Bihoreanul tipărit

Dispută pe 73 hectare într-o comună din Bihor: un influencer promite să amenajeze un parc silvopastoral turistic, dar Primăria vrea pădure păzită. Părăginit de decenii întregi, iar în ultimii 12 ani obiect al unui proces cu presupuși urmași ai unui grof, izlazul a fost cerut în concesiune de un tânăr care promite investiții și turiști, dar aleșii locali îl vor transferat în fondul forestier, ca să nu se mai fure arborii.

Un proiect al deputatului UDMR Bihor Szabó Ödön împroprietărește cultele peste clădiri publice pe care le folosesc ori le-au folosit oricând în trecut. „Legea Szabó” ar transforma Ordinul Premonstratens în proprietarul spațiilor din Colegiul Mihai Eminescu din care abatele Fejes Rudolf a fost evacuat de Primărie, dar a primit avize negative deoarece încalcă dreptul de proprietate și autonomia locală.

Oradea a investit 1,5 milioane euro în supravegherea video, dar vandalii continuă să „dispară”. Mai mulți distrugători au scăpat neidentificați fiindcă cele 832 de camere nu pot fi supravegheate permanent, motiv pentru care, în zonele critice, Primăria pune în funcțiune camere video mobile și softuri AI, pentru alarmarea rapidă în dispecerat.

Licitația de recrutare a unei „firme” care să conducă Spitalul Județean Bihor a intrat în prelungiri. ANAP a stricat trânteala administrației liberale: Spitalul Județean a fost obligat să renunțe, pe rând, la condițiile croite pentru actualul manager Gheorghe Carp și să prelungească procedura. Oare ce mai urmează?

Milioane din bugetele Oradiei și Bihorului merg către o agenție de publicitate din Germania, conectată la operatorul aerian Wizz Air. BIHOREANUL dezvăluie cum o firmă germană a câștigat, discret, un contract de aproape 15 milioane de lei pentru promovarea turistică a Bihorului în Germania și Italia, exact piețele noilor curse Wizz Air de la Oradea, ridicând suspiciunea că reclamele sunt, de fapt, o formă de subvenționare indirectă a zborurilor, model care a fost copiat apoi și în alte două județe unde s-a extins același operator aerian.

Luni, 19 octombrie, a apărut o nouă ediție a BIHOREANULUI tipărit, cu un conţinut variat şi bogat în informaţii exclusive. Dintre subiecte: O firmă nemțească, legată de Wizz Air, primește 15 milioane lei pentru promovarea Bihorului în Germania și Italia; Licitația de recrutare a unei „firme” care să conducă Spitalul Județean stârnește noi suspiciuni; Oradea a investit 1,5 milioane euro în supravegherea video stradală; „Vraja din Deal” se bate cu Primăria Derna pe seama unei pășuni împădurite; Un proiect al deputatului UDMR Szabó Ödön împroprietărește cultele peste clădiri publice.

Unii pensionari își petrec timpul liber în fața televizorului, alții în grădină sau la plimbări prin parc. Iosif Reich preferă să-și pună rucsacul în spate și să pornească la drum, pe cărări de munte, prin păduri și poieni. Niciodată nu merge singur, însă. Pasionat de natură, fostul inginer chimist organizează voluntar drumeții pentru oricine dorește să i se alăture, de la copii până la vârstnici. Fiecare excursie a sa are și un scop, fie că este un vârf de munte, o floare rară, un copac spectaculos sau o pasăre ocrotită. 

Pe hârtie, Primăria este extrem de grijulie cu arborii orașului: din acest an, are propriul masterplan care stabilește reguli stricte de ocrotire a fiecărui copac, iar pe cei mai bătrâni și-a propus chiar să-i includă într-un traseu turistic. Până ca mărețul plan să devină realitate, arborii cad retezați de drujbe! Un frasin care a fost martor al transformărilor Oradiei în ultimele două secole a fost pus la pământ, culmea, la scurt timp după ce Primăria l-a evidențiat ca fiind special și taman înainte să intre în vigoare legea care o obliga să-l protejeze.

După cinci ani de șantiere, în care vânzările s-au prăbușit și cu 80%, comercianții din Piața Cetate sunt revoltați că mutarea în noua hală le va dubla chiriile. Noua hală și parcarea subterană de 161 locuri ar urma să fie date în folosință din 1 decembrie, spre disperarea piețarilor care se așteaptă la atribuirea locurilor prin licitație și la tarife majorate cu până la 20% pentru modulele „cu vad”.

