Ca un făcut, Universităţii din Oradea nu-i iese nicio încercare de reabilitare. De fiecare dată când pare că a scăpat de scandaluri, la orizont apar altele, de care până atunci nu se ştia. Aşa şi cu locuinţele de serviciu...

La un recent "recensământ" al acestora, actuala conducere a descoperit că instituţia are un apartament de serviciu în care locuieşte şeful de lucrări Gheorghe Crainic de la Mediu, care însă nici măcar contract de închiriere nu are. Fiindcă respectivul n-a vrut să elibereze locuinţa, rectorul a fost nevoit să-i intenteze un proces de evacuare. Şi e doar unul dintre multele cazuri de universitari care au beneficiat de locuinţe de serviciu în condiţii neclare, dacă nu dubioase.

Pe vremea foştilor

Chestiunea apartamentelor de serviciu ale Universităţii a fost, ani la rând, un subiect tabu, despre care au ştiut doar iniţiaţii. Majoritatea angajaţilor au aflat despre existenţa lor abia la finele anului 2011, când Senatul universitar a pus la punct o procedură pentru închirierea acestor apartamente, cu un set de criterii cât de cât clare. Era prima din istoria instituţiei, deşi aceasta primise locuinţe de la Primărie de mai bine de un deceniu, pentru a fi închiriate, ca domicilii de serviciu, unor cadre didactice.

BIHOREANUL a aflat că, din 2000 şi până în 2005, când primar era Petru Filip, iar Teodor Maghiar rector, Universitatea a primit 19 asemenea apartamente, situate în blocuri din diferite zone ale oraşului. "Două apartamente, unul de pe strada Oneştilor şi altul din Aleea Forajului, au fost închiriate de Primărie Universităţii, care le-a dat mai departe angajaţilor săi. Restul au fost închiriate direct unor angajaţi ai Universităţii, în baza cererilor depuse de aceştia la Primărie", spune Rodica Brad, funcţionar la Administraţia Imobiliară Oradea.

Cu condiţie

Aparent, pentru că 17 apartamente au fost atribuite unor angajaţi ai instituţiei care plăteau chiriile direct către Primărie, s-ar zice că Universitatea n-a avut niciun rol în repartizarea lor. În realitate, însă, niciun beneficiar n-a putut să le ocupe decât cu ok-ul dat de conducerea Universităţii.

Chiar contractele de închiriere arată că apartamentele, deşi iniţial proveniseră din fondul locativ municipal, aveau statut de locuinţe de serviciu. În acte se precizează că înţelegerea între Primărie şi chiriaş se încheie când acestuia "îi încetează contractul de muncă din orice motive la instituţia care a beneficiat de repartizarea locuinţei".

Printre cei mutaţi, încă în 2000, în asemenea apartamente se numără universitari cunoscuţi, precum actualul prorector Sorin Şipoş, prodecanul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane, Adrian Hatos, directoarea Bibliotecii Universităţii, Florica Ujoc, dar şi mai puţin cunoscuţii Sorin Paşca, de la Inginerie Electrică şi Tehnologia Informaţiei, ori Laura Georgescu, de la Medicină.

Pe pile

Modul în care erau repartizate locuinţele de serviciu a fost, pentru majoritatea universitarilor, un mister. Motivul? De cele mai multe ori, apartamentele erau destinate satisfacerii nevoilor locative ale piloşilor cu "intrare" la fostul rector Teodor Maghiar.

Cel mai revoltător caz de acest gen a fost dezvăluit de BIHOREANUL în 2005 şi îi avea ca protagonişti pe soţii Bogdan şi Codruţa Meşter, fiul, respectiv nora lui Mircea Meşter, fost preşedinte al Curţii de Apel. Pentru ca cei doi privilegiaţi să poată primi un apartament de trei camere pe bulevardul Dacia, rectorul a angajat-o fictiv şi fără concurs pe Codruţa Meşter, pe o funcţie de "preparator asociat", grad didactic inexistent, fără ca aceasta să fi participat măcar la un singur curs, şi doar pe o durată de 3 luni. Suficientă pentru ca Maghiar să-i elibereze o adeverinţă de salariată a Universităţii, în baza căreia a obţinut apoi şi confortabila locuinţă. Pe care, evident, în 2007, a şi cumpărat-o.

La alegere

"Meştereala" n-a fost singura afacere locativă derulată de Universitate. În 2007, în baza unei Hotărâri a Consiliului Local, şi alţi universitari care aveau statut de chiriaşi au putut să-şi cumpere locuinţele, la un preţ stabilit de evaluatori, alţi patru făcând acest pas: Petru Coita, Sorin Paşca, Sorin Şipoş şi Florica Ujoc. Şipoş, de pildă, spune că a dat pe apartamentul cu două camere 38.000 euro, sumă cu care se cumpărau şi locuinţele la bloc de pe piaţa liberă.

Alţi cinci universitari - Monica Gerebeneş şi Mihai Ursul (Ştiinţe), Isabela Lozincă (Sport), Ştefan Gaie (Arte) şi Laura Georgescu (Medicină) - au rămas chiriaşi până în prezent, plătind chirii, conform HCL, în funcţie de suprafaţa şi zona unde se află apartamentele, în jur de 200 de lei lunar. Restul chiriaşilor Universităţii, în număr de 7, şi-au predat locuinţele, iar Primăria le-a repartizat altor orădeni.

