În schimb, fostul şef al Agenţiei Bihor, Ioan Curpaş, cel care a dezvăluit învârtelile, a ajuns în stradă. Supăraţi că "strică atmosfera de lucru" cu desele sesizări pe care le face împotriva lor, colegii l-au reclamat şefilor din Capitală, care l-au concediat.
Afaceri la stat
În ultimii ani, BIHOREANUL a dezvăluit în mai multe rânduri afacerile inspectorilor ARR Bihor care transformaseră instituţia în propriul SRL, încasând "comisioane" pentru te miri ce: poliţe de asigurări, servicii de consultanţă oferite transportatorilor aşa încât aceştia să iasă "curaţi" la controale, ba chiar şi pentru cursurile de formare profesională la care îi trimiteau pe angajaţii acestora. De altfel, în martie 2011, şase inspectori - Sorin Derban, Viorel Iepure, Ciprian Telibaşa, Sebastian Sabău, Cristian Butiri, Gheorghe Lupu - au fost trimişi în judecată de DNA Oradea, după ce au fost prinşi că cereau şi primeau bani, carburanţi, băuturi, materiale de construcţii ori alte favoruri pentru a nu sancţiona transportatorii. Procesul se judecă şi acum la Tribunalul Bihor, fiind tergiversat de peste un an. Ultima găselniţă vizează autenticitatea interceptărilor telefonice, cei inculpaţi cerând să asculte toate înregistrările pentru a se confirma că vocile sunt ale lor.
Deşi au fost suspendaţi din funcţii la începutul procesului, cei şase inspectori şi-au reluat activitatea şi afacerile "extra-profesionale". Telibaşa, de pildă, a fost mutat în cadrul Inspectoratului de Stat pentru Siguranţa şi Controlul Traficului Rutier, iar Derban a fost avansat ca locţiitor al noului şef ARR Bihor, Alin Peti, fiind singurul cu drept de semnătură în absenţa acestuia. Un alt inculpat, Butiri, supraveghează la ARR întocmirea şi prelucrarea documentelor pentru autorizarea şcolilor de şoferi, şi, pe lângă job-ul de bugetar, coordonează prin socrul său o şcoală de şoferi din Oradea, Panetirom SRL.
Reguli pentru alţii
În urmă cu două luni BIHOREANUL a adus aceste practici la cunoştinţa conducerii centrale a ARR, dar degeaba: directorul general, PNL-istul Sorin Supuran (foto), nu vedea nicio problemă căci, zice el, nefiind funcţionari, salariaţii n-ar avea interdicţii: "Legat de relaţiile între angajaţii ARR şi alte persoane care deţin sau administrează societăţi comerciale, nu există incompatibilităţi care să fie prevăzute de normele legale în vigoare".
În privinţa celor şase inspectori judecaţi pentru corupţie, directorul pretindea că aceştia pot lucra întrucât "instanţa nu le-a stabilit nicio interdicţie". Invocând Codul Muncii, care în astfel de cazuri lasă angajatorului decizia, Supuran susţine că oamenii au fost păstraţi pentru că aşa a crezut de cuviinţă. "Considerăm că raporturile de muncă ale acestor salariaţi pot continua", se arată în adresa trimisă de Supuran, care însă nu răspunde la întrebarea pusă clar: ce anume justifică menţinerea în funcţii a inculpaţilor în condiţiile în care reglementările instituţiei impun explicit suspendarea acestora? E vorba de Regulamentul intern al ARR, pe care Supuran a refuzat să-l facă public, care se precizează la articolul 50 că, "în situaţia în care ARR a făcut plângere penală şi s-a început urmărirea penală împotriva unui salariat sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte incompatibile cu funcţia, contractul individual de muncă este suspendat de drept, iar pe perioada suspendării nu se plătesc drepturi salariale".
