Drumul prin ploaia rece şi deasă parcă nu se mai termină. Are trei kilometri de mers pe jos şi oare cum îi va spune mamei, care are destule probleme pe cap, că diriginta l-a trimis acasă după fondul şcolii? Nu-s bani mulţi, dar ştie că familia lui drămuieşte fiecare leuţ...

Săptămâna trecută, Rodica Cipleu, o localnică din Fughiu, s-a trezit cu unul dintre cei 9 copii întors acasă în timpul orelor de curs, pentru că diriginta l-a trimis după "cotizaţia" pentru şcoală. Piciul a străbătut de la Oşorhei drumul pe jos, prin ploaie şi vânt, dar nici aşa n-a putut să se întoarcă cu banii. Părinţii chiar n-au avut de unde să-i dea...

Du-te după bani!

Fondul şcolii e o practică instituită în unităţile de învăţământ încă de pe vremea comunismului, astfel încât, cu timpul, "taxa" a ajuns să fie considerată normală, deşi nimeni nu dă socoteală pentru felul în care se cheltuie sumele adunate. Obiceiul continuă şi acum, chit că, prin lege, învăţământul e definit ca obligatoriu şi gratuit, iar impunerea colectării unor sume este interzisă explicit! Totuşi, sub pretextul că părinţii au această iniţiativă, profesorii o duc mai departe, asigurându-se că banii sunt strânşi la timp, deoarece bugetul alocat de la Primărie şi Inspectoratul Şcolar le este insuficient.

Ce se întâmplă, însă, când unii părinţi realmente nu-şi permit să plătească "donaţia", pentru că, ei înşişi copleşiţi de griji, abia reuşesc să-şi hrănească familia? Abia atunci se ajunge să se vorbească deschis despre această aberaţie. Şi abia atunci se vede, în toată splendoarea, ce caractere populează sistemul educaţional românesc.

Un astfel de episod a făcut vâlvă, săptămâna trecută, la şcoala din Oşorhei, o instituţie unde fondul şcolii e strâns cu sfinţenie. Marţea trecută, George Cipleu, un copil de 11 ani din satul Fughiu, a fost trimis acasă după bani în timpul orei de română. Chiar diriginta l-a expediat. Deşi legea o face responsabilă de grija şi integritatea copilului în timpul orelor, profesoara Ana Franciac i-a spus elevului să meargă după bani, fără a se mai gândi la reguli sau consecinţe. "Mi-a spus că i-a uitat acasă", se scuză ea. Enervată că băiatul trebuia să predea fondul şcolii mai de mult, n-a mai ţinut seama nici măcar că afară ploua cu găleata şi era frig.

Copii umiliţi

Când şi-a văzut băiatul intrând în casă ud leoarcă, Rodica s-a speriat de moarte. "M-am gândit că a făcut ceva rău", îşi aminteşte mama. A îngheţat şi când băiatul i-a spuns că a fost trimis după bani. Nu de alta, dar n-avea de unde să-i scoată aşa, tam-nesam. Şi-a sunat pe loc bărbatul, care se afla în drum spre Oradea, să-şi caute de lucru. "Eu ştiam că nu e obligatoriu fondul şcolii. Totuşi, l-aş fi dat dacă aveam de unde. Dar nici eu, nici nevastă-mea, nu lucrăm nicăieri. M-am şi enervat când am auzit că mi-au trimis copilul prin ploaie", zice omul revoltat.

Familia Cipleu are 9 copii. Rodica este casnică, iar Ioan a fost mecanic de locomotivă până acum 4 ani, când a plecat în Italia să muncescă pentru bani mai mulţi. "Aveam rate la bancă, iar cu atâţia copii la şcoală nu-i uşor", povesteşte capul familiei. E mândru de fiii şi fiicele sale, căci au rezultate bune la învăţătură, iar cei mari sunt deja la facultate. "Acum mai muncesc cu ziua, dar nu mă plâng şi nici nu cer ajutor de la nimeni".

Gura lumii

Pentru că n-a ştiut cum să iasă din situaţie, bărbatul s-a dus la presă, iar odată ce prin sat s-a răspândit vestea că profesoara a fost ruşinată prin ziare, omul s-a trezit asaltat de telefoane. Culmea e că mulţi consăteni din Oşorhei şi Fughiu au fost sideraţi nu de tupeul profesoarei care a trimis copilul acasă prin frig şi ploaie, ci de faptul că soţii Cipleu n-au trecut cu vederea evenimentul.

