Citând date oferite de Administrația Națională de Meteorologie, Ministerul Mediului a anunțat marți că anul 2022 a fost al treilea cel mai călduros din istoria măsurătorilor meteorologice din România, cu o temperatură medie anuală de 11,77 grade Celsius, aceasta depășind cu 1,55 grade Celsius media perioadei 1981-2010.
Din 1900 încoace, cei mai călduroși cinci ani au fost, în ordine, 2019, 2020, 2022, 2015 şi 2007. „Intervalul 2012-2022 reprezintă perioada de 11 ani consecutivi cea mai călduroasă, fapt care confimă în mod evident tendinţa de creştere a temperaturii aerului şi în ţara noastră”, a transmis Ministerul Mediului.
Record de Bihor
Vestul și nord-vestul țării s-au confruntat cu fenomene meteo extreme.
De altfel, cea mai mare valoare a temperaturii maxime a aerului a fost înregistrată în Bihor: 39.8°C, temperatură măsurată în orașul Săcueni, pe 1 iulie 2022.
Totodată, în vara anului trecut a fost emis al doilea cel mai timpuriu cod roşu de caniculă, în intervalul 30 iunie-1 iulie, pentru zonele joase din judeţele Arad, Bihor, Satu Mare, Sălaj, Maramureş şi Bistriţa Năsăud.
„De asemenea, în data de 30 iulie 2022, a fost emis primul cod roşu de instabilitate atmosferică accentuată şi vânt puternic, valabil pentru orele 15:00-20:00, pentru 4 judeţe din vestul ţării: Caras-Severin, Timiş, Arad şi Bihor”, a transmis Ministerul Mediului.
Și cald, și secetos
Meteorologii mai arată că vara 2022 a fost a treia vară cea mai caldă din 1961 până în prezent, cu o abatere termică pozitivă de 2.0°C faţă de media sezonului, „temperaturile ridicate asociate cu insuficienţa precipitaţiilor accentuând starea de secetă pedologică la nivelul zonelor de interes agricol”.
De asemenea, luna decembrie din anul 2022 a fost a treia cea mai călduroasă lună decembrie din 1961 şi până în prezent.
În anul 2022 s-au emis în total 130 alerte meteo generale, dintre care 5 de cod roşu. Avertizările nowcasting au fost într-un număr total de 2997, dintre care 95 de cod roşu.
Cantitatea medie anuală de precitaţii a fost de 528,9 l/mp, cele mai mici valori anuale (sub 450 l/mp ceea ce semnifică un regim pluviometric secetos şi excesiv secetos) în Moldova, Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei, Banat, Crişana și în centrul Transilvaniei.
„Distribuţia cantităţilor sezoniere de precipitaţii în anul agricol 2021-2022 arată faptul că, acestea s-au situat sub mediile climatologice în sezonul de toamnă, primăvară şi vară, exceptând iarna 2021-2022, când luna decembrie 2021 a înregistrat valori peste normă, dar care nu au putut compensa seceta instalată încă din toamna 2021 şi care a continuat şi în primăvara şi vara 2022”, se arată în comunicat.
Bani pentru păduri
„Această statistică demonstrează ceea ce simțim cu toții de foarte mulți ani, că schimbările climatice amenință și afectează întreaga planetă, nu mai putem vorbi de o problemă locală sau de o problemă națională. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor are la dispoziție resursele necesare pentru a lupta împotriva acestor schimbări climatice: avem, prin componenta Păduri și protecția biodiversității, din PNRR, un buget total de 1,173 miliarde de euro și ambiția noastră este să creștem suprafața împădurită cu acești bani. Totodată, pădurile sunt cele mai reziliente la efectele schimbărilor climatice, pot lupta cel mai bine cu aceste manifestări ale vremii și contribuie la reglarea climei”, a declarat ministrul Mediului, Tanczos Barna, citat în comunicat.
Oficialul a mai precizat că proprietarii de terenuri sunt încurajați să le transforme în păduri prin stimulente financiare de 456 euro/an/ha, timp de 20 de ani.