anului trecut, când s-a înregistrat un record în privinţa cantităţilor deşeurilor reciclabile adunate din oraş, se menţine în aceiaşi parametri. În primele două luni ale anului curent, orădenii au aruncat în sacii galbeni şi în containerele de aceeaşi culoare 1.500 tone de resturi valorificabile, adică aproape dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Dată fiind ninsoarea care cade, începând de vineri dimineaţă, în Oradea, 12 autospeciale ale RER Vest au ieşit pe arterele principale să împrăştie material antiderapant.

Ca toate oraşele europene, în fiecare an Oradea trebuie să împuţineze cantităţile de deşeuri abandonate la halda oraşului, obiectiv care poate fi atins doar prin reciclarea celor ce pot fi refolosite. Iar condiţia principală a reciclării este colectarea selectivă. Regulile pe care oamenii trebuie să le respecte sunt, de altfel, foarte simple...