Obscur, dar legal

04 Sorin Sipos.jpgEvident, niciunul dintre chiriaşi nu admite azi că ar fi fost favorizaţi pe vremea fostei conduceri. Cadrele care au primit asemenea repartiţii recunosc că n-au participat la nicio selecţie de dosare dar, pe de altă parte, se jură că şi-au meritat locuinţele. "În 1993 m-am angajat la Universitate şi ani la rând am stat în cămin, la fel ca atunci când eram student. Aveam cerere pentru o locuinţă depusă la Primărie şi de acolo am aflat că Universitatea avea locuinţe de serviciu", explică Sorin Şipoş (foto), beneficiarul unui apartament cu două camere, pe care între timp l-a şi cumpărat.

Cum anume a ajuns să-l ocupe? Şipoş susţine că singurul lucru pe care a trebuit să-l facă a fost să obţină o adeverinţă semnată de Maghiar care să ateste că era angajat al Universităţii. "Nu eram un apropiat de-al rectorului şi nu i-am cerut nicio favoare. Cu dosarul de la Primărie m-am dus la rectorat, iar dânsul mi-a semnat adeverinţa. Atât", precizează prorectorul, care n-a simţit că ar fi făcut ceva ilegal. "Nu ştiu în ce condiţii au primit alţii locuinţe, dar ştiu că eu meritam", spune Şipoş, fără a lua în calcul că, poate, altul merita la fel sau chiar mai mult. Ceea ce nimeni nu va şti de vreme ce niciodată cadrele didactice nu erau anunţate că Universitatea dispune de locuinţe şi că, pentru a deveni chiriaş, trebuiau să îndeplinească anumite condiţii.

Înţelegere uitată

04 Florica Ujoc.jpgLa fel se apără şi directoarea Bibliotecii, Florica Ujoc, care pe vremea când primea în chirie un apartament cu două camere era o simplă funcţionară. "Din 1990 aveam cerere depusă la Primărie. În 2000, domnul Andrei Krausz (n.r. - fost şef al Direcţiei Imobiliare a Primăriei) mi-a spus că Universitatea are nişte locuinţe şi că tot ce trebuie să fac e să obţin o adeverinţă de la domnul rector Teodor Maghiar". Acum, femeia susţine că rectorul nici n-a vrut să-i dea adeverinţă. "Mi-a dat-o abia după ce i-am arătat că de 10 ani eram pe listele de aşteptare".

Spre deosebire de Şipoş şi Ujoc, un alt angajat care a primit locuinţă suferă de amnezie totală. "Nu mai ştiu cum am aflat de apartament sau ce acte am dus, fiindcă au trecut 10 ani de atunci", pretinde Laura Georgescu, asistent la Medicină. De parcă rezolvarea problemei unui acoperiş deasupra capului îi era un lucru atât de banal încât nu merită să-şi încarce memoria cu aşa ceva...

"Mobilier" uitat

Date clientelar sau nu, cert este că toate cele 17 apartamente ale Universităţii au fost împărţite celor care au ştiut cui şi cum să le ceară. O altă certitudine e că, după ce unele au fost cumpărate, iar altele cedate,  instituţia a rămas doar cu două apartamente de serviciu!

Într-unul, situat pe strada Oneştilor, locuieşte Gheorghe Crainic, şef de lucrări la Facultatea de Protecţia Mediului, pe care Universitatea l-a dat luna trecută în judecată pentru a-l evacua. Om de casă al fostului decan Vasile Bara, nimeni nu ştie în ce condiţii a ajuns Crainic să ocupe acest apartament, ceea ce e de-a dreptul halucinant. "Domnul Crainic nu are niciun contract cu Universitatea", zice rectorul Constantin Bungău.

Omul însă plăteşte chirie, drept e că doar din 2010, când Curtea de Conturi a obligat Universitatea să-i reţină lunar din salariu câte 200 lei, adică tot atât cât achită Universitatea către Primărie pentru că a primit locuinţa din fondul municipal. Abordat de BIHOREANUL, Crainic a refuzat să spună cum a ajuns să se instaleze, fără niciun contract, într-o locuinţă de serviciu, replicând în schimb că e "foarte ruşinos" ce-i face Universitatea, adică să-l dea "pe goarnă".

Profii nu vor case

Recent, după ce instituţia a organizat primul concurs de dosare, apartamentul în care stă Crainic a fost repartizat Gheorghinei Crişan, funcţionară la Registratură. Culmea, dintre cadrele didactice nu şi-a depus nimeni cerere deşi, conform regulilor, aveau întâietate. "Au fost înregistrate doar trei dosare, din care unul a fost retras", spune prorectorul Simona Trip, responsabilă cu repartiţia.

În consecinţă, în cele două locuinţe de serviciu pe care le mai are Universitatea - menite, nu-i aşa, să ajute şi să fidelizeze tinerii profesori lipsiţi de resurse materiale - se va muta un portar, respectiv o funcţionară. Originali până la capăt...


PATRIMONIU ASCUNS
(Ne)poftiţi în Casa de Oaspeţi!

04 casa_1.jpgNu doar apartamentele de serviciu au fost subiect tabu în Universitatea din Oradea, ci şi casa de oaspeţi a instituţiei (foto), folosită de conducerile succesive la fel de discreţionar. Situată pe strada Victor Babeş 6, vizavi de Hotelul Maxim, în plin buricul oraşului, dar într-o zonă extrem de liniştită, aceasta aparţine Universităţii încă de la începutul anilor '90 şi are nu mai puţin de 6 camere şi o grădină. Pe faţada clădirii nu există niciun indiciu referitor la proprietarul clădirii.

Teoretic, casa trebuia să găzduiască diverse somităţi ale lumii ştiinţifice invitate la Oradea să susţină cursuri, prelegeri şi conferinţe. În realitate, a fost folosită ani la rând de fostul decan de la Medicină, Mircea Ifrim, până când acesta a căzut în dizgraţia fostului rector Teodor Maghiar.