Bihorul este umplut de balastiere care, sub pretextul amenajării unor iazuri piscicole, lasă în urmă cratere ca după bombardamente. Campion regional cu 161 de iazuri autorizate în ultimul deceniu, județul a devenit un paradis al excavatoarelor care răscolesc pământurile după nisip și pietriș, adesea depășind limitele aprobate în acte, motiv pentru care Garda de Mediu a împărțit amenzi de peste 100.000 de euro și a făcut sesizări penale.

Luni, 12 octombrie, a apărut o nouă ediție a BIHOREANULUI tipărit, împreună cu publicația Oradea Noastră. Dintre subiecte: Bihorul este umplut de balastiere care, sub pretextul amenajării unor iazuri piscicole; Ignorând legea, Primăria a pus la pământ unul dintre cei mai vechi arbori ai Oradiei; Reformă în salubritate: o singură firmă ar putea colecta deșeurile din tot Bihorul; Comercianții din Piața Cetate sunt revoltați că mutarea în noua hală le va dubla chiriile; Fost inginer chimist, pensionarul Iosif Reich îi duce pe bihoreni pe munte.

Luptele din octombrie 1944 purtate pentru recucerirea Oradiei de către Armata Română împreună cu cea sovietică au dus la distrugeri de infrastructură. Printre obiectivele cele mai afectate au fost podurile, minate și chiar dinamitate pentru a încetini avansarea trupelor, iar 12 orădeni care voiau să evite distrugerea celui din centrul orașului au fost executați de trupele germane.

Străzile și cerul Oradiei devin loc de spectacol la FestiFall, cu parade de carnaval și aventuri în aer. Jules Verne și Micul Prinț inspiră reprezentațiile aeriene, o pianistă cântă la înălțime, iar o fanfară cu 50 de instrumentiști aduce muzică de film și ritmuri de Oktoberfest.

O profesoară din Șuncuiuș își dedică timpul liber elevilor, pe care îi ajută la teme și îi învață să croșeteze. Laura Păicuț a transformat biblioteca liceului din Șuncuiuș într-un centru afterschool gratuit, unde copiii care își așteaptă părinții sau autobuzele cu care să meargă acasă participă la felurite ateliere, toate ținute de voluntari din comună.

Scandal într-un sat din Bihor: condamnat penal după ce a bătut un septuagenar, preotul din Bălnaca este reclamat din nou de enoriași, tot pentru comportament agresiv. După condamnare, Episcopia Ortodoxă l-a sancționat pe parohul Dorel Claudiu Iacob cu o simplă mustrare scrisă, considerând că mai merită o șansă, dar credincioșii îl vor mutat din parohie fiindcă nu și-a schimbat purtarea.

Șantierul viitorului pasaj din fața Gării Oradea a lăsat riveranii fără acces și iluminat public. Locuitorii a șapte imobile au rămas izolați: Pompierii nu mai puteau ajunge la ei cu autospecialele, Ambulanța trebuia să care bolnavii cu targa la mașină, iar RER nu putea ridica gunoiul din cauza șanțului de 5 metri săpat pentru structura pasajului.

Luni, 5 octombrie, a apărut o nouă ediție a BIHOREANULUI tipărit, cu un conţinut variat şi bogat în informaţii exclusive. Dintre subiecte: Cum a deturnat Asociația pentru micuțul Noel milioane din donațiile pentru copii; Șantierul viitorului pasaj de la Gară i-a făcut „prizonieri” pe riverani; Preot din Bihor condamnat penal după ce a bătut un septuagenar; Cum a fost aruncat în aer podul din Centrul Oradiei; O profesoară din Șuncuiuș își dedică timpul liber elevilor.

O zi de muncă pentru Ionela Schipor și Florin Olaru înseamnă că fie sunt printre primii orădeni care merg la serviciu, fie printre ultimii care ajung acasă. Amândoi sunt vatmani ai societății locale de transport public și, în ture organizate între orele 4.30 și 24, conduc tramvaiele OTL prin traficul orașului. În ultimele două luni, însă, Ionela și Florin au lipsit de pe traseele obișnuite, căci OTL i-a scos din circulație, pentru a se antrena pentru Campionatul European al Vatmanilor. Iar munca n-a fost în zadar: au devenit vicecampioni europeni, învingând echipe din metropole precum Londra, Viena, Budapesta ori Istanbul.

Orădenii intră în sezonul rece cu restanțe din iarna trecută și speriați de scumpirea gigacaloriei. Termoficare face ultimele pregătiri pentru a traversa fără avarii o iarnă ce se anunță cu facturi de 900 lei/lună pentru un apartament cu două camere, la un preț al gigacaloriei de 596 lei, despre care primarul Florin Birta promite că va scădea, dar nu ca înainte.

