În faţa unui public restrâns, format din nici 50 de persoane, majoritatea participanţi "fideli" la protestele locale pentru salvarea Roşiei Montane, jurnalistul Mihai Goţiu şi-a lansat la Oradea cartea "Afacerea Roşia Montană", în care prezintă informaţiile documentate în cei 11 ani de când investighează proiectul de minerit al Roşia Montană Gold Corporation.

Moderat de jurnalistul orădean Călin Corpaş, şi el un susţinător declarat al campaniei anti-cianuri, evenimentul s-a împărţit în trei părţi: prezentarea cărţii, vizionarea scurt-metrajului "Zidurile" făcut de acelaşi Goţiu şi o parte dedicată întrebărilor pentru jurnalistul-autor.

De la ficţiune la realitate

Goţiu le-a povestit orădenilor că iniţial a vrut să scrie o carte de ficţiune despre cum într-un sat ce urmează să fie strămutat moare un om şi apare dilema unde va fi înmormântat. "Concluzia ficţională la care ajungea cartea era că într-o localitate care moare, primii care se mută sunt morţii. Ajungând însă la Roşia Montană am avut surpriza să constat că ceea ce pentru mine era ficţiune acolo era o realitate mult mai dură decât îmi puteam imagina", a explicat jurnalistul, povestind cum a văzut că nu doar se mutau morţii din Roşia Montană, ci exista o "bursă neagră" cu morţi şi morminte, căci locurile de veci ajungeau la costuri uriaşe. Aşa a decis să "sape" mai adânc, să facă numeroase drumuri la Roşia Montană şi să stea acolo luni întregi, pentru a se documenta.

Cartea "Afacerea Roşia Montană" este voluminoasă, întinzându-se pe mai bine de 500 de pagini, şi este formată din alte patru cărţi pe post de mari capitole: "Corupţia. De la opinci, la Armani", "Presa şi Roşia Montană. Droguri şi cianură", "Minciunile. Calul din Marlboro" şi "Rezistenţa. Versul Buciumanilor".

4 cărţi într-o carte

Prima carte prezintă începuturile acestei afaceri şi oamenii care au pus de la bun început ochii pe aurul românesc, Goţiu prezentându-i cititorilor pe Frank Timiş, ""părintele" afacerii Roşia Montană", Stephen G. Roman (prim vice-preşedinte al Gabriel Resources) ori Ovidiu Tender, câştigătorul privatizării Întreprinderii de Prospecţiuni Geologice şi Geofizice, unde se regăseau hărţile resurselor României. "Roşia Montană este o imagine a României din ultimii 25 de ani. Dacă înţelegem ceea ce s-a întâmplat la Roşia Montană, înţelegem ce s-a întâmplat cu România, din toate punctele de vedere, în ultimii 25 de ani", a spus Goţiu.

A doua parte a cărţii prezintă modul în care Roşia Montană Gold Corporation a corupt mass-media pentru a da iluzia că există o susţinere publică pentru proiectul mineritului cu cianuri, iar cea de-a treia parte deconspiră proiectul minier propriu-zis, care, conform jurnalistului-autor, nu are legătură cu proiectul depus de RMGC în Parlament.

Ultima carte a volumului, despre care autorul a mărturisit că este preferata sa, arată lupta "civililor" versus corporaţie, protestele care au avut loc pentru interzicerea mineritului cu cianuri. Goţiu face analiza "culturii protestului", dar şi a rezistenţei cetăţenilor, care continuă să iasă în stradă şi să strige "Uniţi salvăm Roşia Montană".

Încredere în Korodi

Întrebat care este, în opinia sa, soluţia pentru salvarea Roşiei Montane, Goţiu s-a arătat convins că, atâta vreme cât românii vor continua să-şi manifeste opoziţia faţă de proiectul RMGC, satul va fi ferit de cianuri. "În condiţiile în care tot mai mulţi oameni sunt conştienţi despre ce înseamnă această afacere, indiferent ce s-ar întâmpla, câte legi cu dedicaţie vor primi, proiectul nu se va face. Există un grad de inacceptabilitate publică destul de ridicat, care nu permite ca un astfel de proiect să fie pornit", a spus jurnalistul.

Goţiu a admis şi că, deocamdată, are încrede în noul ministru al Mediului, Attila Korodi, cel care a fost primul ministru care a suspendat proiectul şi l-a calificat ca fiind "primitiv".

În luna martie, după ce a preluat şefia Ministerului, Korodi a declarat că "nici nu se pune problema" să dea aviz de mediu proiectului de la Roşia Montană. În prezent, proiectul de lege pentru Roşia Montană, respins de Senat, se află la Camera Deputaţilor, for decizional.