Du-te, vino
BIHOREANUL a cerut şi punctul de vedere al forului tutelar al ARR, Ministerul Transporturilor. Răspunsul a venit, însă, în mod ciudat, tot sub semnătura directorului general al ARR, semn că reprezentanţii Ministerului au pasat solicitarea fără măcar s-o citească. În noul răspuns, Supuran s-a arătat deranjat de faptul că nu era citată partea din regulament care se referă la persoanele judecate pentru fapte incompatibile cu funcţia, "ceea ce ne îndreptăţeşte să credem că într-un mod intenţionat şi cu vădită rea credinţă articolul a fost trunchiat", spune şeful ARR, arătând că partea respectivă a cântărit decisiv pentru menţinerea în funcţii a funcţionarilor. "În opinia noastră prevederile Regulamentului ARR nu au fost încălcate, motivat de faptul că nu ARR a formulat plângere penală împotriva angajaţilor". Altfel spus, şefii ARR nu i-au reclamat la procurori pe inspectorii şpăgari, dar asta nu pentru că nu le-ar fi cunoscut isprăvile din moment ce chiar din 2005 şeful de atunci al Agenţiei Bihor, Ioan Curpaş, i-a informat cu privire la acestea.
Afară!
Cert e că, în timp ce şpăgarii au protecţia conducerii instituţiei, Curpaş a ajuns în stradă. Pe 9 mai, fostul şef al ARR Bihor, degradat anul trecut ca simplu referent, a fost chemat la Bucureşti, ca să lămurească în faţa comisiei de disciplină o sesizare făcută de colegi, potrivit căreia nu a respectat procedurile de lucru şi a înregistrat, peste rând, cererile unei firme de transport pentru obţinerea cartelelor tahograf şi a certificatelor de pregătire profesională. "De fapt, era o firmă maghiară şi este o uzanţă să oferim asistenţă în completarea formularelor pentru operatorii de maghiari sau slovaci. I-am ajutat să completeze documentele şi am înregistrat cererea. Nu a fost nimic nelegal", spune Curpaş.
În locul comisiei de disciplină, însă, în biroul unde a fost condus îl aştepta un funcţionar de la Resurse Umane. Care, fără nicio introducere, l-a înştiinţat că e concediat!
Era stresant
În decizia de desfacere a contractului de muncă, lui Curpaş i s-au imputat "abateri disciplinare repetate", ultima fiind că a înregistrat "absenţe în timpul programului şi fără aprobare".
"Mi s-a spus că aş fi lipsit 4 ore în cursul lunii martie. Că am ieşit din instituţie fără aprobare, în timpul orelor de serviciu. Să fim serioşi, e o invenţie. În 8 ani de activitate nu am avut absenţe nemotivate. Pot dovedi prin rapoartele stocate pe serverul instituţiei, care monitorizează pe zile, ore şi minute activitatea fiecăruia. Eu am operat peste 3.000 de cartele tahograf şi atestate în acest an", spune Curpaş, convins că e victima foştilor subalterni cărora le era ca un ghimpe în coastă şi care l-au şi reclamat de mai multe ori la Bucureşti, pentru că "menţine un climat de lucru permanent încordat şi stresant".
Omul refuză totuşi să depună armele. Zilele trecute, el a solicitat Tribunalului Bihor anularea deciziei prin care i s-a desfăcut contractul de muncă şi e convins că va avea câştig de cauză. "Nu am furat şi nu am dosare pentru mită", se apără el. Dacă ar fi avut, cu siguranţă ar fi rămas pe funcţie, poate chiar şef!
GHERILĂ
Acuzat de dictatură
Divergenţele lui Ioan Curpaş cu foştii subalterni au început în 2005 când, proaspăt instalat la şefia ARR Bihor, a declanşat o ofensivă împotriva afacerilor ilicite care se desfăşurau în instituţie, dispunând mutarea inspectorilor suspectaţi de corupţie şi chiar sancţionarea lor. În replică, inspectorii l-au reclamat şi ei, acuzându-l de comportament excesiv, dictatorial.
Curpaş a şi fost sancţionat în două rânduri. În 2007 a fost suspendat disciplinar pentru un an. Apoi, în 2011, în urma anchetei DNA, a fost din nou suspendat, de astă dată pentru 2 luni, odată cu subalternii trimişi în judecată, deşi nu fusese la conducerea instituţiei în perioada în care au fost comise faptele acestora.