Colegiul Național Emanuil Gojdu a demarat două proiecte inedite, testând o programă reformatoare pentru elevii din primul și ultimul an de liceu. Ca să-i ajute pe elevi să fie mai bine pregătiți, dar și mai puțin stresați, Colegiul a introdus un plan școlar flexibil din clasa a IX-a și un program special pentru liceenii de-a XII-a, cărora li se va impune prezență fizică doar la materiile de bacalaureat.

Zeci de mii de bihoreni așteaptă să fie puse în funcțiune cele mai mari rețele de gaze construite în ultimele două decenii, însumând 384 de kilometri. În cinci comune din sudul județului, gazul ar putea curge din octombrie, în Aleșd și trei comune învecinate din decembrie, în timp ce, tocmai lângă Oradea, în comunele Nojorid, Oșorhei și Paleu, oamenii ar putea aștepta până la Crăciun sau chiar până la anul, chiar dacă aici lucrările au fost primele finalizate.

Pian suspendat, teatru „în aer” și pictură pe mașini: Oradea Festifall pregătește cea mai spectaculoasă ediție de până acum. Artiști precum Asaf Avidan, Smiley sau Andra vor cânta în Piața Unirii, iar publicul va putea urmări aventurile Micului Prinț la 40 de metri înălțime, asculta șlagăre în Parcul 1 Decembrie și descoperi expoziții în fostul cinema Vulturul Negru.

Luni, 28 septembrie, a apărut o nouă ediție a BIHOREANULUI tipărit, alături de suplimentul de educație ecologică Oradea noastră, ambele cu un conţinut variat şi bogat în informaţii exclusive. Dintre subiecte: Zeci de mii de bihoreni așteaptă să fie puse în funcțiune cele mai mari rețele de gaze construite în ultimele două decenii, însumând 384 de kilometri; Orădenii intră în noul sezon de termoficare cu emoții privind costul încălzirii; Povestea celor doi vatmani ai OTL care au dus Oradea pe locul 2 în Europa; Fără stres! Colegiul Gojdu vrea să schimbe radical modul în care învață elevii; Oradea Festifall pregătește cea mai spectaculoasă ediție de până acum.

Un cuplu din Oradea a plătit bani serioși pe un bolid pe care nu-l poate folosi. Cei doi au achitat 16.500 euro pe un Mercedes pe care un service autorizat l-a certificat cu defecțiuni minore, dar, ulterior, la un alt mecanic, au descoperit că era un pericol pe roți.

Sub pretextul că îl ajută să obțină despăgubiri după accidentul defunctului său tată, o escroacă a lăsat fără casă un bihorean analfabet şi cu retard. Pus să semneze la notar un act prin care i-a vândut locuința din Oradea pe nimic, bărbatul a fost răzbunat în instanță: Adriana Barabaș, învăţătoare la Colegiul Pedagogic Iosif Vulcan, a fost condamnată definitiv cu suspendare și obligată la despăgubiri de peste 100.000 euro.

Statul nu mai are bani pentru Programul Anghel Saligny și a oprit decontările pe acest an: în Bihor sunt afectate mai mult de un sfert dintre cele 138 de proiecte de aproape 2 miliarde lei. Lipsa fondurilor încetinește sau poate chiar opri șantiere pentru drumuri, apă, canalizare și gaze: unele primării vor achita lucrările rămase de executat din bugetele locale, altele speră că firmele le vor continua pe datorie, dar acestea își vor plățile.

Scumpirile și nesiguranța i-au făcut pe tot mai mulți români să renunțe la vacanță ori s-o scurteze. Industria ospitalității din Bihor a pierdut la mijlocul verii 18,3% din înnoptările de anul trecut, sejururile s-au scurtat la doar două nopți, iar consumația medie pe client în restaurantele din Oradea s-a redus de la 120 lei la circa 70 de lei.

Primăria a pierdut zeci de procese cu orădenii și firmele expropriate de dragul investițiilor, după ce casele și terenurile lor au fost evaluate prea ieftin. O analiză făcută de BIHOREANUL arată că, în ultimii 5 ani, municipalitatea a fost obligată de instanțe să le plătească proprietarilor expropriați despăgubiri suplimentare de 6 milioane de lei și cheltuieli judiciare de jumătate de milion, unii dintre păgubiți primind sume chiar și de 2-3 ori mai mari decât stabilise, în numele Primăriei, una și aceeași evaluatoare „de casă”, cu care orașul lucrează de aproape un deceniu.