"Ne-au sunat vecini şi prieteni, să ne ceară să nu mai zicem nimic, să nu facem scandal. Spuneau că exact noi, cu 9 copii, ne-am găsit să comentăm, şi că noi suntem cei care ne-am făcut de ruşine", zice Rodica necăjită. Povestea a luat dimensiuni şi mai dramatice pentru că doi dintre fraţii lui George, care învaţă şi ei tot la şcoala din Oşorhei, au fost luaţi în râs de către colegi, că-s "sărăntoci".

De ce atâta zarvă?

Contactată de BIHOREANUL, diriginta Ana Franciac, profesoară de limba şi literatura română, spune că acum îi pare rău pentru cele întâmplate. Stupefiant e, însă, că susţine în continuare că părinţii au partea lor de vină! "Copilul mi-a spus că a uitat banii acasă şi, fiind ora mea, i-am zis să meargă după ei. Am greşit şi îmi recunosc vina, dar părinţii lui nu mi-au spus că nu vor da fondul şcolii, nu aveam de unde să ştiu", se scuză profesoara.

Femeia susţine că i-ar fi avertizat pe părinţi că fondul şcolii nu-i obligatoriu chiar la începutul anului, iar cei care au zis din start că nu îl pot plăti nu au făcut-o. "Au fost alţii care nu l-au dat şi nu li s-a întâmplat nimic, însă părinţii lui George nu au venit să-mi spună că nu pot da", spune dascălul. De parcă un părinte e chemat să-i explice unui profesor - care, oricum, nu ar trebui să fie implicat în strângerea de bani - de ce nu poate să achite o sumă ilegală, pentru care nici nu va primi chitanţă!

Faptă ireparabilă

04 Ciuciu.jpgDupă ce povestea a ajuns cunoscută, conducerea Şcolii din Oşorhei a hotărât s-o sancţioneze pe Ana Franciac, dar cu blândeţe. "Deoarece este la prima abatere şi şi-a recunoscut vina, profesoarei i s-a făcut o observaţie scrisă", declară directoarea adjunctă Maria Ciuciu (foto).

Cât despre reacţia Inspectoratului Şcolar, şeful instituţiei, Dorel Luca, "se scoate", ca de obicei, afirmând că va lua măsuri numai dacă i se va face o sesizare scrisă. Şeful IŞJ subliniază că dascălii sunt responsabili pentru elevi pe perioada orelor, iar un copil nu poate fi trimis acasă nici măcar în cazul unei probleme de sănătate, decât numai dacă i s-a asigurat întâi asistenţă medicală şi au fost sunaţi părinţii. "A fost greşeala profesoarei", completează el.

În final, după câteva zile, soţii Cipleu au fost chemaţi la şcoală, iar diriginta Ana Franciac le-a cerut scuze. "A zis că-i pare rău şi sperăm să nu mai avem probleme de acum înainte", se mărginesc părinţii lui George să spună. Se tem ca nu cumva să pună în pericol viitorul copiilor lor. Cine va plăti pentru umilinţa pe care un copil trebuie să o suporte de la ceilalţi, care au aflat că părinţii lor sunt "sărăntoci" şi n-au bani de fondul şcolii? Ca de obicei, nimeni...

TAXA LEGALIZATĂ
Asociaţii de părinţi cu acte

Fondul clasei sau al şcolii a devenit, de-a lungul anilor, o practică atât de încetăţenită încât unele unităţi de învăţământ din Oradea, precum Liceul Aurel Lazăr, Şcoala Dacia sau Liceul Blaga, au vrut chiar să dea o aparenţă de legalitate colectării banilor.

Cum? Prin aşa-numitele comitete de părinţi constituite şi înregistrate inclusiv la Judecătorie ca fundaţii, asociaţii sau organizaţii nonguvernamentale, cu cont bancar în care se face colecta. Spre deosebire de celelalte şcoli, la acestea părinţii primesc chitanţe pentru sumele donate, dar obligarea lor la plată este la fel de nelegală şi imorală.